Din actele de stare civila depuse la dosarul cauzei, rezulta ca paratii sunt mostenitori legali ai defunctului promitent vanzator, imprejurare retinuta si in considerentele hotararii instantei de fond si necontestata in prezenta cauza.
Astfel, simpla calitate de succesor legal este suficienta pentru solutionarea cauzei in conditii de contradictorialitate cu persoanele chemate in judecata, fara a fi necesara depunerea in prealabil a unui certificat de mostenitor, asa cum in mod neintemeiat a retinut prima instanta. A pronunta a solutie contrara, ar insemna ca partile chemate in judecata sa se poata sustrage de la obligatiile asumate de autorul lor, prin promisiunea de vanzare cumparare depusa la dosarul cauzei, cu atat mai mult cu cat termenul de optiune succesorala prevazut de art.700 C.civ. a fost de mult depasit, iar ace?tia nu au facut dovada renun?arii la mo?tenire.
Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta, reclamantul R.N. a solicitat instantei ca, in contradictoriu cu paratii T.I., T.L ?i E.C., sa pronunte o sentinta care sa tina loc de contract autentic de vanzare-cumparare avand ca obiect terenul situat in Navodari, sola 10, parcela 56/1/2.
In motivarea in fapt a actiunii, reclamantul a aratat ca a incheiat cu autorul paratilor un antecontract de vanzare-cumparare ?i ca acestia, in calitate de mostenitori, nu isi respecta obligatia de incheiere a contractului propriu-zis.
Prin sentinta civila nr.21482 din 30.12.2009 pronuntata de Judecatoria Constanta a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor, fiind respinsa ac?iunea ca atare.
In considerente, s-a retinut ca pronuntarea in temeiul art.5 alin.2 din Titlul X al Legii nr.247/2005 a unei hotarari care sa ?ina loc de contract de vanzare-cumparare poate avea loc numai daca paratul, in calitate de proprietar al bunului, refuza sa isi indeplineasca obligatia de a incheia actul de vanzare-cumparare propriu-zis la termenul convenit sau, ca in cauza de fa?a, daca mostenitorul care a dobandit terenul in litigiu refuza sa indeplineasca aceeasi obligatie, asumata de promitentul-vanzator, autor al sau. Prin urmare, pentru ca impotriva unei persoane sa se pronunte o hotarare care sa ?ina loc de act autentic este necesar ca aceasta sa fie proprietarul respectivului bun, deoarece altfel nu exista dreptul de dispozitie asupra bunului.
In cauza, paratii sunt descendenti ai promitentului-vanzator, iar aceasta calitate nu trebuie echivalata cu cea de mostenitor, care, indiferent de natura mostenirii, trebuie sa rezulte din act notarial sau hotarare judecatoreasca, in urma unei dezbateri succesorale. Imprejurarea stapanirii bunului de catre parati nu echivaleaza in cauza de fa?a cu acceptarea tacita a mostenirii, deoarece acceptarea mostenirii, fie ?i tacit, trebuie sa fie constatata de notar sau instanta in cadrul dezbaterii succesorale ?i apoi, in baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti, succesibilul dobandeste calitatea de mostenitor. Avand in vedere ca reclamantul nu a dovedit ca paratii sunt mostenitorii promitentului-vanzator, instanta de fond a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestora, cu consecinta respingerii actiunii ca atare, aratandu-se totodata ca respingerea acestei exceptii ar fi insemnat ca reclamantului sa i se creeze posibilitatea de a dobandi fara efect un drept de proprietate de care paratii nu puteau dispune, ceea ce ar fi contravenit art.480 Cod civil.
Impotriva sentintei a formulat recurs reclamantul R.N., prin care a criticat hotararea instantei de fond pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare, s-a aratat ca paratii T.I. si T.L. au invocat prin intampinare exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, motivat de faptul ca nu au acceptat succesiunea de pe urma defunctului T.F. in nici unul dintre modurile prevazute de lege si nici nu au procedat la dezbaterea acesteia, insa judecata cauzei ar fi trebuit continuata in contradictoriu cu parata E., fosta I.C.N., mostenitor legal al succesiunii autorului lor.
S-a mai aratat ca paratii au acceptat tacit succesiunea ?i au fost prezentate inscrisuri din care rezulta achitarea diferentei de pret catre parati, situatie necontestata in cauza, iar indiferent de natura succesiunii, calitatea de mostenitor trebuie sa rezulte dintr-un act notarial sau hotarare judecatoreasca, potrivit dispozitiilor art.644, 689 C.civil.
Prin intampinare, intimata parata E.C. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecinta mentinerii ca temeinica ?i legala a hotararii instantei de fond, intrucat nu a acceptat succesiunea in nici una dintre modalitatile prevazute de lege.
Din analiza coroborata a actelor si lucrarilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, tribunalul a re?inut urmatoarele:
Reclamantul R.N. a solicitat instantei de fond, pronuntarea unei hotarari judecatoresti cu caracter constitutiv de drepturi, privind constatarea intervenirii vanzarii cumpararii intre parti in ceea ce priveste imobilul teren intravilan in suprafata de 1 ha, situat in localitatea Navodari, sola nr.10, parcela 56/1/2, intemeiata in drept pe dispozitiile art.969 Cod civil.
Prin inscrisul sub semnatura privata incheiat la 24 februarie 1994, a carui copie este depusa la fila 10 din dosar, numitul T.F., in prezent decedat, a convenit cu reclamantul R.N. instrainarea catre acesta a suprafetei de 1 ha teren, situat in extravilanul localitatii Navodari, urmand ca perfectarea in forma autentica a vanzarii sa aiba loc la 30 octombrie 1994.
Decesul promitentului vanzator a intervenit la 7 martie 1994, potrivit certificatului de deces depus la fila 32 din dosar, anterior termenului convenit pentru incheierea in fata notarului public a vanzarii imobilului mai sus mentionat.
O conditie de exercitiu a cererii de chemare in judecata o constituie calitatea procesuala, care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona in judecata si, in acelasi timp, a persoanei impotriva careia se poate exercita actiunea civila, iar raportul de drept procesual nu se poate stabili decat intre persoanele care isi disputa dreptul in litigiu.
Astfel, calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana chemata in judecata si cea care este titular pasiv al dreptului dedus judecatii.
Din actele de stare civila depuse la dosarul cauzei, rezulta ca paratii sunt mostenitori legali ai defunctului T.F., imprejurare retinuta si in considerentele hotararii instantei de fond si necontestata in prezenta cauza.
Astfel, simpla calitate de succesor legal este suficienta pentru solutionarea cauzei, in conditii de contradictorialitate cu persoanele chemate in judecata, fara a fi necesara depunerea in prealabil a unui certificat de mostenitor, asa cum in mod neintemeiat a retinut prima instanta.
A pronunta a solutie contrara, ar insemna ca partile chemate in judecata sa se poata sustrage de la obligatiile asumate de autorul lor, prin promisiunea de vanzare cumparare depusa la dosarul cauzei, cu atat mai mult cu cat termenul de optiune succesorala prevazut de art.700 C.civ. a fost de mult depasit.
In masura in care vreunul de dintre succesibili este renuntator fa?a de mostenirea autorului lor, acesta poate pe calea dreptului comun sa se intoarca impotriva celorlalti mostenitori pentru inlaturarea de la obligatiile asumate de autorul acestuia.
Constatand ca prima instanta a pronuntata o solutie nelegala prin admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor, ceea ce echivaleaza cu o necercetare a fondului raporturilor obligationale deduse spre solutionare, in temeiul dispozitiilor art.312 alin.5 C.proc.civ. tribunalul a admis recursul, a casat hotararea ?i a trimis cauza primei instante pentru rejudecare.