Contestatie fiscala. Declaratii rectificative neconcordante.
Prin contestatia inregistrata la aceasta instanta sub nr. 1037/113/2007 reclamanta SC. Tracon SRL Braila a chemat in judecata pe parata Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Braila -Directia Finantelor Publice Locale prin Primar solicitand anularea deciziei nr. 8/16.02.2007 emisa de parata .
In motivarea contestatiei reclamanta arata ca prin aceasta decizie i s-a respins contestatia la actul de impunere prin care s-a stabilit ca pentru cladirea situata pe Calea Calarasilor nr. 309, bl. B2 bis tronson 1, proprietatea sa datoreaza impozit in cota de 8% calculata la valoarea de inventar . Arata ca cota de impozit a fost gresit calculata fiindca cladirea nu a fost reevaluata si fiind in conservare nu este folosita si cota ce se impune a fi platita este de 1% conform declaratiilor rectificative depuse la organul administrativ. In drept, invoca disp. art. 188 alin. 2 C. fiscal. Depune inscrisuri.
Legal citata parata depune intampinare aratand ca cererea reclamantei nu este fondata, constructia in cauza figureaza ca fiind executata dat fiind ca nu s-a solicitat prelungirea autorizatiei de construire, constructia trebuia inregistrata in contul constructii si nicidecum in contul imobilizari in curs de executie , asa fiind datoreaza impozitul pe constructie. Cota de impozitare a fost de 8% pentru anii 2005-2006 conform HCLM 144/2004 SI 284/2005 , a fost calculata si chiar platita de reclamanta. Cu privire la starea de conservare a constructiei, aceasta nu are relevanta fiindca art.253 C. fiscal arata ca impozitul se plateste pentru cladiri indiferent de starea de functiune, conservare sau rezerva.
Reclamanta a solicitat si a administrat proba cu expertiza contabila.
Tribunalul analizand contestatia reclamantei in baza probelor administrate va constata ca nu este fondata urmand a fi respinsa. Astfel, reclamantul nu a dovedit ca declaratiile rectificative au fost facute in concordanta cu legea pentru a putea fi avute in vedere de organul administrativ. Reclamanta a apreciat gresit ca nu se poate aplica cota de 8% fiindca constructia nu este finalizata intrucat nu a inregistrat corect in contabilitate si nu a solicitat prelungirea autorizatiei de constructie. Neintocmirea procesului verbal de receptie este tot culpa reclamantei care a lasat fara finalitate lucrarile , tocmai in scopul de a eluda plata impozitului. Astfel, reclamanta nu si-a indeplinit obligatiile legale de declarare a constructiei si de reevaluare a valorii de inventar asa incat sunt aplicabile disp. pct. 54-55, 62 HG. 44/2003.
In aceste conditii este lipsita de relevanta vointa asociatilor de a mentine constructia in stare de conservare si de a nu finaliza actele fata de disp. art. art.253 C. fiscal care arata ca impozitul se plateste pentru cladiri indiferent de starea de functiune, conservare sau rezerva.
Din concluziile raportului de expertiza intocmit in cauza rezulta ca pentru respectiva constructie cota de impunere este corect calculata de parata si este pentru anii 2005-2006 de 8% pe an raportat la valoarea de inventar.
De altfel , din declaratiile de impunere rectificative nici nu rezulta intentia de a rectifica ceva fiindca rectificarea se face cu semnatura si stampila reclamantei de la cota de 1% stabilita prin decizia de impunere din data de 08.12.2006 la 8% stabilita prin decizia de impunere rectificativa din aceeasi data.
In consecinta, contestatia va fi respinsa ca nefondata.
(Sentinta a ramas irevocabila prin respingerea ca nefondat a recursului - Decizia 382/10.06.2008 a Curtii de Apel Galati- Sectia de Contencios Administrativ)