Drept civil
Decizie civila
Partaj
Chiar daca Statul Roman a ramas in indiviziune cu suprafata de 205 m.p., avand in vedere ca acesta nu mai detine parti din constructie si ca, la atribuirea, prin ordin, catre proprietarii apartamentelor din casa, s-a determinat pe schita terenul aferent acestei constructii, la iesirea din indiviziune se impune ca pentru Statul Roman sa se formeze un lot sau doua loturi distincte de teren, nefiind justificata mentinerea statului roman in indiviziune asupra curtii si terenului aferent unei constructii asupra careia nu detine nicio cota de proprietate.
(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 1/R/12 ianuarie 2009)
Prin sentinta nr. 2299/ 2008 pronuntata de Judecatoria Bistrita instanta de fond a admis actiunea civila formulata de reclamanta H.V. impotriva paratilor B.I., B.G., H.V., H.E., H.H., Statul roman prin primar si in consecinta a dispus iesirea din indiviziune cu privire la cota de 108/990 mp., inscrisa in CF 789 Bistrita, nr. top. 1719/IV, 1720/IV, prin formare de cote in natura conform propunerii expertului P. I. din raportul de expertiza efectuat in cauza si intabularea dreptului de proprietate astfel dobandit; a obligat paratii la plata cheltuielilor de judecata in favoarea reclamantei in cuantum de 194,8 lei.
Impotriva sentintei expuse, in termen a declarat apel pentru paratul Statul Roman, Primarul municipiului Bistrita, care a solicitat schimbarea acesteia in totalitate in sensul respingerii actiunii.
Calea de atac a fost recalificata recurs, in sedinta publica din data de 15 decembrie 2008, avand in vedere ca valoarea obiectului litigiului este sub 100.000 lei.
Recursul declarat este fondat, fiind dat motivul de casare prevazut de art.312 alin.3 si 5 C.pr.civ., sentinta atacata fiind pronuntata ca urmare a insuficientei cercetari a fondului cauzei si cum se impune administrarea de probe, respectiv efectuarea unei noi expertize topo si intocmirea de noi variante de partajare, proba care, potrivit art.305 C.pr.civ., nu poate fi administrata in recurs, astfel ca sentinta va fi casata in intregime cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante de fond, Judecatoria Bistrita.
Pentru a concluziona astfel tribunalul retine urmatoarele:
La data aparitiei Legii nr. 112/1995, in c.f. nr.789 Bistrita, sub nr. top.1719 si 1720 figurau inscrise imobilul casa de piatra si curte, suprafata totala a terenului fiind de 990 m.p. cele doua numere topo formand un singur corp de avere, asa cum reiese din schita medalion c.f. aflata in copie la dosarul de fond.
Cum imobilul era ocupat de 4 familii de chiriasi , in baza acestei legi cele 4 apartamente au fost vandute si apoi s-a procedat la dezmembrarea constructiei in 4 apartamente si, la 03.07.1998, in baza contractelor de vanzare cumparare si a actelor aditionale la acestea, cumparatorii s-au intabulat asupra constructiei si asupra terenului ocupat de constructii, de 503 m.p din 990 inscris in c.f., in indiviziune, fapt ce reiese din inscrierea efectuata in c.f. sub B:40-52.
In urma partajarii casei si a intabularii cumparatorilor terenul era detinut in coproprietate astfel: reclamanta si sotul 193/990 m.p.; paratul H.H. 39/990 m.p.; paratii H.V. si sotia E. 126/990 m.p., paratii B. I. si sotia G. 125/990 m.p. si Statul Roman 487/990 m.p.
Tribunalul retine ca urmare a partajarii si vanzarii celor 4 apartamente, Statul Roman nu mai detine nicio cota de proprietate asupra constructiei, el ramanand coproprietar doar asupra terenului.
In conditiile in care initial a fost atribuit doar terenul ocupat de edificate, ulterior, proprietarilor celor 4 apartamente, li s-a mai atribuit o parte din terenul inscris pe Statul Roman, ca teren aferent locuintei, prin Ordinul nr. 313/11.10.2001. Potrivit tabelului anexa la acest ordin s-au atribuit urmatoarele cote de teren: pentru reclamanta si sot Eduard 108/990 m.p.; pentru paratul H.H. 33/990 m.p.; pentru paratii H.V. si sotia E. 71/990 m.p., paratii B. I. si sotia G. 70/990 m.p.; restul suprafetei de 205/990 m.p. ramanand pe Statul Roman.
Din documentatia care a stat la baza emiterii ordinului rezulta ca la atribuirea in proprietate a terenului, s-a intocmit schita terenului ce constituie teren aferent locuintei, acest teren fiind astfel delimitat incat sa fie asigurat accesul cu vehiculele din bulevardul R., iar cota de teren a statului, de 205 m.p. a fost localizata spre bulevardul R., in doua loturi, unul de 38 m.p.(A:1) si unul de 167 m.p.(A:2) cele doua loturi avand categoria de folosinta - arabil - si nu curte comuna. Se retine ca doar reclamanta si-a intabulat terenul atribuit prin acest ordin.
In prezent proprietarii celor 4 apartamente detin urmatoarele cote parti de teren: reclamanta si sotul E. 301/990 m.p.; paratul H.H. 92/990 m.p.; paratii H.V. si sotia E. 197/990 m.p., paratii B. I. si sotia G. 195/990 m.p. si Statul Roman 205/990 m.p.
Asa fiind, chiar daca Statul Roman a ramas in indiviziune cu suprafata de 205 m.p., avand in vedere ca acesta nu mai detine parti din constructie si ca, la atribuirea, prin ordin, catre proprietarii apartamentelor din casa, s-a determinat pe schita terenul aferent acestei constructii, la iesirea din indiviziune se impune ca pentru Statul Roman sa se formeze un lot sau doua loturi distincte de teren, nefiind justificata mentinerea statului roman in indiviziune asupra curtii si terenului aferent unei constructii asupra careia nu detine nici o cota de proprietate.
Desi expertul concluzioneaza ca lotul statului este unul compact, atat din schita intocmita, cat si din tabelul de miscare parcelara avute in vedere de instanta de fond la pronuntarea sentintei, reiese ca statul a ramas in indiviziune asupra terenului aferent constructiei, fiind formate loturi distincte doar pentru reclamanta.
Cota parte din teren ce apartine reclamantei, de 301/990 m.p., face parte din terenul aferent locuintei, asa cum a fost el determinat la atribuirea terenului in proprietate (respectiv 193 m.p. face parte din cel total ocupat de constructii iar 108 m.p. reprezinta cota ei parte din curtea comuna), teren aferent notat CC3, pe schita anexa la Ordinul nr.313/2001.
In limitele acestei schite trebuie verificat daca este posibil formarea de loturi distincte pentru fiecare coproprietar, cu exceptia statului (al carui lot va fi format din terenul ce excede terenului aferent constructie determinat cu ocazia atribuirii in proprietate prin ordin) sau cel putin pentru reclamanta, a carei cota este mai mare fata de ceilalti coproprietari, dar cu conditia ca o parte din cota sa de proprietate, sa ramana in indiviziune cu destinatia de curte comuna si fara ca, prin formarea de loturi distincte, sa fie afectata normala folosire a celor patru apartamente.
Totodata se impune a se verifica daca suprafata reala a terenului coincide cu cea inscrisa in c.f. intrucat desi, nici expertul ce a efectuat expertiza la fondul cauzei si nici cel care a intocmit documentatia pentru atribuirea terenului in proprietate, nu fac nicio referire la existenta vreunei neconcordante, din concluziile lor, ar rezulta ca suprafata terenului nu este de 990 m.p., ci de 962 m.p., respectiv de 936 m.p. (potrivit documentatiei de atribuire), din care terenul ocupat de constructii si curtea comuna are 731 m.p. (CC3).
Cum prima instanta nu a cercetat niciunul din aceste aspecte, tribunalul retine ca sentinta este rezultatul insuficientei cercetari a fondului cauzei si, pentru justa solutionare a cauzei, este necesara fie completarea raportului de expertiza de acelasi expert, fie efectuarea unei noi expertize topo., prin care sa se raspunda la toate cerintele anterior aratate de tribunal, proba care, potrivit art.305 C.pr.civ., nu poate fi administrata in recurs..
Fata de aceste considerente de fapt si de drept, criticile recurentului apar ca fiind intemeiate si recursul va fi admis ca fiind intemeiat, in temeiul art.312 alin.3 si 5, sentinta va fi casata in intregime si cauza trimisa spre rejudecare aceleiasi instante de fond, Judecatoria Bistrita.
Primind cauza spre rejudecare instanta va dispune fie completarea expertizei, fie efectuarea unei noi expertize prin care sa se verifice daca este posibil ca terenul aferent constructiei (determinat conform schitei de la dosar) sa fie partajat, prin formare de loturi distincte pentru cei 4 coproprietari ai constructiei sau cel putin pentru unii dintre ei, cu conditia mentinerii in coproprietate a suprafetei necesara pentru normala utilizare a tuturor celor patru apartamente si cu mentinerea accesului pentru vehicule, din bulevardul R. (avand in vedere ca un astfel de acces nu exista din strada L.).
Se va forma un lot sau loturi distincte de teren, conform cotei sale de proprietate( in c.f., 205/990 m.p. si nu 487/990 cat a retinut expertul), pentru statul roman, din terenul ce excede terenului aferent constructiei (formata din patru apartamente), asa cum acesta a fost determinat prin documentatia de atribuire parte integranta din Ordinul nr.313/2001, nefiind justificata mentinerea statului in indiviziune asupra terenului aferent constructiei in conditiile in care statul nu detine parte din constructie, curtea comuna fiind destinata, exclusiv, proprietarilor apartamentelor.
Se va cerceta daca suprafata reala coincide cu cea inscrisa in c.f. urmand ca, in situatia in care diferenta dintre suprafata imprejmuita si masurata de expert si cea inscrisa in c.f., nu se regaseste in posesia vecinilor, eventual sa intocmeasca propuneri de reducere a acesteia, proportional pentru fiecare coproprietar cu cota parte detinuta.