Constatare nulitate absoluta clauze contractuale.

Prin actiune, reclamantul F.D.I. a chemat in judecata pe parata SC C.A. SA, solicitand sa se constate nulitatea absoluta a clauzelor inserate la art. 15 si 16 din contractul de mandat nr.1123/17.01.2008; cu cheltuieli de judecata.In motivare, a aratat ca intre parti a intervenit contractul de mandat nr.1123/17.01.2008, avand ca obiect negocierea si incheierea de contracte de asigurare cu terti, numiti asigurati. Contractul a fost inheiat sub imperiul Legii 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, modificata prin OUG 116/2000, OUG 51/2000 si Legea 76/12.03.2003, in vigoare la data respectiva.Reclamantul a aratat ca are calitatea de agent de asigurare, incheind contract de mandat ca persoana fizica. Insa din interpretarea clauzei prev.la art.15 si 16 din contract rezulta ca are calitatea de asigurator, de vreme ce, in anumite conditii ( in caz de nepredare la termen a asigurarilor incheiate si a primelor incasate) se obliga sa repare integral prejudiciul adus asiguratorului.
Aceasta obligatie este esenta contractului de asigurare si revine asiguratorului ca persoana juridica si nu unui simplu agent de asigurare persoana fizica, care este un intermediar intre asigurat si asigurator. Prin inserarea in contract a unei astfel de clauze s-au incalcat dispozitiile imperative ale legii privind asigurarile, savarsindu-se o frauda la lege.
Partile au realizat pe aceasta cale o finalitate interzisa de reglementarile in vigoare, prin eludarea indirecta si oculta a unei norme prohibitive. Atata timp cat agentului de asigurare ii este interzis sa aiba calitatea de asigurator sau broker de asigurare ( art.2 alin.1 pct.2 din Legea 32/2000), acesta nici nu poate fi obligat la plata prejudiciului adus asiguratorului si care consta de fapt in cuantumul despagubirilor platite de acesta catre asigurat.
Aceasta clauza contrara dispozitiilor legii a fost introdusa in contract sub masca unei sanctiuni ce s-ar aplica intermediarului in asigurari, in conditiile in care acesta nu raporteaza si nu preda la termen asigurarile incheiate si primele incasate. Dar in acest contract tip este deja prevazuta la art. 7 sanctiunea pentru depunerea cu intarziere in contul asiguratorului a sumelor reprezentand primele incasate, respectiv: penalizarea intermediarului in asigurari cu 0,5 din valoarea sumelor nedepuse pentru fiecare zi de intarziere si rezilierea de plin drept a contractului.
In drept, a invocat disp.Legii 32/2000, Legii 136/1995.
Atasat actiunii, a depus copie de pe contractul de mandat nr.993/22.08.2007.
Legal citata, parata a formulat intampinare , prin care a solicitat respingerea actiunii, aratand ca,potrivit art. 15 din contratul de mandat, partile au anticipat echivalentul prejudiciului cauzat paratei prin neexecutarea de catre debitor a obligatiilor contractuale.
Potrivit art. 969 C.civ., clauza penala este obligatorie intre parti, instanta neavand dreptul sa reduca catimea pretentiilor atata timp cat parata si-a indeplinit obligatia de a proba prejudiciul suferit si a facut acest lucru prin depunerea inscrisurilor ce atesta paguba si plata pagubei.
A mai aratat ca reclamantul a fost de acord cu aceasta prevedere contractuala la momentul semnarii contractului de mandat, acesta fiind lege intre partile contactante. Contratul de mandat incheiat cu reclamantul este un inscris acceptat de catre acesta, un viciu de consimtamant, daca ar fi existat, putand fi invocat pe calea unei actiuni de drept comun separate, exigibilitatea sumei fiind data de termenele de decontare stabilite in contractul de mandat. Cauza actului juridic nu este ilicita si imorala, fiind o clauza penala acceptata de parti. Prin intermediul acestei clauze nu se fraudaza nici disp.Legii 136/1995.
Contrar afirmatiilor reclamantului, raspunderea civila contractuala a acestuia poate fi angajata, fiind indeplinite toate conditiile prevazute de aceasta: prejudiciul se dovedeste prin depunerea la dosarul de instanta a dosarului de dauna, existand o incalcare a prevederilor contractuale, reclamantul nedepunand prima de asigurare in termenul contractual. Reclamantul este pus in intarziere, prin insusi contractul de mandat semnat de acesta fara nici o obiectie, acesta prevazand un termen de decont de 3 zile, iar depasirea acestui termen reprezinta o punere in intarziere prin sanctiunea pe care a atras-o.
A mai aratat ca, intrucat potrivit art. 969 C.civ., conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante, art.15 din contract trebue privit doar prin prisma relatiei mandant -mandatar, mandatarul neindeplinindu-si in termen o obligatie contractuala, aceasta neindeplinire fiind sanctionata potrivit art. 15 . Instanta de fond nu este abilitata sa stabileasca drepturile si obligatiile partilor contractante, astfel cum acestea au fost determinate prin clauza in litigiu, ci are doar dreptul de a verifica existenta imprejurarilor in vederea carora s-a stipulat clauza penala. Prin instituirea unei clauze penale in contractul de mandat, parata a incercat preintampinarea producerii unor prejudicii prin nepredarea la termen a primelor de asigurare.
In drept, parata a invocat disp.art.115-118 C.pr.civ., Legea 136/1995, dispozitiile contractului de mandat 993/22.08.2007.
Atasat intampinarii, parata a depus practica judiciara .
La termenul din data de 16.11.2011, instanta a incuviintat ambelor parti proba cu inscrisuri, insa nici una din ele nu a depus vreun inscris in probatiune.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca, intre parata, in calitate de mandant si asigurator si reclamant, in calitate de agent de asigurare, s-a incheiat contractul de mandat - agent de asigurare - persoana fizica nr.993/22.08.2007, obiectul contractului constituindu-l negocierea si incheierea de contracte de asigurare cu tertii asigurati, de catre agentul de asigurare, in numele si in contul asiguratorului .
Prin actiunea formulata, reclamantul a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a clauzelor inserate in art. 15 si 16 din contractul de mandat nr.1123/17.01.2008 ( fara ca acest contract sa fie depus la dosar, motiv pentru care instanta a apreciat ca este vorba doar de o eroare materiala de redactare, intrucat la dosar este depus contractul nr.993/22.08.2007, incheiat intre aceleasi parti).
Art15 si 16 din contractul sus - mentionat prevad urmatoarele:
"15. Pentru neraportarea la termenele prevazute a asigurarilor incheiate si nepredarea sumelor reprezentand primele incasate ( dovedite cu borderouri),pentru politele pierdute sau lipsa in gestiune, agentul este obligat la plata de daune - interese. Acestea vor fi in cuantum egal cu despagubirea platita de SC C.A. SA in baza documentului de asigurare raportat si decontat dupa plata producerii daunei sau chiar neraportat/nedecontat pana la acea data, si in cuantum egal cu tariful minim in vigoare aferent tipului respectiv de polita lipsa in gestiune.
16. Depunerea cu intarziere in contul SC C.A. SA a primelor de asigurare incasate de catre mandatar, atrage o penalizare a acestuia de 1% din valoarea sumelor nedepuse pentru fiecare zi de intarziere. Aceasta penalizare nu se aplica daca intarzierea se datoreaza unor cauze neimputabile mandatarului."
Din motivarea actiunii, a rezultat ca motivul de nulitate invocat este frauda la lege, facandu-se doar afirmatii cu caracter general, fara a se sublinia concret modul in care ar fi prejudiciat reclamantul.
In jurisprudenta, s-a decis ca exista frauda la lege, cand anumite norme legale sunt folosite nu in scopul in care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte o nesocotire oculta a legii, prin abaterea unor dispozitii legale de la sensul si spiritul lor.( ex.: ICCJ, Sectia comerciala, deci. nr. 3577/28 noiembrie 2008).
Instanta a retinut insa ca, potrivit art. 969 C.civ., contractele legal facute au putere de lege intre partile contractante. Reclamantul a semnat conventia in cunostinta de cauza, fara a fi fortat, presupunandu-se ca a inteles semnificatia termenilor folositi.
Citind dispozitiile celor doua articole incriminate, instanta a retinut ca art. 15 contine o clauza penala, prin care partile semnatare au determinat in mod anticipat intinderea despagubirilor pe care trebuie sa le achite mandatarul - agent de asigurare, atunci cand nu executa sau executa cu intarziere obligatia sa de a deconta mandantului suma de bani pe care a incasat-o in numele acestuia. S-a convenit asupra unei evaluari conventionale a despagubirilor, insa, pentru activarea acestei clauze penale trebuie indeplinite conditiile acordarii de despagubiri: existenta unui prejudiciu produs prin neexecutarea sau executarea cu intarziere a obligatiei contractuale. Clauza penala prevazuta de parti scuteste partea de a se mai adresa justitiei pentru evaluarea prejudiciului, dar nu o scuteste de a dovedi ca a avut o paguba in sine.
Instanta a mai retinut ca aceasta clauza penala functioneaza ca o garantie pentru asigurator, il protejeaza si in acelasi timp constrange pe agentii sai de asigurare sa isi execute intocmai si in mod exact obligatiile asumate. Aceasta clauza este expresia libertatii contractuale si are menirea de a facilita asiguratorului dovedirea despagubirilor, insa numai in situatia in care exista cu adevarat un prejudiciu.
Retinand astfel natura mentiunilor prevazute in cele doua articole, instanta a retinut ca posibilitatea inserarii unei clauze penale in conventiile incheiate de parti este expres prevazuta de art. 1066 C.civ. Or clauzele criticate, raportat la continutul lor, nu au fost sipulate pentru eludarea altor norme legale imperative, prin abaterea unor dispozitii legale de la sensul si spiritul lor.De altfel, este de retinut si momentul la care reclamantul invoca nelegalitatea acestor clauze, la aproximativ 3 ani de la incheierea conventiei, fiind de neinteles de ce pana la acest moment nu s-a considerat prejudiciat in vreun fel.
Raportat considerentelor de mai sus, instanta a constatat netemeinicia actiunii introduse de reclamant si, pe cale de consecinta, a dispus respingerea acesteia.