Contestatie la executare Sentinta civila nr. 1045 din data de 22.01.2015
pronunțată de Judecatoria Sectorului 1

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Intre parti a fost incheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr 2007143895, prin care contestatorul a primit cu imprumut de la BCR SA suma de 7001,5 euro, pe o perioada de 120 de luni.
Prin contractul de cesiune de creante nr J 51/11.01.2011 BCR S.A. a cesionat catre SSaRL prin reprezentant KI R.L. creanta nascuta in temeiul contactului mai sus mentionat.
La solicitarea intimatei creditoare SS.a.R.L. prin mandatar S.C. KR S.R.L. (formulata la data de 11.02.2014) s-a inceput executarea silita a debitorului in baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit din 2007143895/16.11.2007, in acest sens BEJ ODC emitand incheierea nr. 137/12.02.2014 prin care a admis cererea formulata de creditoare, a dispus inregistrarea cererii de executare silita in Registrul General al BEJ si deschiderea dosarului de executare silita nr. 137/2014.
Prin incheierea din data de 18.02.2014, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 6291/299/2014, s-a incuviintat executarea silita impotriva debitorului in baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit anterior mentionat.
In cadrul dosarului de executare a fost emisa incheierea din data de 14.03.2014 privind cheltuielile de executare, somatia de plata si au fost emise adrese de infiintare a popririi.
Conform art. 711 NCPC, impotriva executarii silite insesi, precum si impotriva oricarui act de executare, se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare.
Instanta va inlatura apararea contestatorului privind nelegalitatea incheierii de incuviintare a executarii silite motivat de faptul ca in considerentele acesteia se face referire la debitorul I.N.A., iar in dispozitiv este mentionat contestatorul, retinandu-se ca este evident ca incheierea de incuviintare a executarii silite il priveste pe contestatorul C.H.A. cata vreme in dispozitivul respectivei incheieri este mentionat titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr 2007143895/16.11.2007, incheiat de debitorul contestator C.H.A., iar cererea privind incuviintarea executarii silite, adresata Judecatoriei Sectorului 1, a fost formulata impotriva debitorului C. H. A. (f 161).
De asemenea, instanta apreciaza ca neintemeiata apararea contestatorului privind lipsa calitatii de reprezentant a SC KR SRL, pentru urmatoarele considerente:
Cesiunea de creanta intervenita intre BCR SA si SSaRL potrivit contractului nr J 51/11.01.2011, prin care cea dintai, in calitate de cedent, a cesionat, transmis si vandut catre SC SaRL un portofoliu de creante, incluzand creanta detinuta impotriva debitorului contestator, a fost notificata acestuia potrivit art 1393 Cod civil, fiind inscrisa si in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (f 114-117); in aceste conditii, debitorul este obligat fata de cesionar odata cu indeplinirea formalitatilor de opozabilitate a acestei operatiuni, fara a i se cere consimtamantul.
De asemenea, SSARL a imputernicit societatea KI SRL sa o reprezinte in fata tuturor persoanelor fizice si in fata oricarei autoritati romane in vederea colectarii creantelor (f 110-112).
De altfel, potrivit sustinerilor contestatorului, acesta a incheiat in anul 2012 un angajament de plata cu SSaRL, reprezentata de catre SC KR SRL.
In sustinerea prezentei contestatii, debitorul a invocat si faptul ca, desi a achitat ratele aferente acestui credit pana in anul 2010, creanta de 9581,07 euro pentru care s-a inceput executarea silita, este mai mare decat suma imprumutata in cuantum de 6700 euro.
Sub acest aspect, instanta retine ca valoarea totala a contractului a fost de 7001,50 euro, cuprinzand capital si comision de acordare credit, suma de 6700 euro reprezentand doar imprumutul acordat de intimata.
Or, din inscrisurile de la dosar (f 198), coroborate cu sustinerile contestatorului rezulta ca debitorul nu a mai efectuat nicio plata in contul acestui contract incepand cu data de 18.05.2010, sens in care intimata a initiat demersurile pentru recuperarea debitului restant.
Nu pot fi primite apararile contestatorului privind lipsa caracterului cert, lichid si exigibil al creantei puse in executare, cata vreme debitul a fost stabilit pe baza prevederilor contractuale, in cuprinsul caruia au fost indicate in mod explicit obligatiile de plata ale imprumutatului, valoarea totala a contractului, cuantumul ratelor lunare, data scadenta a acestora si modul de calcul al penalitatilor de intarziere, prevederi insusite de contestator la data semnarii contractului de credit.
In ceea ce priveste sustinerea contestatorului privind inserarea in contractul de credit a unui comision de risc abuziv, instanta retine ca, potrivit art 712 alin 2 NCPC, in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui; cum legea nu prevede o cale de atac specifica pentru constatarea ca abuziva a unor clauze-cum este, de exemplu, ipoteza plangerii contraventionale sau contestatiei in materie fiscala-, instanta va inlatura apararea intimatei in sensul ca nu se pot invoca, in cadrul contestatiei la executare, aparari privind caracterul abuziv al unor clauze contractuale.
De asemenea, nu poate fi primita sustinerea intimatei in sensul ca este supusa prescriptiei extinctive actiunea privind caracterul abuziv al unor clauze contractuale, intrucat consecinta constatarii caracterului abuziv al unor clauze este echivalenta cu constatarea nulitatii absolute a acestora, nefiind aplicabila sanctiunea existenta in cazul nulitatii relative, si anume anularea clauzei respective; astfel in ceea ce priveste natura interesului protejat, norma respectiva ocroteste un interes general, si nu unul individual, fiind evident faptul ca legea ocroteste o categorie generica, aceea a consumatorilor, si nu o persoana particulara. In consecinta, neputand fi vorba de o nulitate relativa, ci de nulitate absoluta, care poate fi invocata oricand, dreptul la actiune nu poate fi apreciat ca prescris.
Instanta observa insa ca debitorul contestator nu a precizat motivele pentru care apreciaza ca este abuziv comisionul de risc, mentionand doar faptul ca in anul 2010 a refuzat mentinerea acestuia, cu atat mai mult cu cat nu isi mai permitea achitarea ratelor.
In cauza dedusa judecatii, comisionul perceput constituie un element al pretului si, in speta, prevederea perceperii acestui comision a fost clara si fara echivoc, fiind insusita de consumator, prin semnarea contractului si a planului de rambursare care face parte integranta din contract, devenind potrivit art.969 Cod civil (in vigoare la data incheierii contractului) lege intre parti.
Astfel, se va retine totodata ca acest comision a fost calculat procentual la valoarea creditului, iar acest fapt era cunoscut de catre debitor la data incheierii conventiei de credit, astfel incat nu se poate sustine impiedicarea consumatorului de a aprecia costurile creditului.
In speta, consumatorul nu a fost obligat sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala de a lua la cunostinta la data semnarii contractului, fiind in posesia tuturor elementelor care pot avea efect asupra intinderii obligatiilor acestuia.
In aceste conditii, instanta va inlatura asertiunea contestatorului in sensul ca titlul executoriu contine un comision de risc abuziv.
De asemenea, potrivit art 4.11 din Conditiile generale ale contractului de credit, daca in termen de 30 de zile de la data scadentei imprumutatul si/sau coplatitorii/garantii nu achita rata totala de rambursat, intregul credit si toate celelalte obligatii asumate prin semnarea contractului devin exigibile, iar banca este indreptatita sa procedeze la recuperarea creantelor sale pe calea executarii silite.
La data de 12.01.2011 intimata a notificat debitorului cesiunea de creanta (f 117-119), solicitand acestuia din urma achitarea datoriei in cuantum de 30197,05 lei, impreuna cu dobanzile aferente, manifestare de vointa ce reprezinta in fapt declararea scadentei anticipate a creditului; in aceste conditii, nu se poate sustine in mod intemeiat faptul ca nu este exigibila creanta pretinsa de creditoarea intimata.
Mai mult, din inscrisurile depuse la dosar de intimata reiese ca debitorul a fost instiintat in permanenta cu privire la obligatiile de plata restante, putand cunoaste in acest fel din ce se compune debitul datorat, astfel ca simpla invocare a incalcarii prevederilor art.662 NCPC nu este suficienta pentru a se retine lipsa caracterului cert, lichid si exigibil al creantei puse in executare, in lipsa altor dovezi in acest sens, cu atat mai mult cu cat contestatorul a solicitat doar administrarea probei cu inscrisuri si nu a apreciat necesara incuviintarea unor probe suplimentare pentru a se verifica modul de calcul al creantei pretinse de intimata.
Pentru considerentele expuse, instanta apreciaza ca executarea silita a fost pornita in mod legal in cauza de fata, cu respectarea prevederilor C.proc.civ., motiv pentru care va respinge contestatia la executare formulata de contestatorul Cora Horia-Alexandru, ca neintemeiata.
In privinta cheltuielilor de judecata, vazand solutia pronuntata in cauza si prevederile art.453 NCPC, instanta va respinge ca neintemeiata cererea contestatorului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.