Raspundere civila delictuala. Utilizarea in presa a unui limbaj insultator. Modalitate de reparare a prejudiciului. Publicarea hotararii judecatoresti. Sentinta civila nr. 9902 din data de 20.12.2004
pronunțată de Judecatoria Sectorului 1

Prin sentinta civila nr.9902/20.12.2004 instanta a admis in parte cererea formulata de reclamantul S.R.S. in contradictoriu cu parata SC E.S. SRL, a obligat parata SC E.S. sa publice integral hotararea sub titlul "Anunt judiciar" pe cheltuiala sa in trei numere consecutive ale ziarului "T.", pe prima pagina a acestuia, cu aceleasi caractere cu care sunt tiparite celelalte articole ale revistei, precum si sa publice hotararea pe cheltuiala sa in cotidianele "A." si "E. Z." sub acelasi titlu in format 255 mm x183 mm si in cotidianul "L." in format 195 mm x 130 mm si a respins cererea de obligare a paratei la plata daunelor cominatorii ca inadmisibila.
Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti sub nr.15602/31.08.2004 reclamantul R.S.S. a chemat in judecata SC E. S. SRL, solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa constate indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale si ca efect al acesteia sa dispuna sanctionarea paratei in sensul de a publica integral aceasta hotarare de condamnare sub titlul "Anunt judiciar", pe cheltuiala sa in trei numere consecutive ale ziarului pe care il editeaza ("T."), pe prima pagina a acestuia, cu aceleasi caractere cu care sunt tiparite si articolele incriminate, precum si publicarea acestei hotarari tot pe cheltuiala sa in trei cotidiane centrale ("A.", "E. Z."si "L.") sub acelasi titlu in format 255 mm x 183 mm pentru "A." si "E. Z." si in format 195 mm x 130 mm pentru "L.", sub sanctiunea acordarii catre reclamant de daune cominatorii de 5.000.000 lei/zi pentru fiecare zi de intarziere in publicarea hotararii de sanctionare, daune calculate de la data ramanerii definitive a hotararii.
In motivarea cererii reclamantul a aratat ca obiectul acesteia este obligatia de a face a paratei, respectiv de a publica o hotarare de condamnare.
S-a aratat ca parata ca editor al ziarului "T.", prin publicarea si transmiterea spre difuzare a unor materiale defaimatoare a declansat o campanie denigratoare la adresa reclamantului.
Astfel, in numarul 79 din 29.06.2004 al ziarului, pe prima pagina, a aparut un articol intitulat "Caracatita mafiota care a furat de la Rompetrol peste 400 de miliarde lei - La puscarie cu C. V. si ceilalti ciocoi!", alaturi de o fotografie in care este infatisata o caracatita la capatul unui tentacul aparand si imaginea reclamantului.
S-a sustinut in articol ca in urma unei "incredibile fraude" comisa pe piata bursiera de mafiotul D. P. si de acoliti ai sai, printre care si reclamantul, acesta ar fi castigat fara sa ridice vreun deget 4 miliarde de lei, publicatia avand toate documentele cu care ar dovedi caracterul nelegal al operatiunii. Prin acest articol s-a urmarit in mod clar sanctionarea penala a reclamantului, catalogat drept infractor si chiar daca nu se explica in ce consta ilegalitatea presupus comisa de reclamant se urmareste obtinerea unui efect evident de defaimare a acestuia din urma, fiind prezentat ca un om de afaceri fara scrupule sau respect fata de lege, ceea ce i-a afectat imaginea de jurnalist, director al unui cotidian national.
In acelasi ziar, in numarul 85 din 06.07.2004, sub titlul "Samsari de vile" parata a publicat poza reclamantului, acesta fiind denumit in text "unul dintre cei mai nerusinati infractori (polivalent, pe multiple planuri)" si "mafiot".
S-a afirmat despre reclamant ca ar fi devalizat Bancorex, ca a obtinut "bani negri" din tigari albe, ca a tepuit piata bursiera si a santajat firme si persoane, sustinandu-se ca "mintea vatamata a acestui ticalos clocoteste numai murdarii, din care sa-i sporeasca averea", reclamantul nefiind sanctionat pentru faptele sale intrucat este jurnalist.
Pretinsa fapta de o gravitate deosebita a constat in achizitionarea unui imobil la un anume pret si revanzarea lui la un pret net superior, fara insa a se arata elementele de nelegalitate comise.
Reclamantul a sustinut ca toate acuzatiile nu au fundament, iar intentia de denigrare este clara insa pentru ca persoana sa sa fie denigrata in asemenea mod de un jurnalist onest, trebuie sa fi comis fapte - inainte de toate dovedite - de o gravitate deosebita si care sa starneasca o reactie generala si virulenta de blamare, ceea ce nu poate fi cazul pentru o simpla revanzare la un pret sporit.
In numarul 94 din 16.07.2004 al aceluiasi ziar, pe prima pagina, a fost publicat un articol intitulat "Mafiotii din presa - averile la control!", un material de presa foarte scurt dar extrem de dur si denigrator in care se vorbeste despre gangsterii din mass-media, intre care si reclamantul si se arata ca averile acestora sunt realizate prin frauda, taxa de protectie, privatizari necinstite, reclama si publicitate ilegala, evaziune fiscala, fara a se prezenta macar una din faptele penala sau ilegalitatile evocate.
S-a sustinut ca aceste materiale de presa incalca prevederile Rezolutiei nr.1003 (1993) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la etica ziaristica, adoptata de Adunarea Deputatilor prin Hotararea nr.25/12.09.1994 si de Senatul Romaniei prin Hotararea nr.32/06.10.1994.
Prin publicarea si transmiterea spre difuzare a acestor materiale s-a savarsit o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, incalcandu-se grav drepturi personal-nepatrimoniale fundamentale ocrotite de lege, cum sunt dreptul la onoare si reputatie si dreptul la propria imagine. Reclamantul a suferit un prejudiciu moral considerabil reprezentat de lezarea onoarei, deteriorarea bunei reputatii pe care reclamantul o avea in societatea si in mediul familial.
Fapta paratei i-a creat o stare de disconfort psihic, de tulburarea pacii sufletesti, a climatului moral, linistit si sanatos de care trebuie sa beneficieze orice persoana.
Reclamantul a solicitat a se avea in vedere la aprecierea gravitatii prejudiciului si a masurii solicitate faptul ca imaginea sa in societatea si in mediul profesional este compromisa in mod grav, chiar ireversibil, precum si faptul ca presa castiga sume importante prin publicarea unor astfel de materiale denigratoare gustate de public, faptul ca impactul acestor articole este unul deosebit prin difuzarea ziarului "T." la nivel national si international si nu este exclus ca organele judiciare sa se fi sesizat pentru faptele expuse, urmand ca reclamantul sa dovedeasca contrariul depunand un efort suplimentar, ceea ce presupune un nou disconfort fizic.
Reclamantul a apreciat ca prejudiciul creat poate fi partial compensat prin publicarea hotararii ce va fi pronuntata, temeiul legal fiind constituit de art. 54 din Decretul nr.31/1954, avandu-se in vedere totodata si recomandarea Consiliului europei din cadrul Colocviului tinut la Londra intre 21-25 iulie 1969, care a prevazut ca repararea daunei morale trebuie sa cuprinda, in afara de despagubirea baneasca, si masuri care sa impiedice realizarea, continuarea sau repetarea faptelor daunatoare.
S-a aratat ca legatura de cauzalitate inrte fapta si prejudiciu este evidenta, decurgand din materialitate afaptelor (ex re), pentru ca fapta are nu doar aptitudinea reala de a cauza prejudiciul moral reclamat, ci a cauzat acest prejudiciu, iar vinovatia este evidenta si imbraca forma intentiei, chiar daca in materie delictuala orice forma a vinovatiei, oricat de usoara ar fi, obliga la reparatii.
In drept cererea a fost intemeiata pe art. 30 alin. 6 si 8 din Constitutia Romaniei, art. 998-999 Cod Civil coroborate cu art. 54 din Decretul nr. 31/1954, art. 10 paragraful 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Parata SC E. S. SRL a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata si a aratat ca reclamantul isi califica cererea ca fiind obligatia de a face, dar nu se poate cere obligarea unei persoane sa faca ceva la care nu s-a obligat.
S-a mai sustinut ca art. 30 din Constitutie, invocat de reclamant, nu poate fi interpretat decat in intregul sau, o examinare limitata a textului putand duce la ingradirea principiului constitutional al libertatii de exprimare, exercitat in anumite limite care vizeaza si presa. Art. 30 din Constitutie prevede ca delictele de presa se stabilesc prin lege, astfel incat Constitutia extrage delictul de presa de sub incidenta dreptului comun si ii stabileste reglementarea de catre o lege speciala.
Reclamantul trebuia nu numai sa demonstreze si sa motiveze delictul de presa, dar era obligat sa faca si incadrarea juridica convenita, situatie in care s-ar fi ajuns la concluzia ineluctabila ca in materia delictului de presa raspunderea cade numai asupra autorului articolului, editorul raspunzand doar pentru refuzul publicarii dreptului la replica.
Parata a aratat ca art. 54 din Decretul nr. 31/1954 vizeaza o actiune pe obligatia de a face, persoana putand cere instantei judecatoresti incetarea savarsirii faptei, adica obligarea de a nu mai face ceva care sa ii aduca atingere onoarei sale.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
In numarul 85 al ziarului "T.", din data de 6.07.2004, ziar editat de parata SC E. S. SRL, a fost publicat un articol intitulat "Samsari de vile", insotit de fotografiile mai multor persoane, printre care si a reclamantului S.R.S.
In acest articol se preciza ca reclamantul este "unul dintre cei mai nerusinati infractori ai vremurilor actuale", ca "a devalizat Bancorex, a facut bani negri din tigari albe, a tepuit piata bursiera, a santajat firme si persoane", precum si faptul ca "zi de zi, mintea acestui ticalos cloceste numai murdarii, din care sa ii sporeasca averea", fara a i se intampla nimic intrucat este membru al presei. S-a afirmat cu "ultimul tun" dat de reclamant, intitulat "mafiot", a constat in aceea ca "a cumparat de la o doamna B. o vila de pe str. H., cu incredibilul pret de circa 7000 dolari" si "imediat, C. a revandut vila, cu un pret de cateva zeci de ori mai mare".
in numarul 79 al ziarului "T." din data de 29.06.2004 a fost publicat un articol intitulat "La puscarie cu C., V. si ceilalti ciocoi", in care s-a afirmat ca "in ziua de 7 aprilie a.c., D. P. a vandut peste 1,5 miliarde de actiuni detinute de Rompetrol Group la SC Rompetrol Rafinare Constanta SA, la sub-pret, catre o firma-fantoma (off-shore) din Cipru; imediat D.V.), care statea la panda si a revandut actiunile, la data de 15 aprilie a.c., la pretul pietei, 650 lei/actiune." In acelasi articol s-a sustinut ca aceasta ar constitui o "hotie pe fata", reclamantul S.R.S. castigand, fara sa ridice un deget, 4,4 miliarde lei.
In raport de situatia de fapt retinuta mai sus instanta a apreciat ca cererea de chemare in judecata este partial intemeiata si a fost admisa pentru urmatoarele considerente:
Astfel, afirmatiile cuprinse in articol referitoare la persoana reclamantului au caracter insultator si calomniator, aducand atingere onoarei si reputatiei sale. Din declaratiile martorilor audiati instanta a retinut ca reclamantul a fost afectat de acuzatile aduse, fiind pus intr-o pozitie dificila in fata colegilor de serviciu, a angajatilor sai, precum si a membrilor familiei sale.
S-a aratat ca intre cunoscutii reclamantului a circulat ideea ca, daca aceste afirmatii ar fi adevarate, este foarte grava incriminarea de catre reclamant in calitate de jurnalist chiar a faptelor descrise in articolele mentionate, iar o parte din partenerii de afaceri ai reclamantului au cautat sa afle daca afirmatiile formulate erau corecte si atitudinea lor fata de reclamant s-a schimbat, acestia manifestand reticenta in relatiile cu el.
Daca in ceea ce priveste afirmarea savarsirii de catre reclamant a unor fapte prevazute si pedepsite de legea penala, desi acestea nu sunt prezentate concret, ci doar afirmate generic, sunt aplicabile principiile stabilite in materie de jurisprudenta si practica judiciara, ca si de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care prevad ca unul dintre corolarele libertatii de exprimare cu referire la persoanele publice este acela ca aceste persoane sunt expuse criticii presei si este specifica activitatii jurnalistice verificarea vietii sociale si particulare a indivizilor implicati in viata publica, nu aceeasi este concluzia pentru afirmatiile cu caracter de insulta adresate reclamantului.
Astfel, cel mai important aspect retinut de instanta cu privire la articolele publicate in ziarul editat de parata este al limbajului folosit, expresiile utilizate nefiind specifice nivelului de exprimare al unei publicatii difuzata pe plan national si fiind implicit incompatibile cu principiile de deonotologie si etica profesionala ale jurnalistilor.
S-a retinut ca nici un principiu statuat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului si nici un text constitutional, cu atat mai putin art. 30, invocat in aparare de parata ca justificare a libertatii de exprimare, nu au ca scop sa permita presei utilizarea unui limbaj ireverentios si jignitor la adresa unei persoane, fie ea o persoana publica, orice afirmatie justificata din punct de vedere al libertatii de exprimare a jurnalistului putand fi formulata in termeni care sa nu aiba caracter insultator, cum sunt cuvintele de "mafiot", "mintea acestui ticalos cloceste numai murdarii", "unul dintre cei mai nerusinati infractori".
O solutie contrara ar duce la un rezultat ce nu corespunde scopului avut in vedere la reglementarea dreptului fundamental la libera exprimare si ar permite implicit exercitarea cu rea-credinta a acestui drept, fara a exista nici o sanctiune pentru cei care procedeaza in acest fel.
Fata de aceste aspecte s-a retinut ca publicarea de catre parata a afirmatiilor mentionate mai sus in ziarul editat de aceasta reprezinta o fapta ilicita, care a cauzat reclamantului un prejudiciu nepatrimonial, cauzat personalitatii sale sociale, constand in atingerea adusa imaginii publice a acestuia si relatiilor sociale in care reclamantul se gaseste, existenta prejudiciului fiind retinuta de instanta din declaratile martorilor audiati.
Prin urmare, s-a apreciat ca dovedite de catre reclamant conditiile raspunderii civile delictuale reglementata de art. 998-999 Cod Civil, respectiv fapta ilicita, prejudiciul suferit de reclamant, legatura de cauzalitate ce rezulta ex re si vinovatia paratei, constand in intentia acesteia de a afecta imaginea publica a reclamantului, astfel incat instanta a admis cererea formulata.
Potrivit art. 54 din Decretul nr. 31/1954, invocat de reclamant in sustinerea cererii, "Persoana care a suferit o atingere in dreptul sau la nume ori la pseudonim, la denumire, la onoare, la reputatie, in dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere stiintifice, artistice ori literare, de inventator sau in orice alt drept personal nepatrimonial, va putea cere instantei judecatoresti incetarea savarsirii faptei care aduce atingerea drepturilor mai sus aratate. Totodata, cel care a suferit o asemenea atingere va putea cere ca instanta judecatoreasca sa oblige pe autorul faptei savarsite fara drept, sa publice, pe socoteala acestuia, in conditiile stabilite de instanta, hotararea pronuntata ori sa indeplineasca alte fapte destinate sa restabileasca dreptul atins."
Prin urmare, legea consacra un caz particular de reparare a prejudiciului nepatrimonial, fiind mentionata situatia atingerii dreptului la onoare si la reputatie, incalcat in speta de parata, precum si posibilitatea persoanei vatamate de a cere publicarea hotararii de condamnare, aceasta fiind in cauza optiunea reclamantului pentru repararea prejudiciului suferit.
Nu au fost retinute de instanta sustinerile paratei in sensul ca textul citat nu este aplicabil, intrucat reglementeaza doar o obligatie de a nu face in sarcina autorului faptei ilicite, respectiv de a se abtine sa aduca atingere drepturilor protejate de lege, intrucat s-a constatat ca legea nu conditioneaza aplicarea dispozitiilor alineatului al doilea al art. 54 de cererea de obligare a paratei sa inceteze a savarsi fapta ilicita.
Pentru aceste considerente instanta a apreciat ca reclamantul are posibilitatea de a cere repararea prejudiciului moral in modalitatea reglementata de art. 54 din Decretul nr. 31/1954 si a admis cererea, obligand parata sa publice integral hotararea sub titlul "Anunt judiciar" pe cheltuiala sa in trei numere consecutive ale ziarului "T.", pe prima pagina a acestuia, cu aceleasi caractere cu care sunt tiparite celelalte articole ale revistei, precum si sa publice prezenta hotarare pe cheltuiala sa in cotidianele "A." si "E. Z." sub acelasi titlu in format 255 mm x183 mm si in cotidianul "L." in format 195 mm x 130 mm.
Cu privire la cererea reclamantului de obligare a paratei la plata de daune cominatorii pentru nerespectarea dispozitiilor hotararii judecatoresti de fata, instanta a apreciat ca aceasta nu este admisibila intrucat aceste despagubiri au fost recunoscute de doctrina si practica judiciara in scopul constrangerii debitorului unei obligatii ce nu poate fi indeplinita de catre creditor pe seama debitorului la executarea acesteia, daunele cominatorii nefiind reglementate in mod expres, iar in prezent dispozitiile art.5803 Cod pr.civ. prevad calea speciala a amenzii civile in favoarea statului ce va fi aplicata de instanta sesizata de creditor prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, debitorul urmand a fi obligat la aceasta amenda stabilita pentru fiecare zi de intarziere pana la executarea obligatiei prevazuta in titlul executoriu.
Mai mult, posibilitatea obligarii debitorului la plata amenzii in favoarea statului este recunoscuta si in cazul particular al aplicarii dispozitiilor art. 54 din Decretul nr. 31/1954 de art. 55 din acelasi act normativ, pentru cazul in care nu sunt aduse la indeplinire dispozitile hotararii ce va fi pronuntata.