Despagubiri

JUDETUL BACAU JUDECATORIA MOINESTI
SENTINTA CIVILA NR. 2579 Din 26.09.2011
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Moinesti la data de 11.11.2009 sub nr...../260/2009, reclamantul D.M. a chemat in judecata pe parata SC OMV Petrom SA cu sediul in Bucuresti, solicitand obligarea paratei la plata sumei de 7000 lei cu titlu de despagubiri, reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta pe ultimii 3 ani anteriori formularii cererii, a suprafetei de aproximativ 300 mp teren pe care parata o ocupa din terenul proprietatea lor si de asemenea contravaloarea lipsei de folosinta pentru terenul de 50 mp ce reprezinta servitute de trecere la cei trei stalpi estimata la o valoare de 500 lei (fila 43 dosar), cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca este proprietar al suprafetei de 5289 mp teren si aproximativ 300 mp din acest teren fiind ocupat de 3 stalpi din reteaua de distributie electrica a paratei, fiind astfel in imposibilitatea de a se folosi de acest teren. Mai arata reclamantul ca desi a incercat solutionarea pe cale amiabila a litigiului, parata a refuzat prin nota de negociere din 13.03.2008.
In drept, reclamantul a invocat dispozitiile art. 998 Cod civil.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de , 515 lei, 50 lei si timbru judiciar de 3 lei.
Parata, legal citata, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata aratand in esenta urmatoarele: stalpii de pe proprietatea reclamantului fac parte din reteaua de distributie a energiei electrice prin care se face alimentarea cu energie electrica a unei parti importante din com. Zemes, unitatea parata avand doar calitatea de titulara de licenta si astfel nu poate incheia nici macar un contract de inchiriere , nepermitandu-i art.41 alin.l din Legea 13/2007 , ca in conformitate cu dispozitiile art. 41 alin 4 din lege, terenurile pe care se situeaza retelele de distributie existente la intrarea in vigoare a acestei legi sunt si raman proprietatea publica a statului, dreptul la despagubiri ai proprietarilor pe care sunt situate capacitatile energetice fiind recunoscut de Legea 13/2007 doar proprietarilor pe a caror terenuri se construieste o noua capacitate energetica, dupa data intrarii in vigoare a acestei legi, la fel si exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra acestor terenuri, in conditiile si termenii prevazuti intr-o conventie cadru, fiind aplicabile dispozitiile art. 16 alin 5 din lege.
In drept, parata a invocat dispozitiile art. 115 si urm. C.pr.civ si ale legii 13/2007.
2
in cauza s-au depus acte , interogatoriu paratei, au fost realizate expertize de specialitate energetica si topo , probatorii din analiza carora instanta retine urmatoarele:
Reclamantul este proprietarul suprafetei de 3948 mp teren situat in com.
Zemes , pct. Bolatau , cu vecinii:.....si restul proprietatii sale , in conformitate
cu sentinta civila nr...../ 18.03.2008 pronuntata de Judecatoria Moinesti, ramasa
irevocabila (filele 5-7 dosar).
Pe terenul acestuia asa cum rezulta din continutul raportului de expertiza de specialitate energo (fila 72 ,77dosar) se afla 3 stalpi din beton care alimenteaza cu energie electrica OMV Petrom S.A. dar si o serie de alti consumatori.
Parata poseda licenta de distributie nr.575/10.07.2003 , valabila 25 de ani (filele 21-27 dosar).
Prin expertiza electroenergetica efectuata de expert Schiopu Gheorghe, astfel cum a fost completata, s-a stabilit o zona de siguranta de 1067,8 mp, care cuprinde si zona efectiv ocupata de fundatiile celor 3 stalpi.
Pe aceste suprafete de teren exista interdictie de a se construi, concluzia expertului deducandu-se de altfel si din definitia data zonei de protectie in Legea 13/2007-Legea energiei electrice(fila 73 dosar).
Chiar daca a fost contestata si s-a dispus o alta expertiza de specialitate topo, expertiza de la filele 202-206 dosar) confirma ca cei trei stalpi ocupa din terenul reclamantului suprafata de 5.13 mp , cu zona de protectie 1550 mp care nu poate fi folosita decat ca faneata si ca exista o retrogradare din aceasta cauza a terenului de 670 mp a suprafetei de intravilan construibil la faneata si a suprafetei de 880 mp de la o categorie de potential superioara la faneata.
Obiectiunile la aceasta expertiza au fost admise pe considerentul ca expertul nu s-a conformat obiectivelor stabilite de instanta.
Stalpii au fost edificati pe terenul proprietatea reclamantului, in anul 1977(fila 72 dosar) , anterior intrarii in vigoare a Legii 13/2007 si anterior datei la care reclamantul au devenit proprietar al acestui teren.
Dispozitiile art. 41 alin 4 din Legea 13/2007, invocate de parata in aparare, potrivit cu care "terenurile pe care se situeaza retelele electrice de distributie, existente la intrarea in vigoare a prezentei legi, sunt si raman proprietatea publica a statului " nu sunt aplicabile in speta intrucat aceste dispozitii legale se refera la terenuri care se aflau in proprietatea statului la data intrarii in vigoare a legii si nu la terenuri aflate in proprietate privata.
Astfel, conform art. 21 din Legea 13/2007 se arata ca :"Daca terenul necesar pentru infiintarea si functionarea capacitatii energetice este proprietate privata a unui tert, titularul autorizatiei trebuie sa initieze procedura legala de expropriere a terenului pentru cauza de utilitate publica sau sa obtina concesiunea lui pe durata existentei capacitatii energetice".
In concluzie, contrar sustinerilor paratei, terenul proprietatea reclamantului, afectat de capacitatea energetica nu este proprietatea statului ci
3
proprietatea sa, atata timp cat acest teren nu a fost expropriat sau concesionat, cu plata unei juste si prealabile despagubiri, in conditiile legii.
In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin 5 si 6 din Legea 13/2007,: "Exercitarea drepturilor de uz si de servitute asupra proprietatilor private afectate de capacitatile energeticei care se vor realiza dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, se face in conformitate cu regulile procedurale privind conditiile si termenii referitori la durata, continutul si limitele de exercitare a acestor drepturi, prevazute intr-o conventie-cadru, precum si pentru determinarea cuantumului indemnizatiilor si a despagubirilor si a modului de plata a acestora, care se aproba, impreuna cu conventia-cadru, prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz si de servitute de catre titularii de licente si autorizatii pot solicita incheierea de conventii, conform prevederilor alin. (5)." Aceste prevederi legale sunt aplicabile doar in situatia in care capacitatile energetice sunt realizate dupa intrarea in vigoare a Legii 13/2007 nu si capacitatilor energetice realizate anterior.
Aceste dispozitii legale care diferentiaza dreptul la plata de despagubiri si la incheierea unei conventii cadru care sa reglementeze conditiile exercitarii dreptului de uz si servitute, in functie de momentul la care a fost construita capacitatea energetica, respectiv inainte sau dupa data intrarii in vigoare a legii, este o dispozitie constitutionala, astfel cum a decis Curtea Constitutionala prin decizia nr. 324 din 23 martie 2010, retinandu-se in motivare ca in legatura cu reglementarea dreptului la indemnizatii si despagubiri pentru acei titulari ai proprietatilor afectate de capacitatile energetice realizate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 13/2007, Curtea constata ca aceasta transpune vointa legiuitorului in materia despagubirilor acordate pentru instituirea dreptului de uz si servitute in favoarea utilizarii capacitatilor energetice.
Curtea retine ca cele doua categorii de titulari ai dreptului de proprietate privata, si anume cei pe ale caror terenuri existau deja capacitati energetice, respectiv cei pe ale caror terenuri urmeaza sa se realizeze capacitati energetice dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 13/2007, se diferentiaza prin momentul obiectiv al realizarii acelor capacitati energetice, in raport cu data intrarii in vigoare a legii ce reglementeaza dreptul la indemnizatii si la despagubiri.
Legea nr. 13/2007 are in vedere capacitatile energetice realizabile dupa intrarea ei in vigoare si nu se refera la cele deja realizate la momentul intrarii sale in vigoare in conditii aparte in timp si intr-un alt cadru legislativ, astfel ca titularilor dreptului de proprietate privata asupra terenurilor afectate de capacitatile energetice li se aplica un tratament diferentiat.
in conformitate cu dispozitiile art. 16 din Legea nr. 318/2003, in vigoare de asemenea in perioada de 3 ani anterioara formularii cererii de catre reclamant, perioada pentru care acesta solicita acordarea de despagubiri,
4
drepturile de uz si de servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile energetice se realizau cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestora.
Acesta indica faptul ca, in cazul in care, cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii se produceau pagube proprietarilor terenurilor, titularii autorizatiei aveau obligatia sa-i despagubeasca pentru prejudiciile cauzate acestora.
Pentru respectarea dreptului la proprietate din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, mai este necesar sa existe, de asemenea, un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit, respectiv intre cerintele interesului general si imperativele de aparare ale drepturilor persoanei in cauza.
Acest echilibru nu este pastrat in cauza, imposibilitatea utilizarii in orice scop de catre reclamant in scopul realizarii de constructii,constituind pentru o sarcina disproportionata atata timp cat acesta nu dispune cu privire la suprafata de teren de un drept de folosinta neconditionat, ca prerogativa a dreptului lui de proprietate si nu poate utiliza aceste suprafete de teren conform destinatiei lor.
Astfel, desi in lege este instituita obligatia pentru titularul autorizatiei de a initia procedura de expropriere sau de a obtine concesiunea terenului pe care este infiintata si functioneaza capacitatea energetica, in fapt, parata nu a efectuat niciur ici de demers, iar reclamantul nu au beneficiat de niciun fel de despagubiri desi terenul lui este afectat de capacitatea energetica a paratei fiind in acelasi timp necesar pentru functionarea acesteia.
Motivat de aceste considerente, instanta apreciaza ca reclamantul este indreptatit sa primeasca despagubirile solicitate pe ultimii trei ani anteriori formularii cererii, cu titlu de contravaloare lipsa de folosinta a acestei suprafete de teren.
Cu privire la cuantumul acestor despagubiri, expertul topo prin suplii! la expertiza stabileste ca in conformitate cu HCL nr.9/20.01.2012,
Primaria Zemes ,pentru inchirierea terenurilor ocupate si folosite in alte scopuri decat agricultura , pentru fiecare mp/anual taxa utilizata va fi de 4,23 lei.
Astfel, instanta constata ca prin stabilirea unor despagubiri in acest cuantum, finalitatea urmarita de lege si care este in acelasi timp si echitabila, ar fi inlaturata total si s-ar transforma in mod nejustificat intr-o imbogatire fara justa cauza a reclamantului care ar obtine in fiecare an de la parata, aproape pretul vanzarii terenului.
Motivat de aceste considerente, instanta, avand in vedere necesitatea de la care s-a si pornit in cauza si care a si constituit motivul pentru care a considerat cererea reclamantului de acordare de despagubiri ca fiind admisibila, respectiv necesitatea asigurarii unui just echilibru intre interesele generale ale societatii si interesul particular al reclamantului, va stabili contravaloarea acestor despagubiri pe ultimii trei ani anteriori cererii conform algoritmului de calcul indicat de expertul topo in raport.
5
In concluzie, instanta va admite in parte cererea formulata de reclamant avand ca obiect obligarea paratei la plata de despagubiri si va obliga parata la plata catre reclamant la suma care rezulta in urma calcului stabilit de expertiza , avandu-se in vedere ca desi suma rezultata este mai mare , reclamantul nu si-a majorat petitul actiunii.
Cu privire la cererea reclamantului de obligare a paratei la plata de cheltuieli de judecata, instanta, in temeiul dispozitiilor art. 274 C.pr.civ, va obliga parata la plata onorariilor achitate pentru efectuarea expertizelor topo si electroenergetica si la plata taxei judiciare de timbru si timbru judiciar .