PENAL.Santaj si abuz de incredere Decizie nr. 336/2010 din data de 15.12.2010
pronunțată de Tribunalul Buzau

Asupra prezentului recurs penal:
Prin plangerea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau la data de 25.06.2010, sub nr.9090/200, petentul DAR a contestat solutia dispusa de procuror, prin rezolutia din data de 23.12.2009 data in dosarul nr. 4645/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau, solicitand desfiintarea acesteia si cercetarea faptuitorului ECM sub aspectul savarsirii infractiunilor de santaj si abuz de incredere .
In motivarea plangerii, petentul a invederat instantei de fond ca a formulat plangere impotriva intimatului ECM, sesizand sectia de Combatere a Fraudelor din cadrul I.P.J. Buzau, in luna august 2009, solicitand instrumentarea cu mijloace specifice, a santajului la care era supus pentru inapoierea bunurilor mobile, coroborat cu abuzul de incredere.
Petentul a mai aratat ca la data de 20.04.2009 a predat intimatului in baza unui proces verbal , patru aparate de bauturi calde, in valoare totala de 1680 Euro, urmand ca plata acestora sa se faca pana la data de 15.06.2009 , cand avea sa opereze si transferul proprietatii bunurilor, precizand ca aparatele erau in stare buna de functionare iar motivul pentru care nu au fost platite la data semnarii procesului verbal a fost acela al lipsei banilor si nehotararii intimatului de a le achizitiona pe societatea acestuia sau pe persoana fizica stabilind astfel, de comun acord, un termen in care sa se hotarasca daca aparatele vor fi vandute, respectiv 15.06.2009 .
Cu toate acestea, termenul s-a indeplinit dar intimatul a amanat discutiile si nu a platit aparatele, motiv pentru care i-a solicitat restituirea acestor bunuri, avand oferte ale unor clienti solvabili ce doreau sa le achizitioneze, instiintandu-l pe intimat despre intentia sa de a reintra in posesia bunurilor, au stabilit o data la care la care sa se prezinte cu autofurgoneta si cu potentialul client sa ridice aparatele insa intimatul la momentul respectiv a refuzat sa-i puna la dispozitie toate aparatele incredintate, motivand ca are spatiul inchiriat in targul Dragaica si ca nu poate restitui decat unul, alt aparat fiind restituit de proprietarul unui service , unde intimatul il dusese.
Pentru restituirea, celorlalte doua aparate, au stabilit o alta data dar intimatul i-a solicitat, prin mesaj transmis pe telefonul mobil, bani , motivat de faptul ca trebuia sa foloseasca in continuare aparatele, in fata organelor de cercetare penala, motivandu-si solicitarea banilor prin aceea ca ar fi suportat cheltuieli de intretinere si reparatii ale bunurilor, desi , prin proces - verbal de predare primire, din data de 20.04.2009, el nu s-a angajat la suportarea unor astfel de cheltuieli.
A apreciat ca prin insusirea bunurilor de catre intimat si refuzul de restituire a acestora sunt intrunite conditiile de existenta a infractiunii de abuz de incredere, prevazuta si pedepsita de dispozitiile art. 213 C.pen.prin dispozitiile incriminatorii legiuitorul urmarind asigurarea increderii pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale cu caracter patrimonial si prin aceasta sa se apere proprietatea bunurilor mobile, aratand si ca intimatul a recunoscut faptul ca i-a incredintat aparatele in vederea achizitionarii la data platii, aceasta reiesind din restituirea celor doua aparate din cele patru incredintate.
Totodata a apreciat ca sunt intrunite si elementele constitutive ale infractiunii de santaj, prin amenintarile verbale transmise prin mesaje telefonice, in acest mod fiindu-i stirbita libertatea de a hotari liber in ce priveste bunurile personale, a solicitat organelor de politie organizarea unui flagrant pentru constatarea infractiunii , dar s-a apreciat ca nu este cazul, si ca se poate obtine si altfel recuperarea bunurilor, lucratorul de politie care s-a ocupat de caz nu a reusit insa sa-l determine pe intimat sa inapoieze aparatele, acesta folosindu-se in continuare de un bun al sau, ori , poate, chiar le-a vandut, in conditiile aratate petentul considerand ca solutia a fost dispusa de procuror in mod eronat, retinandu-se nejustificat ca intre parti ar exista o conventie civila, nu s-au verificat o serie de aspecte cu privire la existenta sau inexistenta unei astfel de intelegeri, dar nu s-au intreprins deloc cercetari cu privire la infractiunea de santaj, el nu a fost audiat, astfel ca se impune desfiintarea rezolutiei atacate , cercetarea penala a invinuitului in vederea stabilirii existentei infractiunilor reclamate.
Instanta de fond, prin sentinta penala nr.764/09.09.2010, in baza art. 278/1 alin.8 lit.a C.pr.pen., a respins ca nefondata, plangerea formulata de petentul DAR impotriva intimatului ECM, a mentinut solutia data de Parchetul de pe langa Judecatoria Buzau in dosar nr. 4645/P/2009, ca temeinica si legala si in baza art.192 alin.2 C.pr.pen. l-a obligat pe petent la plata sumei de 40 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:
La data de 18.08.2009 petentul DAR a sesizat , prin plangere, organele de politie din cadrul I.P.J. Buzau cu privire la faptul ca numitul ECM refuza sa-i inapoieze doua din cele patru aparate de preparat bauturi calde, in valoare de 1680 Euro, pe care i le-a predat acestuia in ziua de 20.04.2009, in baza unui proces-verbal si care urmau sa-i fie achitate pana la data de 15.06.2009.
Intimatul ECM este administrator al S.C. M.P.D. GRUP S.R.L. BUZAU si, dupa ce in prealabil, au negociat pretul achizitiei aparatelor, la data de 20.04.2009, a primit de la petent , in baza unui proces-verbal, 4 aparate de preparat cafea, cu o valoarea totala de 1680 Euro.
Cu privire la restituirea bunurilor intimatul a declarat ca aparatele s-au defectat si au fost reparate in cadrul societatii pe care o administreaza , iar ulterior doua dintre aparate au fost luate de petent si vandute altei persoane, moment la care partile au discutat despre contravaloarea reparatiilor efectuate . A sustinut ca a refuzat atat plata cat si restituirea celor doua aparate intrucat la randul lui petentul a refuzat sa-i achite contravaloarea reparatiilor si a costurilor de intretinere suportate de el cu cele 4 aparate.
Prin rezolutia procurorului nr.4645/P/2009 din 23.12.2009 s-a confirmat neinceperea urmaririi penale fata de ECM sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz de incredere prevazuta de art. 213 C.pen., apreciindu-se ca fapta nu este prevazuta de legea penala, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit.b C.pr.pen., retinandu-se ca intre parti exista o conventie civila iar litigiu nascut din executarea acestei conventii poate fi solutionat de instanta civila.
Prin rezolutia prim procurorului al aceluiasi parchet a fost respinsa plangerea petentului impotriva solutiei dispuse de procurorul ce a instrumentat cauza, fiind mentinute dispozitiile din rezolutia atacata, retinandu-se ca intre parti exista un litigiu civil de natura contractuala iar cu privire la infractiunea de santaj s-a inaintat o copie a plangerii organelor de politie pentru efectuarea de cercetari.
Verificand solutia contestata in raport de materialul din dosarul de urmarire penala, instanta de fond a apreciat ca plangerea nu este fondata, probatoriul fiind complet si corect interpretat.
Astfel, in ceea ce priveste infractiunea de abuz de incredere reclamata de petent, in speta instanta de fond a constatat ca refuzul faptuitorului de a restitui petentului bunurile - cele doua aparate de preparat bauturi calde - este justificat de atitudinea acestuia de a nu-i plati contravaloarea costurilor de intretinere si reparatiilor efectuate de faptuitor la aparatele respective.
In baza intelegerii dintre cei doi, petentul, i-a incredintat intimatului 4 aparate de preparat cafea, urmand ca transferul proprietatii asupra bunurilor sa aiba loc ulterior, la data convenita a platii acestora insa la expirarea termenului, achizitionarea lor nu a mai avut loc, doua aparate au fost restituite petentului, doua au ramas in continuare in posesia faptuitorului, care a pretins un drept de retentie asupra lor, pana la momentul achitarii de catre petent a contravalorii costurilor de intretinere si reparatiilor, plata acestor cheltuieli pretinse a fi fost efectuate de catre faptuitor, fiind refuzata de petent.
In cazul refuzului de restituire, ca modalitate a elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz de incredere trebuie sa se dovedeasca intentia frauduloasa cu care se face intervertirea titlului in conformitate cu care se detinea bunul, concret trebuie vazut daca nerestituirea se poate datora si altor cauze decat intentiei pretinsului faptuitor de a trece bunul in stapanirea sa.
Or, in speta, conform celor expuse anterior, instanta de fond a apreciat ca intentia faptuitorului nu este de a-si insusi bunul pe nedrept, de intervertire frauduloasa a detentiei in proprietate, astfel ca in acest caz se poate initia un proces civil si nu unul penal privind comiterea infractiunii de abuz de incredere .
Cu privire la cealalta infractiune reclamata, de santaj, instanta de fond a apreciat ca, chiar in conditiile in care au existat acele mesaje telefonice, prin care intimatul cerea unele sume de bani petentului pentru restituirea celor doua aparate, este evident ca e vorba de sumele pretinse drept contravaloare a reparatiilor efectuate, or, infractiunea prevazuta de art.194 C.pen. se refera la constrangerea unei persoane sa dea sau sa faca ceva daca se urmareste astfel a se dobandi in mod injust un folos pentru sine.
Mai mult, prin rezolutia prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau nr. 479/II/2/ 2010 din 26.05.2010 s-a retinut ca plangerea petentului sub acest aspect a fost inaintata Politiei Municipiului Buzau pentru a se efectua cercetari.
Asa fiind, in considerarea celor expuse anterior instanta de fond a retinut ca solutia dispusa de procuror, de confirmare a neinceperii urmaririi penale fata de intimat este corecta , fapta reclamata nefiind prevazuta de legea penala.
Impotriva acestei sentinte penale a declarat recurs petentul DAR care a solicitat admiterea recursului si continuarea cercetarilor fata de faptuitorul ECM sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta si pedepsita de art.213 C.pen. .
In motivarea recursului, petentul a invederat instantei ca aparatele predate ii apartin, faptuitorul refuzand plata sau restituirea acestora.
Examinand recursul formulat de petentul DAR prin prisma dispozitiilor art.3851 si urmatoarele C.pr.pen., a actelor si lucrarilor dosarului si avand in vedere si sustinerile petentului, tribunalul constata ca recursul este fondat din urmatoarele considerente:
La data de 20.04.2009, petentul DAR a predat faptuitorului ECM, prin proces-verbal, patru aparate de preparat cafea in valoare de 1.680 Euro, plata aparatelor urmand a se face la data de 15.06.2009.
Acest proces-verbal este de fapt un antecontract de vanzare-cumparare, conform caruia petentul s-a obligat ca la data de 15.06.2009 sa transmita dreptul de proprietate asupra aparatelor catre faptuitor, cu obligatia acestuia de plati pretul, pana la data achitarii pretului, faptuitorul avand doar un drept de folosinta.
La data scadentei, vanzarea-cumpararea nu s-a perfectat, la data de 23.06.2009, faptuitorul restituindu-i petentului doar doua aparate din cele patru, refuzul de restituire pentru celelalte doua aparate datorandu-se faptului ca petentul nu i-ar fi achitat faptuitorului cheltuielile ocazionate de reparatia si intretinerea aparatelor.
Conform dispozitiilor art.213 al.1 C.pen., insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amenda.
In cauza, instanta apreciaza ca instanta de fond avea la dosar toate probele necesare pentru a putea stabili ca faptuitorul se face vinovat de savarsirea infractiunii de abuz de incredere, in conditiile in care refuzul de restituire al celor doua aparate se face cu rea-credinta, faptuitorul avand posibilitatea ca atunci cand aparatele s-au stricat sa le restituie petentului in vederea efectuarii reparatiilor.
Acest presupus litigiu civil este invocat de faptuitor, fara a dovedi existenta acestuia, tocmai pentru a se ascunde intentia frauduloasa cu care s-a facut intervertirea titlului in conformitate cu care se detineau cele doua aparate.
Este putin probabil ca aceste aparate sa fi fost preluate fara a fi in stare de functionare, la dosarul cauzei neexistand probe care sa ateste reparatia acestora sau costurile de intretinere ale lor, astfel ca refuzul de restiture este nejustificat, fiind sanctionat de dispozitiilor art.213 al.1 C.pen. .
Avand in vedere cele retinute mai sus, instanta, in baza dispozitiilor art.38515 pct.2 lit.d C.pr.pen., urmeaza sa admita recursul formulat de recurentul DAR impotriva sentintei penale nr.764/09.09.2010 a Judecatoriei Buzau, privind pe intimatul ECM, sa caseze sentinta recurata iar in baza dispozitiilor art.278 1 al.8 lit.c C.pr.pen., sa admita plangerea formulata de petentul DAR impotriva rezolutiei nr.4645/P/2009 din data de 23.12.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau si a rezolutiei nr.479/II/2/ 2010 din data de 26.05.2010, sa desfiinteze rezolutiile atacate si sa trimita cauza la instanta de fond, probele existente la dosar fiind suficiente pentru ca instanta de fond sa judece cauza pe fond, sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta si pedepsita de art.213 al.1 C.pen. de catre faptuitorul ECM.