Decizie de pensie. Raspunderea pentru mentiunile cuprinse in adeverintele eliberate de angajator apartine acestuia. Obligatia Caselor Judetene de Pensii de a proceda la valorificarea sporurilor mentionate in adeverinte.
Potrivit art. 164 alin 3 din Legea 19/2000 "la determinarea punctajelor anuale, pe langa salariul prevazut la alin 1 se au in vedere si sporurile cu caracter permanent dovedite cu adeverinte eliberate de unitati".
Din interpretarea textelor art. 164 si art. 78 din Legea nr. 19/2000, rezulta ca sporurile si adaosurile de care au beneficiat angajatii si care au fost dovedite cu inscrisuri, chiar neinregistrate in carnetul de munca, trebuie sa fie cuprinse in baza de calcul a pensiilor.
Sectia conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr.429/14 aprilie 2008
Prin actiunea de asigurari sociale inregistrata la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr.2280/97/2007, reclamantul M.G .a chemat-o in judecata pe parata C.J.P. HUNEDOARA, solicitand:
- anularea deciziei nr.109492/10.05.2006 si obligarea paratei sa-i acorde in intregime drepturile banesti cu titlu de pensie, cu luarea in considerare si a sporului pentru ore suplimentare de care a beneficiat in perioada de cotizare, asa cum rezulta din adeverintele nr.1031/36389/02.09.2004 si 1031/36389/20.11.2006 emise de S.C. S S.A. HUNEDOARA;
- obligarea paratei la plata diferentelor de pensie ce rezulta intre pensia acordata si ceea la care este indreptatit in baza Legii nr.19/2000 modificata si completata, OUG. Nr.4/2005;
- obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de pensionare in care drepturile sale de pensie sa fie corect si legal evidentiate, conform solicitarilor de mai sus.
- obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii sale reclamantul arata ca prin decizia de recalculare a pensiei, parata nu i-a valorificat la pensie sporul pentru orele suplimentare, desi din adeverinta eliberata de angajator rezulta ca a beneficiat de acest spor potrivit contractelor individuale si colective de munca si i s-a retinut contributia de asigurari sociale.
In drept au fost invocate prevederile Legii nr.19/2000 si O.U.G. nr.4/2005.
Prin intampinarea depusa in cauza parata C.J.P. Hunedoara a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si nelegala, motivand ca sporul pentru ore suplimentare nu i-a fost valorificat, neexistand temei legal in acest sens.
Prin sentinta civila nr.1062/LM/20.11.2007 s-a admis actiunea de asigurari sociale formulata de reclamantul M.G. in contradictoriu cu parata C.J.P. HUNEDOARA si in consecinta:
S-a anulat decizia nr. 109492/10.05.2006 emisa de parata C.J.P.Hunedoara si a fost obligata parata la emiterea unei noi decizii prin care sa-i valorifice reclamantului sporul pentru ore suplimentare dovedit cu adeverintele nr.1031/36389/02.09.2004 si 1031/36389/20.11.2006 emise de S.C. S S.A. HUNEDOARA;
A fost obligata parata sa-i plateasca reclamantului suma de 250 lei, cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut, in esenta, cu referire la probele dosarului, ca reclamantul este indreptatit la valorificarea sporurilor dovedite cu adeverinta eliberata de angajator, intrucat conform prevederilor art.164 si 78 din Legea nr.19/2000 sporurile si adaosurile de care au beneficiat angajatii si care au fost dovedite cu inscrisuri chiar neinregistrate in carnetul de munca trebuie sa fie cuprinse in baza de calcul al pensiei.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termenul legal prevazut de art.157, 158 din Legea nr.19/2000, parata C.J.P. HUNEDOARA solicitand admiterea acestuia, modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii actiunii reclamantului M.G.
In dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta reiterand apararile din fata instantei de fond, arata ca sentinta primei instante este nelegala si netemeinica. Astfel, sustine recurenta, sporul pretins de intimat nu a fost valorificat deoarece nu se regaseste enumerat in anexa la OUG.nr.4/2005; in adeverinta depusa nu este mentionat temeiul legal de acordare a acestuia; nu exista temei legal de valorificare a sporului de ore suplimentare, anterior intrarii in vigoare a Legii nr.57/1974,
Prin intampinarea depusa in aceasta faza de intimatul M.G. solicita respingerea recursului ca nefondat, motivandu-se ca acest spor a avut caracter permanent, temeiul acordarii lui fiind art.71, 72 din legea nr.57/1974 si a facut parte din baza de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate.
Curtea, analizand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate cat si din oficiu conform cerintelor art. 304 indice 1 Cod procedura civila in limitele statuate de art.306 alin.2 Cod procedura civila a constatat urmatoarele:
Recursul este nefondat.
Art.V din anexa OUG. nr. 4/2005 reglementeaza urmatoarele:" Sporuri cu caracter permanent, in conformitate cu prevederile <LLNK 11992 49 10 201 0 17>Legii nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale:
? sporul de vechime in munca (a se vedea pct. I);
? sporul pentru lucru in subteran, precum si pentru lucru pe platformele marine de foraj si extractie;
? indemnizatia de zbor;
? sporul pentru conditii grele de munca;
? sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
? sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;
? alte sporuri cu caracter permanent prevazute de legislatia specifica fiecarui domeniu de activitate sau prevazute in contractele colective si individuale de munca.
Mentiune: Aceste sporuri se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual atat pentru perioadele anterioare, cat si pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrarii in vigoare a prevederilor <LLNK 11992 49 10 201 0 17>Legii nr. 49/1992."
De altfel, art. 164 alin 3 din Legea 19/2000 asa cum a fost modificat prin Legea nr. 338/2002, prevede in mod expres ca "la determinarea punctajelor anuale, pe langa salariul prevazut la alin 1 se au in vedere si sporurile cu caracter permanent dovedite cu adeverinte eliberate de unitati".
Din interpretarea textelor art. 164 si art. 78 din Legea nr. 19/2000, rezulta ca sporurile si adaosurile de care au beneficiat angajatii si care au fost dovedite cu inscrisuri chiar neinregistrate in carnetul de munca trebuie sa fie cuprinse in baza de calcul a pensiilor.
Totodata, potrivit art.10 din Legea nr.3/1977, astfel cum a fost modificata prin Legea nr.49/1999, au caracter de spor permanent, pe langa sporurile enumerate exemplificativ in textul legii si alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale si contractele colective de munca.
In speta, cu adeverintele nr. 1031/36389/02.09.2004 si 1031/36389/ 20.11.2006 emisa de S.C. S S.A. HUNEDOARA reclamantul intimat a facut dovada deplina ca a beneficiat de spor pentru lucru sistematic, in mod permanent, intrucat a lucrat in schimburi de 12 ore, iar compensarea in bani a timpului suplimentar de lucru efectuat nu a fost posibila. Temeiul legal de acordare acestui spor este indicat de angajator in aceasta adeverinta, ca fiind art.72.alin.2 din Legea nr.57/1974.
Faptul ca anterior Legii nr.49/1992, aceste sporuri nu se inscriau in carnetul de munca, nu poate conduce la prejudicierea intimatului, atata timp cat cu adeverinta emisa de angajator s-a facut dovada ca a beneficiat de acest spor. Asadar atata vreme cat acest spor este inscris intr-un act oficial ce emana de la unitatea angajatoare, recurenta nu are competenta de a cenzura acordarea lui, unitatea raspunzand pentru realitatea datelor inscrise in actele pe care le emite.
Sub un alt aspect din adeverintele sus mentionate reiese ca aferent acestui spor s-a calculat si achitat contributia de asigurari sociale si contributia pentru pensie suplimentara, angajatorul retinand si virand aceste sume conform legislatiei in vigoare.
Potrivit principiul contributivitatii reglementat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. In aplicarea acestui principiu, la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute in vedere toate veniturile asupra carora s-a calculat contributia asigurarilor sociale, inregistrate in carnetul de munca sau evidentiate in adeverinte eliberate de unitatile la care asiguratul si-a desfasurat activitatea.
Astfel, sustinerea recurentei in sensul ca nu exista temei legal de acordare a acestui spor este nefondata, suportul juridic al pretentiilor reclamantului fiind textele legale mentionate.
Fata de cele mai sus expuse, constatand ca solutia primei instante este legala si temeinica, vazand si prevederile art. 312 alin 1 Cod procedura civila, Curtea a respins ca nefondat recursul cu care a fost investita.