Recurs. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii.
Potrivit art. 81 alin. 1 lit. c din Codul penal, datele personale ale inculpatului si comportamentul sau dupa comiterea faptei justifica aprecierea ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment suficient pentru ca acesta sa nu mai savarseasca infractiuni, astfel ca scopul pedepsei inchisorii (punitiv, dar si educativ-preventiv) poate fi atins si fara executare efectiva, motiv pentru care va dispune suspendarea ei conditionata, pe un termen de incercare de 4 ani, stabilit conform art.82 alin.1 si alin.3 din Codul penal. (CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA I PENALA, DECIZIA NR.2448 DIN 12 DECEMBRIE 2011)
Prin Sentinta penala nr. 263/F din data de 21 septembrie 2011, pronuntata in Dosarul nr.3666/192/2010, Judecatoria Bolintin Vale a hotarat astfel:
In temeiul art. 345 alin. 1 din Codul de procedura penala rap. la art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, a condamnat pe inculpatul I.F. (fiul lui R. si T., nascut la data de 3. ianuarie 19. in localitatea Rosiorii de Vede, judetul Teleorman, CNP 17...), la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
In temeiul art.71 rap. la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b din Codul penal, a interzis inculpatului dreptul de a fi ales in autoritati publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
In temeiul art.191 alin.1 din Codul de procedura penala, a obligat pe inculpat la plata sumei de 2.000 lei, cheltuieli judiciare catre stat, onorariul aparatorului din oficiu, in cuantum de 200 lei, fiind suportat din fondul Ministerului Justitiei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a constatat ca, prin Rechizitoriul nr. 943/P/2010 din data de 11 noiembrie 2010, Parchetul de pe langa instanta respectiva a dispus trimiterea in judecata a inculpatului, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, in sarcina acestuia retinandu-se in fapt ca, in dimineata zilei de 21 martie 2010, in jurul orei 0703, la un control efectuat de politie pe DN6, pe raza orasului Mihailesti, a fost depistat conducand autoturismul marca Dacia cu numarul de inmatriculare B-8-S. si, fiind testat, s-a stabilit ca prezenta o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur in aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Ghimpati, unde i s-au recoltat doua probe de sange, din buletinul de analiza toxicologica rezultand ca, la ora 0730, avea in sange o alcoolemie de 1,40 gr 0/00, iar, la ora 0830, o alcoolemie de 1,25 gr 0/00.
Aceasta situatie de fapt a fost dovedita in cursul urmaririi penale prin urmatoarele mijloace de proba: procesul verbal de constatare a faptei, buletinul de analiza toxicologica, declaratiile inculpatului si martorului S. C. B.
In cursul judecatii, au fost audiati inculpatul si martorul anterior mentionat si a fost intocmit un raport de expertiza medico-legala privind interpretarea retroactiva a alcoolemiei.
Analizand intregul probatoriu al cauzei, Judecatoria a retinut in fapt ca, la data de 21 martie 2010, in jurul orei 0703, inculpatul a condus autoturismul marca Dacia cu numarul de inmatriculare B-8-S. pe DN6, pe raza orasului Mihailesti, avand in sange o imbibatie alcoolica de circa 1,30-1,35 gr 0/00, conform raportului de expertiza medico-legala anterior mentionat, intocmit de INML sub nr.1159/i/2011, fapta care, in drept, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002.
La stabilirea pedepsei, Judecatoria a avut in vedere gradul concret de pericol social al faptei savarsite, precum si periculozitatea inculpatului, care, potrivit fisei de cazier judiciar, a mai suferit anterior trei condamnari, dintre care doua pronuntate tot pentru infractiuni la regimul circulatiei rutiere pe drumurile publice, executand o parte din pedepsele astfel aplicate in mediul penitenciar.
Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs in termenul legal inculpatul I. F. (la data de 20 septembrie 2011).
Recursul inculpatului (nemotivat in scris) a fost inaintat de Judecatorie si inregistrat pe rolul acestei Curti la data de 14 noiembrie 2011.
Cu ocazia dezbaterilor de la termenul de astazi, inculpatul, care a fost reprezentat juridic de aparatorul sau ales, a solicitat suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei la care a fost condamnat in prima instanta, conform art.861 din Codul penal, invocand datele personale, dovedite prin inscrisurile in circumstantiere administrate la acelasi termen.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport cu motivul anterior mentionat, precum si din oficiu, potrivit art.3856 alin.3 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata ca recursul cu care a fost sesizata este fondat, pentru considerentele care se vor arata in cele ce urmeaza:
Prima instanta a stabilit o situatie de fapt conforma probatoriului administrat in cauza, pe care, de altfel, inculpatul nici nu a contestat-o.
Astfel, s-a retinut in mod corect, pe baza acelui probatoriu (constand in procesul verbal de depistare in trafic, buletinul de analiza toxicologica, raportul de expertiza medico-legala, declaratiile inculpatului si martorului asistent S. C. B.), ca, in dimineata zilei de 21 martie 2010, inculpatul a condus autoturismul marca Dacia cu numarul de inmatriculare B-8.-S. pe DN6, pe raza orasului Mihailesti, avand in sange o imbibatie alcoolica de aproximativ 1,30-1,35 gr 0/00, superioara limitei de 0,80 gr 0/00 peste care o asemenea fapta constituie infractiune.
Totodata, avand in vedere situatia de fapt anterior mentionata, prima instanta a stabilit o incadrare juridica legala, in raport cu norma de incriminare incidenta (art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002).
In acelasi timp, pedeapsa aplicata de prima instanta (orientata usor spre mediul limitelor speciale prevazute in acea norma de incriminare) a fost just individualizata, in ceea ce priveste durata sa (2 ani inchisoare), avand in vedere ca, anterior, inculpatul a mai fost condamnat, de doua ori, pentru infractiuni similare, chiar daca, in privinta acestora, s-a implinit termenul de reabilitare si, de asemenea, mai inainte de fapta dedusa judecatii, a savarsit numeroase abateri de la regulile circulatiei pe drumurile publice, astfel cum rezulta din fisele de cazier judiciar si respectiv de cazier auto (filele 12-15, d.u.p.).
In schimb, Curtea constata ca dispunerea executarii pedepsei inchisorii in regim de detentie constituie o masura excesiva, in conditiile in care inculpatul nu este recidivist, a adoptat o conduita procesuala sincera, recunoscand fapta de a fi condus autoturismul pe un drum public dupa ce a consumat bauturi alcoolice, pentru perioada ulterioara acelui moment (21 martie 2010) nu exista date ca ar mai fi savarsit abateri de la regulile de circulatie rutiera, beneficiaza de referinte sociale si familiale pozitive, evidentiate in declaratia martorului M. F. B. (fila 15, d.f.), care a fost ignorata de prima instanta si, mai ales, in prezent, este grav bolnav, fiind diagnosticat cu infectie HIV si incadrat intr-un grad de handicap accentuat, conform actelor prezentate in recurs (filele 10-12, d.r.).
Drept urmare, Curtea constata, pe langa indeplinirea conditiilor formale prevazute de art. 81 alin. 1 lit. a si b din Codul penal, si faptul ca, potrivit art. 81 alin. 1 lit. c din acelasi cod, datele personale ale inculpatului si comportamentul sau dupa comiterea faptei justifica aprecierea ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment suficient pentru ca acesta sa nu mai savarseasca infractiuni, astfel ca scopul pedepsei inchisorii (punitiv, dar si educativ-preventiv) poate fi atins si fara executare efectiva, motiv pentru care va dispune suspendarea ei conditionata, pe un termen de incercare de 4 ani, stabilit conform art.82 alin.1 si alin.3 din Codul penal.
Ca efect al suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii (apreciata suficienta pentru realizarea indreptarii inculpatului, chiar in lipsa unei supravegheri stricte a acestuia, dificil de realizat in contextul starii sale grave de sanatate), Curtea va dispune, in aplicarea dispozitiilor art. 71 alin. ultim din Codul penal, si suspendarea executarii pedepsei accesorii, constand in interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b din acelasi cod, pe durata termenului de incercare anterior mentionat.
In temeiul art. 359 din Codul de procedura penala, Curtea va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 din Codul penal, privind cazurile de revocare a suspendarii conditionate.
Fata de toate aceste considerente, Curtea, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d din Codul de procedura penala, va admite recursul declarat de inculpatul I. F., va casa, in parte, sentinta penala atacata, in limita precizata si, rejudecand cauza in fond, va hotari in sensul celor anterior mentionate.
Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale recurate, in privinta carora nu se constata, nici din oficiu, motive de casare.
In temeiul art. 192 alin. 3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea recursului vor ramane in sarcina statului, iar, in temeiul art.3 alin.1 din Protocolul nr.113928/2008 incheiat intre Ministerul Justitiei si U.N.B.R., onorariul partial al aparatorului din oficiu, in cuantum de 25% din suma de 200 lei mentionata in delegatia nr.040662/02.12.2011 emisa de Baroul Bucuresti (fila 7, d.r.), va fi suportat din fondul ministerului respectiv.
1