Drept procesual civil
Decizie civila
Expertize
Intr-adevar lucrarea de expertiza s-a efectuat fara citarea partilor, citare care, insa, nu se impunea, intrucat potrivit art.208 C.pr.civ. este obligatorie citarea partilor la efectuarea expertizei doar atunci cand este nevoie de o lucrare la fata locului.
(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 401/R/4 noiembrie 2009, nepublicata)
Prin sentinta civila nr. 416 din 23 aprilie 2009, pronuntata de Judecatoria Beclean, in dosar civil nr. 1167/186/2007 s-a admis exceptia invocata din oficiu de catre instanta si, s-a respins actiunea civila formulata de catre reclamantii G. O. si G. R. impotriva paratului B. L., data fiind lipsa calitatii procesuale pasive a acestuia.
S-a admis actiunea civila formulata de reclamantii G. O. si G. R. impotriva paratei I. A. si in consecinta: a fost obligata parata la plata sumei de 4.000 lei, cu titlu de despagubiri civile, catre reclamanti.
A fost obligata parata la plata sumei de 1.125 lei cheltuieli de judecata catre reclamanti (cate 562,50 lei catre fiecare ).
S-a respins, ca nedovedita, cererea paratului B. L. privind obligarea reclamantilor la cheltuieli de judecata.
Impotriva sentintei expuse, in termen, a declarat recurs parata I. A.
Recursul declarat nu este fondat, nefiind dat niciun motiv de casare sau de modificare a sentintei atacate.
Referitor la primul motiv de recurs, prin care se invoca nulitatea raportului de expertiza, tribunalul retine ca intr-adevar lucrarea de expertiza s-a efectuat fara citarea partilor, citare care, insa, nu se impunea, intrucat potrivit art.208 C.pr.civ. este obligatorie citarea partilor la efectuarea expertizei doar atunci cand este nevoie de o lucrare la fata locului. Or, in speta, expertul nu a efectuat o lucrare la fata locului, prin examinarea autovehiculului implicat in accident, ci evaluarea prejudiciului s-a efectuat de expert pe baza procesului verbal in care au fost descrise avariile rezultate in urma impactului cu animalul, a facturilor prezentate de reclamanti si preturilor de catalog. De altfel stabilirea prejudiciului, pe baza examinarii autovehiculului, nici nu era posibila in conditiile in care acesta a fost reparat anterior promovarii actiunii si, la data incuviintarii probei, acesta nu mai prezenta avariile produse in urma impactului.
Cum parata nu a formulat obiectiuni cu privire la concluziile pe fond ale expertizei, asa cum prevede art.212 alin.2 C.pr.civ., respectiv la primul termen dupa depunerea expertizei si cum citarea partilor nu se impunea tribunalul concluzioneaza ca, in mod legal si temeinic, instanta de fond a stabilit cuantumul prejudiciului in functie de concluziile expertizei.
In ce priveste cel de-al doilea motiv de recurs invoc de recurenta, tribunalul retine ca instanta de fond a facut o apreciere corecta a probelor administrate.
Declaratiile de martori, invocate de recurenta nu pot fi analizate izolat, ci doar coroborat cu celelalte declaratii de martori, din care rezulta, asa cum a retinut prima instanta ca, la un moment dat, animalul proprietatea paratei nu circula regulamentar, deplasandu-se libera pe partea carosabila a drumului undeva in apropierea axului drumului si urmare a unei lovituri aplicate cu bota de paratul B. L. pentru ca aceasta sa revina la locul avut initial, respectiv pe marginea carosabilului, speriata fiind de lovitura primita bovina a intrat in vehiculul ce venea din sens opus, condus de reclamanta, cauzandu-i acesteia avarii in zona din fata stanga.
Faptul ca autovehiculul se deplasa serpuitor, asa cum sustine martorul P. V. s-a datorat faptului ca pe partea carosabila a drumului circulau libere animalele care erau manate spre ciurda si soferul a incercat sa evite contactul vehiculului cu acestea. In ce priveste martorul B. D., tribunalul retine ca acesta nu a fost martor ocular la cele intamplate, ajungand la locul incidentului doar ulterior producerii impactului astfel ca, din declaratia acestuia, nu se poate concluziona ca anterior producerii impactului bovina circula pe acostament.
In consecinta, in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile pentru "fapta" animalului aflat in paza juridica a paratei recurente, asa cum prevad dispozitiile art.1001 C.civil, impunandu-se ca recurenta sa repare in intregime prejudiciul produs.
Fata de aceste considerente, in baza art.312 alin.1 C.pr.civ., recursul va fi respins ca nefiind fondat si sentinta va fi mentinuta.
In temeiul art.274 C.pr.civ. recurenta va fi obligata sa plateasca intimatului G. O. suma de 545 lei cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu avocatial.