Prin cererea inregistrata sub nr. 4288/2006, reclamanta Cooperativa de Consum Babiciu a chemat in judecata parata primaria Comunei Draghiceni jud.Olt, solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta parata sa fie obligata sa lase in deplina proprietate si linistita posesie imobilul " Magazin Mixt" cu o suprafata construita de 360,59 m.p. construita din cadre de beton si caramida acoperit cu tigla, situat in comuna Draghiceni jud.Olt.
Solicita reclamanta ca instanta sa faca aplicarea prevederilor art.1890 C.civ. si pe cale de consecinta sa constate ca Primaria Draghiceni nu poate fi proprietarul acestui imobil, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamanta arata ca imobilul revendicat a fost construit in perioada 1964 - 1965 de catre CENTROCOOP OLT.
Terenul pe care a fost imobil a fost scos din administratia Sfatului popular comunal Draghiceni si trecut in folosinta fara termen si fara plata a Cooperativei de Consum Caracal prin decretul nr.816/1963,
Dupa edificarea acestui imobil, in acesta si-a desfasurat activitatea magazinul mixt apartinand Cooperativei de Consum Caracal, pana in anul 2003 cand datorita reorganizarilor unitatilor cooperatiste si dificultatilor economice, acest spatiu comercial a fost trecut in conservare.
Precizeaza reclamanta ca. in aceasta perioada de 42 de ani a folosit acest imobil netulburat, sub nume de proprietar exercitand toate atributele dreptului de proprietate asupra acestuia, autoritatea publica locala si nimeni altcineva necontestand acest drept.
Mentioneaza reclamanta ca pana in anul 2005 au fost achitate impozitele aferente imobilului , primariei comunei Draghiceni.
In prezent, Federalcoop Olt si Cooperativa de Consum Babiciu - persoana juridica care a functionat prin absorbtie cu Cooperativa de Consum Caracal, au hotarat instrainarea acestui obiectiv la licitatie publica,insa intrucat nu exista acte efective de proprietate, in temeiul art.111 CPC, au solicitat instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate ca reclamanta este titulara dreptului de proprietate asupra acestui imobil.
In acest sens, s-a adresat Judecatoriei Caracal care prin sentinta civila nr.2774/2005 a admis cererea reclamantei, constatand ca este proprietara acestui imobil.
Impotriva acestei sentinte a fost formulat recurs de catre Primaria Draghiceni iar Tribunalul Olt prin decizia nr.319/2006 a admis recursul declarat de catre parata - recurenta si a modificat sentinta in sensul ca a respins actiunea formulata de Cooperativa de Consum Babiciu, ca neintemeiata.
Primaria com. Draghiceni a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii formulata de reclamanta, intrucat magazinul mixt apartine domeniului privat al com. Draghiceni si a fost edificat in perioada 1973 - 1976 de catre Sfatul popular al acestei comune si cetatenii localitatii.
Singurul aport al reclamantului a fost dotarea cu mobilier a spatiului care le-a fost dat in folosinta in anul 1976 pana in anul 1995 cand datorita problemelor financiare au parasit spatiul.
In sedinta publica din 6 nov.2006, reclamanta si-a precizat capatul II din actiune in sensul ca solicita instantei ca in temeiul art. 1890 c.civ. sa constate ca este proprietara imobilului revendicat intrucat de la data edificarii constructiei, 1965, pana in prezent, au avut posesia acesteia nefiind tulburati si au exercitat toate atributele dreptului de proprietate.
Examinand probele administrate in cauza, instanta a retinut urmatoarele:
Reclamanta Cooperativa de Consum Babiciu a chemat in judecata parata Primaria comunei Draghiceni pentru ca aceasta sa lase in proprietate si linistita posesie reclamantei imobilul " Magazin mixt" cu o suprafata de 360,59 m.p. construit din cadre de beton acoperit cu tigla, situat in com. Draghiceni jud.Olt intrucat de la data edificarii constructiei 1964 - 1965 pana in prezent a stapanit sub nume de proprietar acest imobil.
Intrucat reclamanta nu detinea acte de proprietate asupra acestui imobil s-a adresat instantei in temeiul prev. art.111 CPC pentru a se constata ca este proprietara acestui imobil.
Judecatoria Caracal prin sentinta civila nr.2775/2005 pronuntata in dosarul nr.5096/2005 a admis actiunea formulata, constatand ca aceasta este proprietara unui imobil cu destinatie magazin mixt situata in comuna Draghiceni aflat pe terenul in suprafata de 1418 m.p. ramas in folosinta acestuia.
Tribunalul Olt - Sectia civila prin decizia nr.316/2006, a admis recursul declarat de recurenta parata Primaria Draghiceni jud.Olt si a modificat sentinta civila nr. 2774/20 oct.2005, pronuntata de Judecatoria Caracal, in sensul ca a respins actiunea, ca neintemeiata.
Actiunea in revendicare fondata pe disp.art.480 c.civ. este actiunea proprietarului posesor impotriva posesorului neproprietar, actiune reala, deci prin care reclamantul cere instantei de judecata sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si pe cale de consecinta sa-l oblige pe parat la restituirea lui.
Cum reclamanta nu a facut dovada unui just titlu, si-a precizat actiunea invocand ca temei juridic dispozitiile art.1890 C.civ.,respectiv ca este proprietara imobilului datorita prescriptiei achizitive.
Necontestat in cauza este ca imobilul in disputa a fost edificat pe un teren proprietate de stat.
Reclamanta a pretins ca a ridicat respectiva constructie in anul 1965 si ca nu detinea documentele necesare deoarece pe de o parte, la acea data nu era obligatorie obtinerea unei autorizatii de constructie.
Ori, la acea data era in vigoare atat Decretul nr.58/l974, respectiv legea nr.8/1977, acte normative care prevedeau expres obligativitatea existentei autorizatiei de construire anterior inceperii oricarei lucrari de edificare a unei constructii, autorizatie ce era obligatorie.
Cum in speta, reclamanta a executat lucrarea, fara sa fi obtinut o autorizatie prealabila ceruta de legile sus enuntate, aceasta nu putea invoca buna credinta iar lipsa documentatiei tehnice necesare, lipsa dovezii platilor facute pentru realizarea investitiei nu fac credibila nici afirmatia ca ar fi edificat-o din fonduri proprii.
Pe de alta parte, la data respectiva in principiu, nu se putea construi de catre o persoana fizica sau juridica de tip cooperatist pe un teren proprietate de stat, intrucat conform constitutiei, dreptul de proprietate de stat era inalienabil, insesizabil si imprescriptibil.
Prin urmare, ceea ce putea invoca reclamanta era doar stapanirea in fapt a constructiei incepand cu anul 1965.
Instanta retine ca nu sunt incidente dispozitiile art.1897 c.civ., reclamanta neputand prezenta vreun titlu translativ de proprietate cu privire la imobil si nici nu poate invoca buna credinta in lipsa unei autorizatii de constructie.
Mai mult, cel putin pana la Constitutia din 1991 nu se putea prescrie proprietatea de stat si nici nu se putea cere constituirea unui dezmembramant al dreptului de proprietate de stata in speta dreptul de superficie, avandu-se in vedere actele acestui tip de proprietate deja evocate si care astazi apartin doar domeniului public al statului.
Astfel fiind, reclamanta nu putea invoca prescriptia achizitiva chiar si cea de scurta durata pentru a pretinde ca ar fi dobandit un drept de proprietate asupra constructiei in litigiu.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta Cooperativa de Consum Babiciu intrucat hotararea pronuntata ar fi netemeinica si nelegala.
Tribunalul Olt - Sectia civila prin decizia nr.670/17.04.2007, a respins recursul formulat de recurenta - reclamanta impotriva sentintei civile nr.2833/6.08.2006 pronuntata de Judecatoria Caracal ca nefondat.
Tribunalul Olt, in motivarea deciziei pronuntate a retinut urmatoarele:
Art. 160 din Legea nr.109/1996 dispune: " Proprietatea organizatiilor cooperatiei de consum si ale cooperatiei de credit este privata fiind ocrotita de lege si se compune din partea divizibila si partea indivizibila. Partea indivizibila cuprinde intreg patrimoniul acumulat de cooperatie in decursul intregii activitati.
Prin urmare, pentru a face dovada calitatii de bun aflat in proprietatea organizatiilor cooperatiei de consum reclamanta ar fi trebuit in primul rand sa faca dovada ca bunul s-a aflat in patrimoniul cooperatiei si a fost acumulat in decursul intregii sale activitati - deci l-a dobandit in oricare dintre modurile prevazute de lege.
Sustinerile reclamantei recurente potrivit carora procesul - verbal de receptie incheiat de comisia Uniunii regionale a Cooperativelor de Consum - URCC si specialistii consultanti care au efectuat constructia magazinului, la data de 17.11.1967 fac dovada deplina a contributiei exclusive si proprii si suplineste lipsa autorizatiilor cerute de actele normative in vigoare - Decretul nr.144/1958, nu pot fi retinute.
Actul in speta invocat de reclamanta este eliberat de organele de conducere proprii emanat deci: " de la sine pentru sine" fiind incheiat cu participantii la ridicarea constructiei si nu cu un antreprenor care sa fi avut obligatia ridicarii constructiei in conformitate cu normativele in vigoare inclusiv in concordanta cu autorizatia de construire iar pe de alta parte acest act nu face dovada surselor financiare si a provenientei acestora pentru constructia magazinului.
Aceeasi valoare probanta o are, sub aspectul dovedirii provenientei resurselor financiare si raportul de evaluare intocmit sub nr.21763/1963 care evidentiaza un deviz de costuri, nicidecum faptul ca sumele au fost platite si nici provenienta acestora.
Nu exista nici o minima dovada din care sa rezulte provenienta fondurilor financiare necesare ridicarii constructiei indicata de reclamanta in procesul - verbal de receptie sau achizitionarea de Cooperativa de consum a materialelor folosite la un atare imobil.
Desi in cadrul actiunii in revendicare reclamantul este cel care trebuie sa faca dovada dreptului de proprietate in conditiile prevazute de lege, paratul putea avea o pozitie procesuala pur pasiva totusi se putea constata ca parata a facut dovada prin inscrisurile eliberate de Consiliul popular Draghiceni datat - 30 iunie 1974 Hotararea nr.9, Proiect de hotarare din anul 1973 - acte cu valoare de act autentic in sensul dispozitiilor art. 1171 c.civ., ca respectivul magazin mixt a fost ridicat prin contributia exclusiva a cetatenilor comunei , a materialelor de constructie furnizate de autoritatile locale si nu din profitul Cooperativei de consum obtinut de aceasta prin activitatea economica desfasurata.
Aceasta situatie de fapt a provenientei fondurilor financiare si resurselor materiale necesare ridicarii constructiei a fost retinuta cu autoritate de lucru judecat ( fara a pune in discutie puterea de lucru judecat) atat prin decizia civila nr.319/2006 dar si prin decizia civila nr.838/2006 ambele pronuntate de Tribunalul Olt in cauzele civile inregistrate pe rolul acestei instante sub nr.7136/2005 si nr.821/2006, procesul - verbal de receptie invocat in sustinerea prezentului recurs, neputand fi de natura a schimba situatia de fapt retinuta de ambele instante pentru considerentele anterior expuse.
Prin urmare, in mod corect instanta de fond a retinut ca fiind neintemeiate sustinerile reclamantei cu privire la construirea magazinului mixt aflat in litigiu.
Prin decizia nr. 816/1963 se atesta faptul ca terenul pe care se afla situata constructia este proprietate de stata.
Prin dispozitiile art.11 din legea nr.213/1998 coroborat cu dispozitiile art. 3 si 4 din acelasi act normativ numai bunurile care fac parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ teritoriale nu sunt susceptibile de uzucapiune nu insa si bunurile care fac parte din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale comune , orase si care pot fi dobandite prin uzucapine de tertii posesori.
De asemenea, potrivit aceluiasi articol, bunurile proprietate publica sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibil , deci nu pot face obiectul unor dezmembraminte - cum este dreptul de superficie.
Se retine ca acelasi regim - inalienabil, insesizabil si imprescriptibil l-au avut bunurile proprietate publica - de stat si in perioada 1967 - 1991.
In sustinerea actiunii in revendicare , reclamanta a invocat dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de lunga durata, reglementata de art. 1890 c.civ.
Intrucat prin decizia nr.816/1963 a Sfatului Regional Oltenia se atesta faptul ca terenul pe care se afla situata constructia este proprietate de stat, unitatea administrativa respectiv comuna Draghiceni fiind doar titulara dreptului de administrare, aspect mentionat in aceasta decizie, se concluzioneaza ca terenul pe care se afla ridicata constructia magazin mixt este in continuare proprietate publica, de altfel reclamanta nefacand nici o dovada contrara.
Se retine ca potrivit dispozitiilor procesuale si substantiale reclamantul are obligatia de a proba atat calitatea procesuala activa cat si pasiva precum si de a produce orice dovezi in dovedirea pretentiilor sale dar si in combaterea apararilor paratei.
Potrivit art. 10 din legea nr.213/1998 : " Dreptul de proprietate publica inceteaza, daca bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul privat.
Trecerea din domeniul public in domeniul privat se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului , a Consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a Consiliului local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel.
Cata vreme nu s-a facut dovada trecerii in proprietate privata terenul ramane in regim de proprietate publica , acelasi regim juridic avandu-l si constructia de pe acesta.
Uzucapiunea presupune ca bunul in privinta caruia se invoca sa fie al paratului ce a avut calitatea de proprietar, caci aceasta prescriptie ca si sanctiunea opereaza impotriva proprietarului nediligent, deci care nu s-a ingrijit de bunul sau, nu l-a folosit si nu l-a exploatat, delasand bunul in mana posesorului pe o perioada de 30 ani.
Prin urmare pentru a fi invocata uzucapiunea trebuie ca bunul uzucapat sa fi fost proprietatea paratului din actiunea in revendicare.
Dispozitiile Legii nnr.1/2005 aliniatul 2, conditioneaza posibilitatea instrainarii imobilelor date in folosinta Cooperativelor de Consum numai in masura in care sunt proprietatea privata a unitatilor administrativ teritoriale.
Cum bunurile imobile - categorie in care intra atat terenurile dar si constructiile, cu regim de bunuri proprietate publica, nu sunt susceptibile de a fi uzucapate, fiind scoase din circuitul civil, se constata ca nu sunt indeplinite conditiile prescriptiei achizitive de lunga durata cu privire la constructie.
In mod corect instanta de fond a constatat ca nu poate opera nici uzucapiunea de scurta durata atat datorita regimului juridic al constructiei - de bun proprietate publica, dar si a conditiei subsidiare a lipsei justului titlu cu caracter translativ de proprietate, conditie care nici nu impunea a fi analizata in raport de regimul juridic al dreptului de proprietate asupra constructiei.
Publicat 11.09.2007