Revizuirea hotararii instantei de contencios administrativ
conform art. 21 al. 2 din Legea nr.554/2004.Conditii de admisibilitate.
Incalcarea art. 6 din CEDO nu poate constitui un motiv de revizuire in temeiul art. 21 al. 2 din L. 554/2004, pentru aceasta legea impunand constatarea incalcarii normelor de drept comunitar, cu aplicare prioritara dreptului intern.
Art. 2 al. 2 din Legea nr.554/2004
Sectia de contencios administrativ si fiscal - Decizia nr. 898/R/CA/9 septembrie 2008
Prin actiunea in contencios administrativ inregistrata la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr. 3417/97/2007 reclamanta a chemat in judecata Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Hunedoara Deva solicitand instantei ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna rectificarea deciziei nr.250/2003 sau emiterea unei noi decizii de reincadrare corespunzatoare functiei gradului profesional si treptei de salarizare corespunzatoare functiei publice d consilier juridic superior A/I/I, sa se dispuna plata drepturilor salariale aferente functiei publice de executie consilier superior A/I/I incepand cu data de 15.07.2003 si pana la momentul platii efective actualizat cu indicele de inflatie si efectuarea cuvenitelor mentiuni in carnetul de munca.
In motivarea cererii reclamanta a aratat ca la data emiterii deciziei nr. 250/15.07.2003 indeplinea conditiile pentru reincadrarea sa in functia publica de executie de consilier juridic superior A/I/I, avand calificative de foarte bine si exceptional, punctaj 8,71 si o vechime in functie de peste 3 ani.
Prin sentinta nr.1790/CA/2007 Tribunalul Hunedoara a admis in parte actiunea reclamantei si a obligat parata sa emita o noua decizie de incadrare a reclamantei functia de consilier juridic superior A/I/I incepand cu 30.08.2007 si sa-i acorde drepturile salariale actualizate la data platii efective.
A fost obligata parata sa faca mentiunile cuvenite in carnetul de munca al reclamantei. S-a respins in rest actiunea reclamantei.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta a retinut ca reclamanta indeplinea conditiile pentru a fi incadrata in functia de consilier juridic grad superior treapta I inca din 2003, insa actiunea fiind promovata dupa 3 ani de la data emiterii deciziei de reincadrare nr. 250/15 07 2003 este prescrisa, astfel ca reclamanta poate fi incadrata in functia respectiva doar incepand cu data introducerii actiunii.
Impotriva hotararii au declarat recurs ambele parti.
Reclamanta a solicitat modificarea in parte in sensul admiterii actiunii incepand cu 15.07.2003 sustinand ca de la aceasta data indeplinea conditiile pentru a fi incadrata in functia de consilier juridic superior A/I/I, iar actiunea nu este tardiva intrucat parata nu i-a comunicat nici un act administrativ individual ci doar decizia 250/2003 care este o decizie colectiva.
Parata D.G.F.P. Hunedoara a solicitat a se dispune modificarea in parte a hotararii in sensul respingerii in intregime a actiunii reclamantei, sustinand ca instanta nu s-a pronuntat prin dispozitiv asupra exceptiei prescriptiei actiunii, desi in considerente se retine ca actiunea este formulata cu depasirea termenului de 3 ani. Mai mult exista contrarietate intre aceste considerente si solutia de admitere chiar in parte a hotararii-daca exceptia este intemeiata actiunea trebuia respinsa ca prescrisa.
Pe fond sustine parata ca a organizat concurs de promovare in functie in anul 2006, dar reclamanta nu a participat la acesta.
Prin Decizia nr.275/CA/2008 Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul paratei ca fondat, a modificat hotararea in sensul respingerii actiunii reclamantei iar recursul reclamantei a fost respins ca nefondat pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta a fost reincadrata in functie ca urmare a aplicarii Legii 161/2003 fiind emisa Decizia 250/15.07.2003.
Prin adresa 1299/ 15.07.2003 reclamantei i se aduce la cunostinta ca prin aceasta decizie a fost reincadrata in functia publica de executie consilier juridic asistent I cu un salariu de incadrare de 3.419.000 lei, salariu de merit de 15% si spor vechime de 5%,aceasta comunicare fiind semnata de reclamanta, aspect necontestat de parti. S-a apreciat ca intrucat din comunicarea mentionata rezulta care este continutul actului, termenul de sesizare a instantei de contencios administrativ a inceput sa curga de la data comunicarii, fiind cel de 1 an prevazut de art.5 al. ultim din Legea nr.29/1990, pentru anularea unui act administrativ.
Impotriva deciziei de mai sus a declarat revizuire revizuenta inregistrata sub dosar nr. 552/57/2008 al Curtii de Apel Alba Iulia.
Prin revizuire se invoca prevederile art. 20 al.3 din Legea nr.554/2004 si se solicita , in contradictoriu cu intimata D.G.F.P. Hunedoara, desfiintarea deciziei si rejudecarea recursului in sensul admiterii actiunii in contencios administrativ asa cum a fost formulata.
In motivarea cererii de revizuire, revizuenta sustine ca la pronuntarea solutiei s-au incalcat prevederile art. 6 din C.E.D.O., care consacra dreptul partilor la un proces echitabil, in sensul ca instanta a refuzat sa supuna controlului judiciar legalitatea deciziei emise de o autoritate publica, aplicand gresit legea si solutionand gresit exceptia prescriptiei dreptului la actiune al revizuentei, considerand gresit ca i s-a comunicat decizia .
Prin decizia atacata s-a incalcat si dreptul revizuentei la o practica unitara, asa cum a fost stabilit de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cazul Beian impotriva Romaniei, prin aceea ca la nivelul Curtii de Apel Alba Iulia au fost pronuntate solutii diferite in situatii identice, iar alte instante in tara au admis actiuni similare.
Revizuenta a anexat in acest sens Decizia 480/CA/22.04.2008 pronuntata in dosar nr. 1256/107/2007 si Decizia civila nr. 266/29.03.2007 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosar nr. 5044.1/59/2006.
Prin intampinare intimata D.G.F.P. Hunedoara solicita respingerea cererii de revizuire ca nefondata, sustinand ca in cauza nu este incident motivul de revizuire prev. de art. 21 al. 2 din L. 554/2004.
Revizuirea este in acest caz scutita de plata taxei de timbru, conform art. 11 raportat la art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997.
Asupra cererii de revizuire, instanta a retinut :
Potrivit art. 21 al. 2 din L.554/2004 " constituie motiv de revizuire care se adauga la cele prevazute de Codul de procedura civila, pronuntarea hotararilor ramase definitive si irevocabile prin incalcarea principiului prioritatii dreptului comunitar , reglementat de art. 148 al. 2, coroborat cu art. 20 al. 2 din Constitutia Romaniei. Cererea de revizuire se introduce in termen de 15 zile de la comunicare , care se face _. in termen de 15 zile de la pronuntare, la cererea temeinic motivata a partii_ ".
Acest caz special de revizuire vizeaza pronuntarea unor hotarari irevocabile date cu aplicarea gresita a legii nationale, in situatii in care aceasta era contrara unor prevederi ale legislatiei comunitare, cu aplicabilitate prioritara, preeminenta. Sunt de facut doua observatii anterior analizarii criticilor revizuentei cu privire la acest caz de revizuire, plecand tocmai de la continutul textului de lege.
Conditia de admisibilitate privind incidenta unor prevederi ale dreptului comunitar de care instanta nu a tinut seama la pronuntarea hotararii presupune ca revizuentul sa indice normele de drept comunitar respective.
Definind dreptul comunitar acesta reprezinta totalitatea reglementarilor cu caracter juridic emise de organismele Comunitatilor Economice Europene / Uniunii Europene care reglementeaza raporturile juridice cu continut economic in cadrul UE ( ex. tratatele constitutive, regulamentele si directivele etc ).
In al doilea rand, este de observat ca art. 6 din C.E.D.O. nu constituie norma comunitara, Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale fiind un instrument al Consiliului Europei - organizatie distincta de Comunitatile Economice Europene, respectiv Uniunea Europeana.
Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu este un act al Uniunii Europene, astfel ca nu poate fi inclusa in sintagma " drept comunitar ".
Chiar daca s-ar depasi acest inconvenient si s-ar face o analiza a cererii de revizuire prin prisma criticilor revizuentei, in speta, instanta nu a pronuntat hotarari contradictorii in spete identice, problema prescriptiei dreptului la actiune, chiar impotriva unui act al unei autoritati publice, impune o analiza de la caz la caz, in functie de dovezile concrete administrate in fiecare dosar in ce priveste comunicarea actului.
In decizia depusa pentru exemplificare a Curtii de Apel Alba Iulia, se specifica in mod expres ca nu s-a dovedit in cauza comunicarea actului atacat, ceea ce a impus o solutie diferita fata de speta reclamantei, in care instanta a retinut ca i s-a comunicat acesteia continutul actului.
Instituirea prin lege a unui termen in care persoanele vatamate pot ataca actele administrativ individuale nu este de natura a afecta liberul acces la justitie si nici dreptul acestora la un proces echitabil.
Dimpotriva legislatia contenciosului administrativ a reglementat in mod expres dreptul partii vatamate de a se adresa instantei de judecata ( art. 1 din Legea nr.29/1990, art. 1 din Legea nr.554/2004 ).
Prin urmare implinirea termenului de prescriptie se datoreaza nu lipsei unui drept de acces la instanta, ci neexercitarii in termen a acestui drept.
Termenul de 1 an stipulat de vechea lege a contenciosului administrativ L. 29/1990 retinut de instanta in decizia atacata nu este un termen scurt care sa afecteze exercitarea dreptului de acces la instanta, astfel ca in speta nu poate fi vorba de incalcarea nici unuia dintre principiile si drepturile invocate de revizuenta.
Fata de cele de mai sus, constatand ca nu sunt incidente prevederile art. 21 al. 2 din Legea nr.554/2004, instanta a respins cererea de revizuire ca nefondata.