revendicare Sentinta civila nr. 17081 din data de 19.10.2011
pronunțată de Judecatoria Iasi

Prin actiunea inregistrata sub nr.5255/245/2010, reclamantii E.R.R., D.G.A.V.C. si D.B.M.D.A. au solicitat obligarea paratei S.C.P.V.I. sa-i lase in deplina proprietate si linistita folosinta corpul de casa nr.1, format din 4 camere, antet si veranda, imobil situat in Iasi, perimetrul Statiunii de Cercetari si Productie Viniviticola Iasi, parcela P14.
In motivare, au aratat ca sunt mostenitorii defunctei I.E.A., decedata la data de 05.12.1969. Conform certificatului de mostenitor nr.86/13.05.1970, mostenitorii legali ai defunctei I.E.A. sunt, in calitate de descendenti, I.R.R. si numita I.M.. Aceasta din urma a decedat la data de 06.04.2005, mostenitoarele acesteia fiind D.G.A.V.C. si D.B.M.D.A. - in calitate de fiice ale defunctei.
Reclamantii au aratat ca defuncta I.E.A. a avut in proprietate, in apropierea orasului Iasi, pe raza vechii comune Copou, suprafata de 56 ha teren , din care: 15,60 ha arabil; 4 ha fanete; 5,50 ha pasune; 1 ha gradina; 4 ha livezi; 22 ha vie si 4 ha padure. In anul 1950 bunica lor a fost deposedata in mod abuziv de aceste imobile, care au fost folosite fara nici un drept, initial de GAS Bucium apoi, inclusiv pana in prezent, de catre parata. Niciodata dreptul de proprietate asupra imobilului constructie in litigiu nu a iesit din patrimoniul familiei, prin nici unul din modurile specifice de dobandire sau de instrainare prevazute de legislatia civila.
Reclamantii au mai aratat ca in situatia de fata nu poate fi vorba despre un drept legal constituit in favoarea statului sau a altor persoane fizice/juridice cat timp, in privinta terenului in litigiu, nu s-au emis pana la acest moment titluri de proprietate in favoarea altor benficiari.
In drept, reclamantii au invocat disp.art.480 C.civ., art.1 alin.1 din Protocolul 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului , dec.in interesul legii.nr.33/09.06.2008 pronuntata de ICCJ.
Actiunea a fost legal timbrata.
Atasat actiunii, reclamantii au depus, in copie, foaie matriola pentru proprietatea I.E., certificat de deces I.E.A., extras de nastere M.E.A. , certificat de mostenitor nr.86/1970, copie integrala act de deces pe numele I.M., declaratie de notoritetate privind pe D.A.V.C., act de nastere pentru D.M.D.A., extras al actului de casatorie incheiat la data de 17.06.1989, certificat de casatorie D.G.A.V.C , act de nastere pentru I.R.R.C., declaratie de notorietate pentru I.R.R.C., declaratie de notorietate pentru I.M., foaie matricola pentru impozit agricol pe numele I.E., copii-extras inscrisuri eliberate de Arhivele Nationale Iasi, adresa nr.21697/06.11.2008.
La termenul din 22.04.2009, reclamantii au formulat o cerere de completare a actiunii, solicitand obligarea paratei de a le lasa in deplina proprietate si linistita folosinta suprafata de 52,62 ha teren arabil.
Pentru stabilirea obiectului actiunii, reclamantii au depus raport de evaluare.
Prin sent.civ.nr.12226/02.12.2009, pronuntata de Judecatoria Iasi , a fost declinata competenta de solutionare a actiunii in favoarea Tribunalului Iasi, raportat la valoarea obiectului actiunii.
Urmare a declinarii competentei, pe rolul Tribunalului Iasi s-a inregistrat dosarul nr.618/99/2010,la f.7 reclamantii depunand precizari de actiune, prin care si-au restrans obiectul actiunii la suprafata de 42,0595 ha teren , motivat de faptul ca, in urma efectuarii unor noi masuratori pe vechiul amplasament, s-a constatat ca parata nu mai detine in posesie decat suprafata sus - mentionata, diferenta fiind in posesia altor persoane. Prin aceeasi cerere, au solicitat rectificarea citativului , in sensul inscrierii corecte a numelor lor: I.R.R.C., D. (casatorita G.) A.V. , D.(casatorita B.) M.D.A.
Atasat precizarilor de actiunii, reclamantii au depus un raport de expertiza extrajudiciara, alte inscrisuri.
Legal citata, parata S.C.D.V.V.I a formulat intampinare ( f.60 dosar Tribunal), prin care a solicitat sa se puna in vedere reclamantilor timbrajul aferent. A invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active, aratand faptul ca nici unul din reclamanti nu isi poate dovedi calitatea de proprietar al unei suprafete de teren situat in perimetrul administrat de SCDVV Iasi, cu atat mai mult calitatea de proprietar asupra a 56 ha. Atele depuse conduc catre I.E., decedata, iar legatura juridica intre aceasta persoana si reclamanti nu este dovedita fara nici o urma de indoiala. Identitatea si starea civila se dovedesc cu actele de identitate si de stare civila ( conform art.13 din Legea 119/1996).
Parata a mai invocat exceptia necompetentei materiale a Tribunalului,precum si exceptia inadmisibilitatii actiunii, in privinta acesteia din urma aratand ca in temeiul HG 2203/2004, parata este institutie publica cu finantare autonoma care are in administrare legala suprafete de teren situate in zona Copou - Breazu. Conform actelor normative care reglementeaza infiintarea si functionarea paratei, terenurile pe care aceasta le are in administrare apartin domeniului public al statului, fiind protejate de regimul juridic al bunurilor din domeniul public in conditiile legii 213/1998. Mai mult, pct.14 art.9 si urm.din Legea 247/2005 stabileste ca terenurile care sunt loturi experimentale sau sunt destinate cercetarii nu pot face obiectul retrocedarii. In baza prevederilor exprese ale art.31 alin.2 din Legea 45/2009 terenurile identificate in anexa 3 sunt indispensabile cercetarii si nu pot fi supuse retrocedarii. Conform acestui act normativ, SCDVV are in gestiune suprafata de 125 ha, in care se includ si suprafetele identificate prin expertiza ca apartinand reclamantilor.
Parata a mai aratat ca reclamantii nu au prezentat un titlu legal care sa dovedeasca dreptul lor de proprietate, ci doar copii ale unor acte care nu reusesc sa conduca la concluzia ca ei sunt adevaratii proprietari ai terenului pe care parata il administreaza cu titlu legal. Astfel, copia matricolei agricole este doar un act declarativ de proprietate si nu unul constitutiv de proprietate, act prin care proprietarul declara organelor in drept care ar fi intinderea de teren pe care o are in posesie, in vederea stabilirii impozitului datorat. Acest document nu poate indica cu certitudine calitatea de proprietar si nici nu poate oferi informatii cu privire la amplasarea exacta a terenului supus impozitarii. Prezentarea unor copii de pe actele de vanzare - cumparare nu probeaza faptul ca aceste imobile au fost preluate in mod abuziv de catre regimul comunist, existand si posibilitatea valorificarii lor voluntare inainte ca proprietarii sa paraseasca tara.
Atasat intampinarii, parata a depus la dosar o serie de inscrisuri (f.63-88 dosar Tribunal).
La termenul de judecata din 14.06.2010, Tribunalul Iasi a invocat din oficiu exceptia necompetentei materiale, prin sentinta civila nr.1764/13.09.2010 fiind admisa aceasta exceptie, declinata competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Iasi si trimisa cauza pentru regulator de competenta la Curtea de Apel Iasi.
Prin sentinta nr.9/17.11.2010, pronuntata de Curtea de Apel Iasi in dosar nr.760/45/2010, a fost stabilita competenta de solutionare a cererii in favoarea Judecatoriei Iasi.
In cadrul dosarului nou inregistrat pe rolul Judecatoriei Iasi, reclamantii au solicitat si instanta a incuviintat proba cu inscrisuri, interogatoriul paratei, proba cu expertiza topo si in constructii.
La termenul din data de 18.05.2011, reclamantii au renuntat la proba cu interogatoriul paratei si la expertiza in constructii.
In cauza s-a efectuat o expertiza topografica de catre expert M.I. si expert consultant U.O., expertiza cu privire la care partile nu au avut obiectiuni.
Analizand actele si lucrarile dosarului si prin prisma exceptiilor invocate de parata, ce analizate cu intaietate, conform art.137 C.pr.civ., instanta a retinut urmatoarele:
In ce priveste exceptia inadmisibilitatii, aceasta este neintemeiata, pentru urmatoarele motive: Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului este unanima in a aprecia ca dreptul de acces la un tribunal este un drept absolut, el putand fi supus doar limitarilor legale, iar aceste limitari procedurale aplicate sa nu restranga dreptul de acces oferit individului, de o maniera a atinge insasi substanta dreptului si de a-l lasa fara continut ( cauza Sabin Popescu c.Romaniei). Curtea considera ca admiterea exceptiei inadmisibilitatii actiunii este o afectare nejustificata a dreptului de acces la un tribunal, reglementat ca o componenta materiala a dreptului la un proces echitabil prevazut de art.6 din CEDO ( cauza Golder c.Marii Britanii, Lungoci c.Romaniei), determinata de solutionarea cauzei.
Cum in dreptul procesual civil roman inadmisibilitatile nu sunt veritabile exceptii procesuale, acestea fiind limitativ prevazute de lege, prin pronuntarea unei astfel de solutii ( de constatare a inadmisibilitatii actiunii), instanta de fond nu s-ar pronunta asupra fondului cererii cu care a fost investita, ceea ce echivaleaza, implicit, cu absenta unei aprecieri directe si integrale asupra dreptului cu caracter civil si prerogativelor acestui drept ale reclamantului, in procedura declansata.
Aceasta atitudine jurisdictionala ar fi contrara dreptului de acces la o instanta, astfel cum este garantat de art.21 din Constitutia Romaniei si art.6 CEDO ( cauza Canciovici si altii c.Romaniei ).
De vreme ce inadmisibilitatea vizeaza posibilitatea unei persoane de a-si apara dreptul prin actiune in justitie, iar posibilitatea uzarii de institutia revendicarii imobiliare, este prevazuta de art.480 C.civ.., oricum nu se poate retine ca cererea introdusa de reclamanti este inadmisibila, motiv pentru care exceptia urmeaza a fi respinsa.
In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantilor, instanta a retinut ca actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar. O unica conditie trebuie indeplinita, asadar, de reclamant in cadrul actiunii in revendicare: aceea de proprietar neposesor.
Este neindoielnic ca cei trei reclamanti din prezenta cauza sunt mostenitorii defuntei I.E.A. , nascuta la data de 16.08.1894 si decedata la 05.12.1969 (f.9 I dosar fond).: reclamantul I.R.R.C.- in calitate de fiu al defunctei I.E.A. (f.19 I dosar fond), iar reclamantele D.A.V.C.( casatorita G.) si D.M.D.A. ( casatorita B.) in calitate de nepoate dupa I.M. ( fosta D.), fiica defuntei I.E. - f.13-18 I dosar fond. Acest aspect rezulta si din certificatul de mostenitor nr.86/1070.
Toate datele din actele de stare civila depuse in copie la dosar converg spre aceasta concluzie, fiind respectate disp.art.13 din Legea 119/1996 privind actele de stare civila. Este absurd a se afirma ca nu este vorba de una si aceeasi persoana in privinta defunctei I.E., motivat de faptul ca pe actul de nastere si cel de deces figureaza cu doua prenume - E. - A., iar pe rolul agricol si alte acte cu un singur prenume - E., atata timp cat pe documentele mentionate nu se specifica mai multe date de identificare ale persoanei .
In cauza se afirma calitatea de proprietar a defunctei I.E.A., reclamantii facand dovada faptului ca sunt mostenitorii acesteia si ca pot sta in judecata in aceasta calitate, motiv pentru care si aceasta exceptie va fi respinsa.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca actiunea in revendicare este cel mai energic mijloc de aparare a dreptului de proprietate, aparand ca posibilitatea juridica ce-i permite titularului sa-si apere dreptul sau real asupra bunului si sa pretinda restituirea lui de la cel care -l stapaneste fara temei.
Prin actul de vanzare - cumparare autentificat sub nr.1319/14.04.1932, defuncta I.E., autorizata de sotul sau, V.I., a dobandit in proprietate terenul situat in com.Copou, str.Sf.Sava nr.18, in suprafata totala de 14 ha 1.880 mp , impreuna cu o casa de locuit, cu vecinatatile identificate in cadrul actului( f.17 dosar Tribunal).
Prin actul de vindere - cumparare autentificat sub nr.715/20.03.1940, defunctii E.I. si V.I. au dobandit in proprietate de la mostenitorii C., via identificata cu vecinatati in act si in schita de plan anexa, fara specificarea suprafetei( f.20, dosar Tribunal).
Conform masuratorilor in teren efectuate de experti M.I. si U.O., totalul suprafetei vechii proprietati I., conform celor doua acte mentionate, este de 60 ha,terenurile formand un corp comun.
In Tabelul Chiaburi zona Copou (f.24-26 dosar Tribunal), defuncta I.E. figureaza cu suprafata de 50,60 ha pentru perioada 1944-1949, raportat si la cele consemnate in matricola nr.1 ( impozit agricol).
Conform inscrisurilor depuse la f.35-41 dosar Tribunal, defunctii I.E. si V. incheie un contract de imprumut, prin ordonanta nr.2718.05.1945, fiind ordonata inscriptiunea acestui contract de imprumut in registrul de ipoteci.
La data de 28.02.1952, data fiind neachitarea intregii datorii de catre defuncti, s-a luat din folosinta debitoarei I.E. suprafata de 16,5 ha teren ( vie, fantete, livada) situata in com.Copou, raionul Iasi, pentru exploatarea acesteia de catre stat, incheindu-se procesele - verbale de predare - primire depuse la f.30,31 dosar Tribunal.
Conform expertizei topografice depuse intocmite in cauza, in prezent suprafata totala de 420.594 mp teren din fosta proprietate I. este in posesia paratei.
Potrivit art.2 alin.2 din HG 2203/2004, "terenurile in suprafata de 408,5800 ha, aflate in domeniul public al statului si in administrarea Agentiei Domeniilor Statului, avand datele de identificare prevazute in anexa nr. 1, se atribuie in administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Iasi".
De asemenea,potrivit art.31 alin.2 din Legea 72/2011, "suprafetele de teren cu destinatie agricola prevazute in anexele la prezenta lege sunt bunuri apartinand domeniului public al statului, indispensabile cercetarii-dezvoltarii si multiplicarii materialului biologic, cu exceptia terenurilor retrocedate potrivit legii, iar constructiile detinute de unitatile de cercetare-dezvoltare sunt bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului si bunuri proprii, dupa caz, si se dau in administrarea institutiilor si unitatilor de cercetare-dezvoltare de drept public care le detin in prezent si care au ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea in agricultura, pe toata durata existentei unitatilor, cu conditia pastrarii obiectului de activitate".
Insa, conform art.6 alin.1din Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul acesteia, " fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ - teritoriale bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constitutiei, a tratatelor internationale la care Romania este parte si a legilor in vigoare la data preluariilor de catre stat".
Iar potrivit art.6 alin.2 din Legea 213/1998, "bunurile preluate de stat fara un titlu valabil..pot fi revendicate de fostii proprietari sau succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie."
In cauza, nu s-a facut dovada preluarii de catre stat a suprafetei totale de 420.594 mp teren din fosta proprietate I. in temeiul unui titlu valabil si nici faptul ca ar apartine domeniului public al statului, astfel devin pe deplin aplicabile dispozitiile legale privitoare la posibilitatea revendicarii de catre fostul proprietar/ mostenitorii acestuia. Dreptul de administrare in temeiul caruia parata S.C.D.V.V.I foloseste terenul in cauza nu paralizeaza dreptul de proprietate al celui indriduit la restituire.
Iar posibila instrainare a terenului de catre fostul proprietar trebuie dovedita de catre cel ce o invoca, intrucat, potrivit art.1169 C,civ., cel ce face o afirmatie in fata judecatii trebuie sa o dovedeasca. Cu atat mai mult cu cat, in procedura civila, un fapt negativ ( neinstrainarea terenului de catre proprietar ) se poate dovedi doar printr-un fapt pozitiv contrar.
In cauza, proprietarul terenului revendicat de la parata a fost lipsit de atributele specifice dreptului de proprietate, fara a se face dovada legalitatii acestei privari, in sensul art.1 Protocolul 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Constatand ca suprafata totala de 42,0594 ha teren din fosta proprietate I. este in posesia paratei ( asa cum a fost identificata in planul de situatie nr.2 din raportul de expertiza), fara ca mostenitorilor proprietarului de drept sa le fie opus un drept legal care sa legitimeze posesia paratei, instanta constata ca actiunea reclamantilor, astfel cum a fost precizata, este intemeiata,urmand ca, in temeiul art.480 C.cviv, sa fie admisa ca atare.