Prin cererea inregistrata reclamanta RA a solicitat in contradictoriu cu parata COMUNA M, PRIN PRIMAR, sa se constate ca este unica mostenitoare acceptanta a mostenirii ramase de pe urma parintilor, DD, decedat la 03.01.1995, si DV, decedata la 21.03.2005, in comuna M.
Actiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 19 lei, conform art. 3 lit. c din Legea nr. 146/1997, si s-au aplicat timbre judiciare de 0,30 lei, potrivit art. 3 alin. 1 din O.G. nr. 32/1995.
In motivare, reclamanta a aratat ca, la data de 03.01.1995, s-a produs evenimentul juridic al decesului tatalui sau, DD, iar la data de 21.03.2005, a decedat mama sa, DV.
S-a invederat instantei ca reclamanta este cea care vine la mostenire, prin retransmisiune, in calitate de fiica, si ca de pe urma defunctilor au ramas ca bunuri, un imobil casa de locuit si mai multe suprafete de teren, inscrise in titlurile de proprietate.
Reclamanta a sustinut ca, dupa decesul parintilor sai, a stapanit terenurile din tarlaua 121 si 118, conform intelegerii cu matusele sale, VF si PS.
Actiunea nu a fost motivata in drept.
S-au atasat la dosar: titlurile de proprietate, adeverinta a Comunei M, cerere pentru deschiderea procedurii succesorale, declaratia data de DV, certificatul de deces.
Asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a comunei M, care va fi analizata cu prioritate, conform art. 137, raportat la art. 109 din Codul de procedura civila, instanta retine urmatoarele:
La data de 01.01.1995 a decedat tatal reclamantei, numitul DD, cu ultimul domiciliu in comuna M, astfel cum rezulta din cererea pentru deschiderea procedurii succesorale, vizata de Primaria comunei M. Potrivit actelor de stare civila, aflate la dosar, coroborate cu declaratia data de catre DV, la data de 27.09.1995, instanta retine ca mostenitori cu vocatie succesorala legala au ramas, conform art. 1 lit. a din Legea nr. 319/1944, reclamanta RA, fiica, si DV, sotie supravietuitoare.
Niciunul dintre mostenitorii cu vocatie succesorala legala generala si concreta nu a acceptat expres succesiunea defunctului DD, in termenul legal de 6 luni prevazut de art. 700 alin. 1 din Codul civil, de la data deschiderii succesiunii, prin acte autentice, conform art. 689 din Codul civil, ci, dupa cum rezulta din motivele de fapt ale actiunii, s-au efectuat acte cu aceasta semnificatie, de acceptare tacita.
Potrivit art. 689 din Codul civil, acceptarea mostenirii este tacita atunci cand succesibilul face un act pe care nu ar putea sa il faca decat in calitatea sa de erede si care lasa a se presupune neaparat intentia sa de acceptare. Codul civil nu reglementeaza care sunt actele savarsite de succesibil ce au valoarea acceptarii tacite a mostenirii, ci prevede la art. 690 ca actele de conservare si de administrare provizorie nu valoreaza acceptare tacita, in timp ce actele de dispozitie asupra drepturilor succesorale, cum sunt donatia, vanzarea, cesiunea, potrivit art. 691, constituie acte de acceptare.
La data de 20.03.2005, a decedat si mama reclamantei, DV, potrivit actului de deces nr. 23 din 21.03.2005, inregistrat la Primaria comunei M, iar mostenitor cu vocatie succesorala concreta a ramas reclamanta RA, fiica, si care a solicitat sa se constate ca este unica mostenitoare acceptanta de pe urma parintilor sai, actiunea fiind promovata in contradictoriu cu comuna M, prin primar. Petenta nu a justificat in niciun fel calitatea procesuala pasiva a comunei M, prin primar, ci a sustinut ca aceasta are calitate procesuala. Instanta retine ca reclamantul este cel care trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa, cat si pasiva in litigiul dedus judecatii, iar in raport de obiectul cererii de fata, constatarea calitatii de unic mostenitor, instanta apreciaza ca petenta trebuia sa justifice calitatea procesuala a comunei M, prin dovedirea vocatiei succesorale concrete sau generale a acestei unitati administrativ teritoriale.
In realitate, reclamanta nu a facut dovada ca parata are vocatie succesorala la mostenirea parintilor sai, DD si V, iar, in situatia in care, ar fi fost vorba despre o mostenire vacanta, cererea trebuia promovata in contradictoriu cu Statul, prin Ministerul Finantelor, conform art. 680 din Codul civil, coroborat cu art. 25 Decretul nr. 31/1954. Reclamanta nu a justificat calitatea procesuala a comunei, si nici nu si-a modificat actiunea, pana la prima zi de infatisare, in sensul de a chema in judecata Statul Roman, prin Ministerul Finantelor ci o astfel de cerere a fost depusa de catre aparatorul reclamantei, dupa inchiderea dezbaterilor in prezenta cauza, respectiv dupa ce s-a acordat cuvantul pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar instanta a anuntat ca retine cauza spre solutionare, motiv pentru care instanta nu se va putea considera legal investita, in baza art. 132 din Codul de procedura civila si nu va dispune citarea in cauza a noului parat indicat.
De altfel, in cauza actiunea nu poate fi promovata in contradictoriu nici cu unitatea administrativ teritoriala si nici cu reprezentantul Statului Roman, pe motiv ca acestia ar culege a eventuala mostenire vacanta, deoarece bunurile lasate de catre defuncti trec in proprietatea statului numai atunci cand nu exista mostenitori legali sau testamentari, conform art. 680 din Codul civil. Or, in cauza exista mostenitor legal cu vocatie succesorala concreta, respectiv reclamanta RA, care are posibilitatea sa solicite notarului, in cadrul procedurii necontencioase reglementate de Legea nr. 36/1995, eliberarea certificatului de mostenitor, precum si mostenitori legali cu vocatie succesorala generala, si care sunt matusile VF si PS, astfel cum a aratat reclamanta in actiune si dupa cum rezulta din titlul de proprietate. In consecinta, avand in vedere ca exista mostenitori dintr-o clasa succesorala subsecventa primei clase de mostenitori, in care se incadreaza reclamanta, instanta constata ca petenta trebuia sa solicite sa se constate calitatea sa de unic mostenitor, in contradictoriu cu mostenitorii din clasele subsecvente, care ar fi putut sa ii conteste calitatea de unic succesor acceptant al mostenirii defunctilor DD si DV.
Apreciind ca nu exista identitate intre parat si subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecatii, care ar fi trebuit sa fie cel ce i-ar fi putut contesta reclamantei calitatea de unic mostenitor, in temeiul art. 109 din Codul de procedura civila, instanta urmeaza sa admita exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocate din oficiu, si sa respinga ca atare actiunea.
CIVIL. EXCEPTIE CALITATE PROCESUALA PASIVA
Domeniu Chemare in judecata (actiuni, cereri) |
Dosare Judecatoria Buzau |
Jurisprudență Judecatoria Buzau
Sursa: Portal.just.ro
