Domeniu: actiune in constatare; principiul nemo dat quod non habet;
Respinge actiunea ca neantemeiata
Prin sentinta civila nr. 11509/26.06.2013, instanta a respins cererea avand ca obiect actiunea in constatare formulata de reclamanta C.A. cu domiciliul in _., in contradictoriu cu paratii M.G. si I.G. cu domiciliul in _.., ca neintemeiata.
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 38766/281/2012 la data de 21.11.2012, reclamanta C.A. i-a chemat in judecata pe paratii M.G. si I.G., pentru ca instanta, prin hotararea pe care o va pronunta, sa constate ca a dobandit dreptul de proprietate asupra suprafetei de teren de 403 mp, cu privire la imobilul situat in _., solicitand totodata pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca la data de 07.09.2005, in baza contractului de vanzare cumparare incheiat cu paratii-instrainatori M.G. si I.G., autentificat sub nr. 6406, a dobandit dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/2 din terenul in suprafata totala de 11.560 mp, ce face parte din Tarlaua 1, Parcela L 46/12/b, situat in extravilanul com. _.
Reclamanta a precizat ca prin sentinta civila nr. 5735 din 27.04.2010, pronuntata de Judecatoria Ploiesti in dosarul nr. 715/281/2008 s-a dispus iesirea din indiviziune asupra imobilului potrivit raportului de expertiza intocmit in cauza.
A mai aratat reclamanta ca, urmare a tranzactiei consfintite prin sentinta civila nr. 7520 din 30.06.2011, pronuntata de judecatoria Ploiesti in dosarul nr. 1466/281/2008, a instrainat numitului V.D. 4718 mp din suprafata totala de 5780 mp.
Reclamanta a sustinut ca desi potrivit actelor translative de proprietate incheiate succesiv a ramas proprietara asupra unei suprafete de 1602 mp, in realitate, sustine acesta in continuare, in urma masuratorilor cadastrale a rezultat o suprafata excedentara de 403 mp, cu privire la care a formulat prezenta actiune.
In sustinerea cererii, au fost depuse in copie: Contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 6406 la data de 07.09.2005, sentinta civila nr. 7520 din 30.06.2011, pronuntata de judecatoria Ploiesti in dosarul nr. 1466/281/2008, sentinta civila nr. 5735 din 27.04.2010, pronuntata de Judecatoria Ploiesti in dosarul nr. 715/281/2008, certificat de atestare fiscala.
In drept, au fost invocate disp. art. 111 CPC, 1434 si urm, 1481, 1482 si 1743 alin. 2 NCC.
Paratii nu au formulat intampinare.
Instanta a incuviintat in cauza pentru reclamanta probele cu inscrisuri, testimoniala cu martorii IC si VE, interogatoriul paratilor si expertiza tehnica judiciara specialitatea topografie.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta a retinut ca dreptul de proprietate se poate dobandi, in conditiile legii, prin conventie, testament, mostenire legala, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de buna-credinta in cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, traditiune, precum si prin hotarare judecatoreasca, atunci cand ea este translativa de proprietate prin ea insasi.
Potrivit dispoz. art. 1169 C.civ. "cel ce face o propunerea inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca" .
In speta, reclamanta nu a facut dovada dobandirii dreptului de proprietate asupra suprafetei de teren invederate prin vreunul din modurile generale prevazute de lege.
Astfel, analizand actiunea prin prisma cererii de pronuntare a unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare instanta a constatat ca, pentru a pronunta o astfel de hotarare, trebuie sa analizeze conditiile de valabilitate ale vanzarii-cumpararii.
Analizand inscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanta constata ca in temeiul contractului de vanzare-cumparare incheiat cu reclamanta la 07.09.2005, paratii au transmis acesteia dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/2 din terenul in suprafata totala de 11.560 mp, ce face parte din Tarlaua 1, Parcela L 46/12/b, situat in extravilanul _...
Ulterior iesirii din indiviziune asupra terenului dispusa prin sentinta civila nr. 5735 din 27.04.2010, din suprafata totala de teren aflata in proprietatea sa, 5780 mp, reclamanta a instrainat numitului V.D. 4718 mp, ramanand proprietara asupra unei suprafete de 1602 mp.
Potrivit celor retinute in concluziile raportului de expertiza in specialitatea topografie, intocmit de expert Grigorescu Eugen (fila 38), in urma masuratorilor realizate la fata locului a rezultat o suprafata de teren excedentar de 360 mp, dupa vanzarea suprafetei de teren catre numitul V. D.
In speta, instanta a retinut ca nu s-a facut dovada faptului ca paratii au fost proprietari ai terenului excedentar in litigiu, pentru a putea transmite dreptul lor, ei transmitand in temeiul contractului de vanzare-cumparare incheiat cu reclamanta la 07.09.2005 doar dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/2 din terenul in suprafata totala de 11.560 mp ( 5780 mp dupa partaj), si nu asupra unei cotei indivize de 1/2 dintr-o suprafata totala de 12.280 mp ( urmand ca dupa partaj sa ii fi revenit reclamantei 6140 mp), din care sa rezulte excedentul de 360 mp constat cu ocazia efectuarii expertizei( sau 403 mp cum a invederat reclamanta in cererea de chemare in judecata).
Astfel prin contractul incheiat la 07.09.2005 paratii au transmis reclamantei numai acel drept de care au putut dispune si care se afla in patrimoniul lor la acel moment, contractul fiind translativ de proprietate, situatie in care vanzatorul trebuie sa fie titularul dreptului de ce instraineaza, in caz contrar el neputand transmite dreptul ce face obiectul contractului ( nemo dat quod non habet).
Intrucat pentru a opera transmiterea dreptului de proprietate este necesara existenta acestuia in patrimoniul vanzatorului, instanta a constatat ca nu se poate pronunta o hotarare care sa tina locul unui contract de vanzare cumparare autentificat si prin care se transmite dreptul de proprietate asupra terenului, pentru ca s-ar incalca conditiile imperative a legii.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 1.743 alin 2 din N.C.Civil (privind vanzarea unui imobil determinat cu indicarea suprafetei), invocat de reclamanta prin raportare la art. 111 CPC ca temei al actiunii in constatare ( oricum neaplicabil in speta fata de momentul incheierii conventiei intre parti, insa o reglementare similara exista in cuprinsul art. 1328 Cod Civil 1864), articol ce prevede ca "Daca insa suprafata reala se dovedeste a fi mai mare decat cea stipulata, iar excedentul depaseste a douazecea parte din suprafata convenita, cumparatorul va plati suplimentul de pret corespunzator sau va putea obtine rezolutiunea contractului. Atunci cand insa excedentul nu depaseste a douazecea parte din suprafata convenita, cumparatorul nu poate obtine rezolutiunea, dar nici nu este dator sa plateasca pretul excedentului.", instanta a constatat ca acest articol nu reglementeaza o modalitate specifica de dobandire a dreptului de proprietate ci numai un mod de solutionare a litigiilor care pot aparea intre vanzator si cumparator in cazul existentei unor diferente cu privire la intinderea imobilului.(Si in acest caz insa, premisa este ca vanzatorul este proprietar si asupra excedentului de teren, dovada care in prezenta speta nu s-a facut)
Cu privire la solicitarea reclamantei de a se face aplicarea disp. art 225 CPC, fata de neprezentarea paratilor la interogatoriul incuviintat, instanta a apreciat ca neintemeiata aceasta solicitare, intrucat in lumina celor mai sus expuse, eventualele raspunsuri ale paratilor la cele trei intrebari formulate ( daca recunosc instrainarea suprafetei de 5780 mp prin contractul din 07.09.2005, daca recunosc ca reclamanta nu a modificat limitele de hotar, daca sunt de acord cu admiterea actiunii) ar fi oricum nerelevante pentru solutionarea actiunii.
Fata de aceste considerente, instanta a respins cererea ca neintemeiata.