Actiunea in despagubiri formulata potrivit art. 19 din Legea nr.554/2004. Termen de prescriptie. Determinarea prejudiciului.
Termenul de 1 an pentru formularea actiunii in despagubiri prevazuta de art.19 din Legea nr. 554/2004 curge de la data cand reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei. Pentru restituirea sumei (paguba efectiva) acest termen curge de la ramanerea irevocabila a hotararii prin care s-a dispus anularea actului administrativ fiscal, insa pentru folosul nerealizat reprezentand dobanda fiscala aferenta sumei acest termen curge de la data cand reclamantul putea determina cuantumul global al dobanzilor.
Cuantumul beneficiului nerealizat trebuie calculat prin raportare la normele procesuale fiscale ( art. 119 raportat la art. 113 Cod procedura fiscala), fara a fi aplicabile prevederile art. 3 din Ordonanta nr.9/2000.
Sectia comerciala de contencios administrativ si fiscal - Decizia civila nr. 1475/20 noiembrie 2006
Prin actiunea introductiva formulata de reclamanta SC B. C. SRL in contradictoriu cu parata Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Sibiu a solicitat instantei sa se dispuna obligarea paratei la plata catre reclamanta a sumei de 6748,66 RON reprezentand dobanda legala aferenta sumei de 187.500.761 ROL calculata pe perioada 25.11.2002-17.05.2005.
In motivarea in fapt a actiunii reclamantei a aratat in esenta ca prin sentinta civila nr.4335/2002 pronuntata de Tribunalul Sibiu ramasa irevocabila s-a dispus in favoarea sa restituirea sumei de 137.395.738 lei. Aceasta a fost compensata de organul fiscal prin "nota de compensare" nr.144629/17.05.2005 cu alte creante bugetare. Prin prezenta actiune se solicita dobanda aferenta acestei sume pentru perioada cuprinsa intre data platii 25.11.2003 si data compensarii 17.05.2005.
In drept au fost invocate dispozitiile art.1 si 8 din Legea nr.544/2004, art.998 si urm. Cod civil, art.274 Cod procedura civila.
Prin sentinta civila nr.1216/C/2006 Tribunalul Sibiu a admis actiunea reclamantei si a obligat parata la plata sumei de 6748,66 RON.
Prin aceeasi sentinta s-a respins exceptia lipsei procedurii prealabile invocata de parata.
Prima instanta a apreciat ca reclamanta a facut dovada indeplinirii procedurii prealabile prevazute la art.7 din Legea nr.554/2004 cu inscrisul aflat la fila 30.
A apreciat ca actiunea este formulata in termenul de prescriptie prevazut de art.19 din Legea nr.554/2004, respectiv acest termen incepe sa curga de la data cand reclamanta a cunoscut intinderea pagubei.
In ce priveste despagubirea acordata, instanta a retinut ca reclamanta este indreptatita sa i se plateasca dobanda fiscala aferenta utilizarii fara drept a sumei de 137.395.738 lei retinuta la bugetul de stat in temeiul unui act administrativ anulat prin sentinta civila nr.4335/C/7.11.2003 a Tribunalului Sibiu, modificata prin decizia 435/22.09.2004 a Curtii de Apel Alba Iulia in conditiile art.113 si 119 din OG 92/2003, calculata prin raportul de expertiza contabila varianta a II-a, apreciind ca nu sunt aplicabile cuantumurile prevazute de OG 9/2000 cat timp prin legea speciala s-a instituit o dobanda distincta in materie fiscala.
Impotriva hotararii a declarat recurs parata Directia Generala a Finantelor Publice Sibiu solicitand a se dispune modificarea hotararii in sensul respingerii actiunii in principal ca inadmisibila pentru neefectuarea procedurii prealabile, in subsidiar ca prescrisa, caci dreptul la actiunea reglementata de art.19 din Legea 554/2004 incepe sa curga de la data cand hotararea instantei de contencios administrativ prin care s-a dispus anularea actului administrativ fiscal a ramas irevocabila, in speta termenul de 1 an fiind implinit inainte de inregistrarea actiunii -22.09.2005, iar in cele din urma solicita modificarea in parte a hotararii prin reducerea cuantumului dobanzilor conform art.3 alin.3 din OG 9/2000-organul fiscal nefiind comerciant.
In drept, s-au invocat prevederile art.304 pct.9 si 3041 Cod procedura civila.
Intimata reclamanta nu a depus intampinare.
Recursul este nefondat.
Instanta de fond a solutionat corect exceptia lipsei procedurii prealabile, cat si a prescriptiei dreptului la actiune in despagubiri, interpretand corect prevederile art.7 si respectiv 19 din Legea 554/2004 raportat la actele dosarului.
Actiunea in despagubiri fundamentata pe prevederile art.19 din Legea nr.554/2006 se supune acelorasi norme in ce priveste procedura de judecata si taxele de timbru ce reglementeaza actiunea in anularea actului administrativ.
In capitolul legii privind procedura de judecata este inclus si art.7 privind obligativitatea procedurii prealabile sesizarii instantei.
Prin urmare, parcurgerea procedurii prealabile in cazul cand actiunea in despagubiri cauzate prin emiterea unui act administrativ nelegal este formulata distinct si ulterior celei in anularea actului, este obligatorie in aceleasi conditii.
Instanta de fond corect a apreciat ca reclamanta a indeplinit procedura prealabila, caci asa cum rezulta din actul de la fila 30 a dosarului de fond-reclamanta a adresat paratei la 18.08.2005 sub nr.219521 o cerere prin care ii solicita plata despagubirilor aferente folosirii sumei incasata pe nedrept la bugetul de stat in temeiul actului administrativ anulat prin sentinta nr.4337/7.01.2003 a Tribunalului Sibiu.
Sustinerile paratei ca in registrul de evidenta a intrarilor la nivelul D.G.F.P. Sibiu nu figureaza inregistrata aceasta cerere, ci o declaratie privind obligatiile fiscale ale altei persoane, nu sunt probate-actul depus in recurs nu are stampila de inregistrare pentru a verifica numarul de intrare si are o data (25.07.2005) diferita de cea din actul depus de reclamanta.
Parata nu s-a inscris in fals impotriva acestui act-astfel ca pana la proba contrara instanta il poate considera valabil, deci in mod corect prima instanta a apreciat ca aceasta cerere face dovada indeplinirii conditiei de sesizare a instantei impusa de art.7 din Legea nr.554/2004.
In ce priveste exceptia prescriptiei dreptului la actiune in sens material instanta apreciaza ca solutia adoptata este data cu corecta interpretare a prevederilor art.19 alin.1 si 2 din Legea nr.554/2004.
Termenul de 1 an pentru inregistrarea actiunii in despagubiri curge de la data cand reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.
Pentru restituirea sumei (paguba efectiva), sigur ca acest termen curge de la data ramanerii irevocabile a actiunii in anularea actului administrativ, insa in speta se pretinde folosul nerealizat de reclamanta care poate fi determinat global abia cand restituirea sumei are loc.
In concret, parata a inteles sa stinga obligatia de restituire a sumei de 137.395.738 lei, prin compensare in 17.05.2005, lipsind-o pe reclamanta de folosinta acesteia pe perioada 25.11.2003-17.05.2005.
Beneficiul nerealizat constand in dobanda fiscala aferenta acestei sume poate fi determinat doar la 17.05.2005, calculandu-se dobanzi pe perioada respectiva. In plus, termenul de prescriptie d 1 an a fost intrerupt prin chiar compensarea efectuata, aceasta constituind o recunoastere a obligatiei de restituire a sumei, astfel ca actiunea reclamantei este formulata in termenul legal.
Cuantumul beneficiului nerealizat trebuie calculat prin raportare la normele procesuale fiscale, care reglementeaza expres sanctiunea nerestituirii la termen a sumelor incasate fara titlu la bugetul de stat.
In speta, asa cum a stabilit instanta de fond sunt aplicabile prevederile art.119 raportat la art.113 Cod procedura fiscala, legea fiscala instituind o dobanda raportat la dobanda de referinta a BNR, fara a fi aplicabile prevederile OG 9/2000 care se aplica raporturilor civile si comerciale, nu raporturilor juridice fiscale-reglementate asa cum s-a subliniat prin normele Codului de procedura fiscala.
Varianta a II-a a raportului de expertiza contabila reflecta tocmai aplicarea acestor norme speciale, asa incat nici acest motiv de recurs nu este fondat.
Retinandu-se ca nu sunt incidente prevederile art.304 pct.9 si art.3041 Cod procedura civila s-a respins recursul paratei ca nefondat conform art.312 alin.1 Cod procedura civila.