Apelanta - reclamanta, in raport de solutia pronuntata de prima instanta, a incercat sa complineasca lipsurile cererii sale de chemare in judecata, in apel, cu nesocotirea prevederilor art.294 din Codul de procedura civila potrivit cu care in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata.
Exercitiul rolului activ al judecatorului nu poate aduce modificari cadrului procesual, tocmai ca urmare a limitelor pe care le impune principiul disponibilitatii partii in procesul civil.
Chiar daca apelul este devolutiv, judecata fondului in calea de atac de catre instanta de control judiciar ordinar are loc doar in limitele cadrului procesual initial si, astfel, instanta de apel se afla in situatia de a constata inadmisibilitatea unei asemenea cereri prin care reclamantul cheama in judecata terte persoane care ar avea acelasi interes ca si el."
Domeniu - lipsa dreptului de a completa actiunea in apel
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE - DOSAR NR.14105/300/2009 - DECIZIA CIVILA NR.781/12.05.2014) Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 la data de 05.08.2009 sub nr.14105/300/2009 reclamanta T.A.M., in contradictoriu cu paratii L.M., L.D., D.M. si T.V. a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna partajarea imobilului situat in Bucuresti, Sos. Gherase nr. 28, sector 2 in cote egale, iar in situatia in care acest lucru nu este posibil, sa se dispuna vanzarea bunului prin intermediul executorului judecatoresc, precum si obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
La data de 19.10.2009, prin serviciul Registratura al instantei a fost inregistrata intampinarea formulata de catre paratii L.M. si L.D., prin intermediul careia se invoca exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta privind pe parata L.A., solicitandu-se respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta, si se solicita admiterea in parte a cererii, in sensul ca, in situatia in care nu ar fi posibila partajarea in natura prin formarea de loturi, bunul sa fie atribut paratilor, care au stapanit imobilul din anul 1957.
In sedinta publica de la data de 19.01.2010 instanta a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei L.A., invocata prin intampinare de catre paratii L.M. si L.D., cu motivarea cuprinsa in incheierea pronuntata la acea data.
In sedinta publica de la data de 30.03.2010 a fost depusa la dosar cererea completatoare si modificatoare a cererii introductive, prin intermediul careia se solicita de catre reclamanta chemarea in judecata in calitate de parata a numitei T.E., precum si sa se constate deschisa succesiunea defunctei Lucovici.
In sedinta publica de la data de 21.09.2010 reclamanta a formulat o noua cerere completatoare, solicitand citarea in calitate de parati a numitilor D.M. si T.V., in calitate de mostenitori ai numitei T.E., decedata la data de 01.01.2004.
La data de 01.11.2010, prin serviciul Registratura al instantei, a fost depusa cererea formulata de catre paratii L.M. si L.D. prin intermediul careia se solicita disjungerea cererii de partaj de cererile completatoare ulteriore, avand in vedere ca implica un probatoriu diferit, iar paratii mentionati nu au calitate in raport de cererea de dezbatere a succesiunii de pe urma defunctei L.A.
In sedinta publica de la data de 22.05.2012 instanta a pus in discutie exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, astfel cum a fost completata si modificata pe care a analizat-o cu prioritate si asupra careia prin sentinta civila nr.9995/25.06.2012 a retinut urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 728 C.civ, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Mijlocul procedural prin care este valorificat in justitie dreptul consacrat de dispozitiile art. 728 C.civ il constituie cererea de partaj in care, potrivit dispozitiilor art. 673/2 C.pr.civ., reclamantul este obligat sa arate persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala. In lipsa unei definitii legale, partajul a fost definit in doctrina ca fiind operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune, prin impartirea in natura sau prin echivalent a bunurilor aflate in indiviziune, avand ca efect inlocuirea cu efect retroactiv a cotelor - parti ideale, cu drepturi exclusive ale fiecaruia dintre coindivizari asupra unor bunuri sau valori determinate in materialitatea lor. Avand in vedere caracterele si efectele partajului, cererea este admisibila numai in masura in care sunt implicati in procedura judiciara titularii tuturor cotelor - parti ideale care alcatuiesc impreuna intregul drept de proprietate. In caz contrar, demersul ar fi lipsit de eficienta, intrucat nu ar duce la sistarea starii de indiviziune.
In cauza dedusa judecatii in prezentul dosar, reclamanta T.M.A. a solicitat partajarea imobilului situat in Bucuresti, Sos. Gherase nr. 28, sector 2, proband ca este titulara unei cote de 1/2 din acest imobil, potrivit mentiunilor certificatelor de mostenitor emise sub nr. 85 si 86 la data de 30.05.2006 (filele 12 -13).
Cat priveste indicarea celorlalti coproprietari de catre reclamanta, instanta a constatat ca acest aspect nu poate fi retinut, desi acesteia ii incumba obligatia mentionata, potrivit disp. art. 6732 din C.pr.civ., coroborat cu disp. art. 112 alin. 1 din C.pr.civ.
In aceasta ordine de idei, se constata din verificarea inscrisurilor depuse la dosar ca la momentul inregistrarii cererii de chemare in judecata, reclamanta a determinat cadrul procesual pasiv prin indicarea in calitate de parati a numitilor L.M., L. si L.A., prevalandu-se de mentiunile de rol fiscal cuprinse in chitanta eliberata privind impozitul datorat pe imobilul in speta. Ulterior, ca urmare a indicarii acestui aspect de catre paratii L.M. si L.D., a rezultat ca parata L.A. decedase anterior inregistrarii cererii de chemare in judecata, respectiv la data de 27.05.1994, imprejurare fata de care in raport de aceasta parata a fost admisa exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta.
La acest moment procesual, reclamantei i s-a dat posibilitatea de a indica modul de transmitere a cotei parti din imobilul in speta al carei titular a fost defuncta L.A., pentru a se putea determina cadrul procesual pasiv necesar in cauzele avand ca obiect iesirea din indiviziune.
In urma demersurilor intreprinse, cererea de chemare in judecata a fost completata cu cererea de constatare a deschiderii succesiunii de pe urma defunctei L.A., fiind indicata in calitate de parata T.E., sora defunctei (parintii numitei L.A. fiind M. si S., iar ai lui T.E. fiind M.M. si M.S. - certificat de deces fila 56, certificat de nastere fila 59, respectiv de casatorie fila 60).
In sedinta publica de la data de 18.05.2010 s-a prezentat numita David Mioara care a invederat instantei ca T.E., mama sa, a decedat, moment in care reclamanta a precizat oral cererea de chemare in judecata indicand ca parata si pe David Mioara, fiica defunctei T.E., pentru ca la data de 21.09.2010 sa completeze cererea de chemare in judecata in scris cu solicitarea de a se cita in calitate de parati numitii D.M. si T.V., in calitate de mostenitori ai defunctei T.E.
Deoarece din inscrisurile atasate dosarului rezulta ca si T.C. are calitate de mostenitor al defunctei T.E., (fila 81), in urma demersurilor efectuate de catre instanta, la propunerea paratilor L.M. si L.D., la data de 22.11.2010 au fost inaintate relatiile solicitate Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din care rezulta ca numitul T.C. este decedat, potrivit actului de deces nr.1736/15.08.2009.
In sedinta publica de la data de 02.11.2010 s-a invederat de catre paratii L.M. si L.D. ca defuncta L.A. a avut doi frati, indicand la data de 19.09.2011 numele celuilalt frate ca fiind M.T. In urma demersurilor intreprinse de instanta, la data de 01.11.2011 au fost atasate la dosar relatiile inaintate de Directia Publica de Evidenta a Persoanelor si Stare Civila Sector 1, iar potrivit acestora numitul M.T., indicat de parati ca fiind frate al defunctei L.A., cu parinti M.M. si S. figura ca decedat la data de 22.05.2006 si casatorit cu D.N., la data de 30.10.1965, persoana fata de care nu s-au formulat pretentii.
Reclamanta a precizat cererea de chemare in judecata in mai multe randuri prin indicarea unor persoane care au vocatie la mostenirea persoanelor indicate in calitate de parati si despre care se afla ca au decedat, ca urmare, fie a invocarii acestui aspect de catre paratii L.M. si L.D., fie a demersurilor intreprinse de instanta.
Din cuprinsul extrasului din registrul de nastere pentru uz oficial privindu-l pe numitul M.T., fratele defunctei L.A., ultima persoana in privinta careia s-au facut verificari pentru stabilirea cadrului procesual pasiv, rezulta ca acesta era casatorit cu D.N., la data de 30.10.1965, persoana fata de care nu s-au formulat pretentii, nici in raport de cererea de partaj, nici in privinta cererii de dezbatere a succesiunii acestei defuncte. Or, este cunoscut faptul ca in dreptul romanesc institutia mostenirii este conceputa - in cadrul devolutiunii legale - ca o mostenire de familie si, numai in cazul mostenirii vacante, masa succesorala este culeasa de catre stat. Astfel fiind, sunt chemate la mostenire, in temeiul legii, persoanele care sunt in legatura de familie cu defunctul si, alaturi de acestea, sotul supravietuitor al defunctului.
Pe de alta parte, reclamantul, fiind cel ce porneste actiunea, va trebui sa justifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a paratului, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega in mod valabil decat intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii.
Prin decizia civila nr.1301A/17.12.2013 Tribunalul Bucure?ti - Sec?ia III-a Civila a mentinut solutia de mai sus consecinta a respingerii, ca nefondat, a apelului reclamantei.
In privinta cererii de interventie formulata de numita D.N., instanta de apel a aratat ca cererea este vadit inadmisibila in raport de dispozitiile art. 49-55 Codul de procedura civila anterior, interventia, fie in interes propriu, fie in interesul altei persoane, neputand fi facuta decat personal de persoana care pretinde a avea un interes in cauza.
De fapt, "cererea de intervenient" reprezinta o cerere de introducere in cauza, in calitate de parat, a numitei D.N., facuta direct in instanta de apel. Or, in raport de dispozitiile art. 294 din Codul de procedura civila anterior, care precizeaza ca nu pot fi formulate cereri noi in apel, aceasta reglementare acoperind si cadrul procesual respectiv, si aceasta cerere, daca va fi calificata in sensul aratat, este vadit inadmisibila.
Prin incheierea din data de 17.12.2013 instan?a a respins ca inadmisibila cererea de interven?ie for?ata, fa?a de dispozi?iile art. 57 alin. 3 C.p.civ.
Prin ac?iunea sa, astfel cum a fost completa, a aratat instanta de apel, reclamanta a solicitat in contradictoriu cu para?ii D.M., L.D., L.M. ?i T.V., partajarea bunului comun situate in Bucure?ti ?os. Gherase, nr.28, sector 2.
Astfel cum a re?inut instan?a de fond, imobilul in litigiu este proprietatea atat a reclamantei, pentru o cota de 50% ?i a para?ilor cat ?i a unei ter?e persoane, care nu a figurat ca parte in proces, respective a numitei D.N., care a mo?tenit cota sa de la so?ul sau, M.T.
Potrivit dispozi?iilor art.782 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune, insa potrivit dispozi?iilor art.673 alin.2 Cod procedura civila, reclamantul este obligat sa arate persoanele intre care urmeaza a avea loc impar?eala in caz contrar, partajul in lipsa unui coproprietar este nula fa?a de dispozi?iile art.797 Cod civil care prevede ca "Este nula impar?eala in care nu s-au cuprins to?i copiii in via?a la deschiderea mo?tenirii si descenden?ii fiilor premuriti. Ac?iunea de nulitate se poate exercita de to?i erezii fara distinc?ie".
Prin urmare, in mod legal, instan?a fondului a respins ca inadmisibila cererea de partaj promovata in lipsa tuturor coproprietarilor.
In ceea ce prive?te critica intemeiata pe dispozi?iile art.129 Cod procedura civila, Tribunalul a re?inut ca judecatorii au indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice gre?eala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor ?i prin aplicarea legii, in acest sens, instrumentul pus la dispozi?ia judecatorului in acest sens fiind ordonarea din oficiu, dupa punerea in discu?ie, a unui probatoriu suplimentar de cel solicitat de par?i.
In niciun un caz nu se poate imputa judecatorului ca nu a ordonat largirea cadrului procesual, cazurile in care judecatorul are aceasta obliga?ie fiind limitativ prevazute de lege, iar in caz contrar, judecatorul s-ar fi erijat in aparator al par?ii cea ce este interzis de lege.
In plus, reclamanta a fost asistata pe tot parcursul judeca?ii de avocat, care ?tia sau trebuia sa ?tie care sunt consecin?ele introducerii unei ac?iuni cu incalcarea litisconsor?iului obligatoriu.
De altfel, apelanta invoca in sus?inerea apelului sau propria sa culpa, constand in omisiunea de a chema in judecata to?i coproprietarii imobilului, de?i avea obliga?ia legala de a face demersurile necesare aflarii tuturor coproprietarilor, anterior introducerii ac?iunii.
Prin recursul intemeiat pe dispozi?iile art.304 pct.9 din Codul de procedura civila, reclamanta a sustinut ca instanta de apel a aplicat gresit dispozi?iile art.50 alin.3 din Codul de procedura civila si, avand in vedere jurisprudenta instantelor, rezulta fara putinta de tagada, in opinia sa, ca atunci cand se impune largirea cadrului procesual pasiv, chiar si in apel, cererea de interventie este admisibila atata timp cat instanta de fond nu a fost sesizata si in legatura cu alte persoane si cauza sa nu poata fi solutionata din acest motiv.
Raportandu-se la caracterul devolutiv al apelului, recurenta apreciaza, cu referire la institutia prevazuta de art.57 - 59 din Codul de procedura civila, ca cererea de interventie este admisibila, iar instanta de apel, prin solutia criticata pe calea prezentului recurs, a interpretat gresit dispozi?iile legale mentionate avand drept consecinta incalcarea dispozi?iilor art.782 din Codul civil.
Prin intampinarea formulata la data de 07.05.2014 intimatii parati au solicitat respingerea recursului, aratand ca instanta de apel a interpretat si aplicat corect prevederile art.49 - 56, precum si cele ale art.129 alin.5 din Codul de procedura civila.
Examinand cauza din perspectiva motivelor de recurs mai sus mentionate, Curtea a apreciat ca recursul este nefondat, pentru considerentele care urmeaza:
La termenul de judecata de la 22.10.2013 instanta de apel, in conditiile prevazute de dispozi?iile art.129 din Codul de procedura civila la care de altfel recurenta - reclamanta face trimitere in recurs, a pus in vedere apelantei sa formuleze in scris cererea de interventie, sa indice domiciliul persoanei pe care o cheama prin cererea de interventie, sa precizeze concret calitatea acesteia si temeiul juridic al cererii. Conformandu-se acestei solicitari, apelanta - reclamanta a depus la dosar la data de 24.10.2013 cererea prin care a solicitat chemarea in judecata, in calitate de intervenient fortat in interes propriu, si in interes accesoriu, in interesul apelantei a numitei D.N. in calitate de sotie supravietuitoare dupa defunctul M.T., aratandu-se, in motivarea cererii, ca poate pretinde aceleasi drepturi alaturi de ceilalti mostenitori dupa autorul comun al sotului decedat.
Instanta de apel a interpretat corect dispozi?iile art.57 - 59 din Codul de procedura civila iar solutia asupra admisibilitatii cererii in discutie, precizata in maniera incerta enuntata mai sus, este legala si temeinica.
Apelanta - reclamanta, in raport de solutia pronuntata in cauza de prima instanta, a incercat sa complineasca lipsurile cererii sale de chemare in judecata, in apel, cu nesocotirea prevederilor art.294 din Codul de procedura civila potrivit cu care in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata.
Exercitiul rolului activ al judecatorului nu poate aduce modificari cadrului procesual, tocmai ca urmare a limitelor pe care le impune principiul disponibilitatii partii in procesul civil.
Dispozi?iile art.57 alin.3 din Codul de procedura civila trimit in mod expres la momentul pana la care cererea de chemare in judecata a altor persoane. Atunci cand o asemenea cerere este formulata de reclamant, cererea prin care se cheama in judecata terte persoane, se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante urmand ca instanta de fond sa dispuna respingerea cererii ca tardiv formulata daca se depaseste aceasta limita de timp.
Sanctiunea procesuala care intervine in apel este insa diferita de cea pe care o poate aplica prima instanta de fond si rezulta din interpretarea stricta a dispozitiilor legale redate mai sus. Chiar daca apelul este devolutiv judecata fondului in calea de atac de catre instanta de control judiciar ordinar are loc doar in limitele cadrului procesual initial si, astfel, instanta de apel se afla in situatia de a constata inadmisibilitatea unei asemenea cereri prin care reclamantul cheama in judecata terte persoane care ar avea acelasi interes ca si el.
Din maniera de redactare a cererii, instanta de apel a constatat, in mod corect, ca cererea de interventie in discutie are natura unei cereri de interventie in interes propriu care, nici din perspectiva dispozi?iilor art.49 - 55 din Codul de procedura civila, nu este admisibila, nefiind formulata de persoana care are interes sa intervina, in mod voluntar, in proces.
In mod corect, instantele au facut referire si la dispozi?iile art.129 din Codul de procedura civila potrivit cu care, partile au indatorirea sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului, sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozi?iilor art.723 din Codul de procedura civila, astfel ca, in contextul aratat mai sus nu au adus atingere in nici un fel dispozi?iilor art.782 din Codul civil; ambele instante au calificat corect cererile partilor si au acordat prevalenta principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil si al litisconsortiului obligatoriu in cauza pendinte.
In temeiul dispozi?iilor art.312 din Codul de procedura civila, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul promovat, iar in baza dispozi?iilor art.274 din Codul de procedura civila va incuviinta si cererea formulata de intimata - parata de obligare a recurentei reclamante la plata cheltuielilor de judecata.