Facturile pe baza carora se urmareste a se dovedi existenta raporturilor comerciale intre parti la rubrica " semnatura de primire" nu poarta semnatura reprezentantului paratei, iar potrivit art.46 Cod comercial obligatiunile comerciale se probeaza (si) cu facturi acceptate.
Prin cererea inregistrata la instanta reclamanta A societate in faliment prin lichidator judiciar B a solicitat obligarea paratei C la plata sumei de 665 lei, reprezentand contravaloare marfii livrate si neachitate si a dobanzii legale calculate pentru intarzierea in plata pretului.
In motivare cererii se arata ca in cursul anului 2008 reclamanta a incheiat cu parata o intelegere avand ca obiect livrare de marfuri. In cursul anului 2008 au fost livrate marfuri fiind emise mai multe facturi.
Parata nu a efectuat plata acestor facturi, astfel ca la data de 31.12.2009 aceasta figura cu un sold debitor de 665 lei.
Demersurile reclamantei de a recupera debitul datorat au ramas fara nici un rezultat desi s-a incercat solutionarea litigiului prin conciliere directa, conform art. 720 indice 1 C.pr.civ.
In anul 2009 A a intrat in insolventa, iar la data de 02.10.2009 s-a deschis procedura de faliment. Acest lucru i-a determinat sa demareze procedurile judiciare in vederea recuperarii creantei pe calea prezentei actiuni.
Conform sustinerilor reclamantei, intre parti s-au derulat raporturi contractuale constand in livrarea de marfuri paratei.
La dosar s-au depus factura potrivit careia pentru diverse prestarii servicii C ar datora reclamantei suma de 150 lei.
Prin adresa emisa de reclamanta se solicita societatii D sa plateasca la ordinul creditorului suma de 8.112,5 lei beneficiarului-tert iar la data de 29.01.2009 prin adresa nr. 2 parata comunica tertului faptul ca urmeaza sa achite numai suma de 7.447,15 lei din debitul total deoarece parte din suma (665 lei) a fost achitata de mai multe persoane fizice ca urmare a ridicarii unor cantitati de grau ce apartineau datornicului.
In vederea recuperarii creantei pretinse reclamanta, in acord cu dispozitiile prevazute in capitolul XIV din Codul de procedura civila, intelege sa solutioneze litigiul prin conciliere directa, convocand parata la sediul sau la data de 23 septembrie 2010 .
Se constata ca facturile pe baza carora se urmareste a se dovedi existenta raporturilor comerciale intre parti la rubrica " semnatura de primire" nu poarta semnatura reprezentantului paratei, iar potrivit art.46 Cod comercial obligatiunile comerciale se probeaza (si) cu facturi acceptate.
Totusi, prin inscrisul sub semnatura privata insusit de parata aceasta din urma recunoaste debitul de 8.112,15 lei inserat in cuprinsul facturii dar corespondenta dintre parti dovedeste existenta unei novatii cu schimbare de creditor in baza unei posibile datorii pe care reclamanta o avea catre tert.
Reclamanta accepta (inscrisul poarta stampila societatii) ca 665 lei sa "se scada" din suma totala de 8.112,15 pe care parata o va plati ca urmare a achitarii unei datorii a beneficiarului catre terte persoane fizice prin ridicarea unor cantitati de produse ce apartineau tertului.
Cum din nici un alt inscris insusit de parte nu rezulta ca parata ar mai datora vreo suma de bani reclamantei, instanta urmeaza a respinge actiunea.
Sentinta a ramas irevocabila prin respingerea recursului la 06.06.2011