Accident de circulatie. Valoarea probatorie a procesului verbal de contraventie in cazul actiunii in raspundere civila delictuala.
Prin sentinta civila nr. 2975/l9.l0.2006 pronuntata de Judecatoria Bistrita s-a admis, ca fiind intemeiata, actiunea civila principala formulata de reclamanta SC " A. P." SRL Bistrita, impotriva paratului R.C.M..
S-a admis cererea de chemare in garantie formulata de paratul R.C.M. impotriva chematei in garantie SC A.R.A. SA - SUCURSALA BISTRITA NASAUD, ca fiind intemeiata si in consecinta:
- a fost obligat paratul sa plateasca reclamantei suma de 1.649,40 lei cu titlu de despagubiri civile si suma de 141 lei cu titlu de cheltuieli de judecata;
- a fost obligata chemata in garantie sa plateasca paratului suma de 1.649,40 lei cu titlu despagubiri civile si suma de 623 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
S-a respins cererea de chemare in garantie formulata de parat impotriva lui A.G. ca fiind neintemeiata.
Pentru a pronunta sentinta atacata, instanta de fond in baza probelor administrate a retinut urmatoarele:
La data de 30.01.2006, in urma unui accident de circulatie ce a avut loc pe raza localitatii Josenii Birgaului, a rezultat avarierea autoturismului proprietatea paratului R.C.M., marca VW GOLF VARIANT inmatriculat sub nr. BN 05 RCM.
Materialul probator administrat in cauza evidentiaza faptul ca evenimentul rutier s-a produs din culpa chematului in garantie A.G., care aflat la volanul autovehiculului ARO 244 cu nr. de inmatriculare BN 93 AND, nu a adaptat vizeta in curba lipsita de vizibilitate, de dinaintea pasajului de trecere la nivel cu calea ferata, intrand pe contrasens, ocazie cu care a colizionat autoturismul paratului ce se deplasa regulamentar in directia Josenii Birgaului - Stramba.
Evenimentul mentionat a fost consemnat in procesul verbal de contraventie seria AU nr. 025326 incheiat la 31.01.2006 de IPJ Bistrita Nasaud, retinandu-se in sarcina chematului in garantie incalcarea prevederilor art. 158 lit. c si k din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, aprobat prin HG 85/2003 ( fila 70), actul de constatare si dispuse ramanand definitive urmare a neexercitarii cailor de atac prevazute de lege.
La cererea paratului, in baza notei de constatare din data de 31.01.2006 eliberata de asiguratorul SC A.R.A. SA - Sucursala Bistrita - Nasaud, in dosarul de dauna nr. 501/F/BNO/46/2006 si a procesului verbal de contraventie sus indicat, reclamanta SC "A.P."SRL Bistrita a efectuat reparatiile necesare autovehiculului avariat, sens in care a emis factura fiscala nr. 1127602/27.02.2006 pentru suma de 3.298,81 RON ( fila 5).
Din aceasta suma reprezentand contravaloarea lucrarilor de reparatie, asiguratorul a acceptat efectuarea platii numai pentru jumatate, refuzand sa achite diferenta pe motiv ca vina in producerea accidentului ar apartine ambilor conducatori auto care au incalcat prevederile art. 135 alin. 2 si 3, art. 153 alin. 1 si art. 158 lit. k din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 , fapt care ar rezulta din expertiza tehnica auto efectuata la initiativa chematei in garantie, de catre expertul tehnic M. S. ( filele 47-51).
Numai ca , in speta, apararea invocata de asigurator nu poate fi primita deoarece o asemenea imprejurare ar conduce, fara echivoc, la inlaturarea constatarilor efectuate de catre organele de politie prin procesul verbal de contraventie intocmit dupa accident, ceea ce ar contraveni dispozitiilor art. 37 din OG 2/2001, potrivit carora actul neatacat in termenul prevazut la art. 31 constituie " titlu executoriu, fara vreo alta formalitate".
Ori, acest titlu releva culpa exclusiva a chematului in garantie A.G. in producerea evenimentului rutier, dar, cum intre chematul in garantie si unitatea care a efectuat reparatiile nu exista raporturi juridice de obligatii, in considerarea principiului obligativitatii contractului, se apreciaza ca justificata pretentia reclamantei de a obtine de la beneficiarul acestora diferenta dintre valoarea primita de la asigurator si cuantumul real al lucrarilor efectuate si drept urmare se va admite actiunea principala formulata impotriva paratului pentru plata despagubirilor in discutie in suma de 1.649, 40 lei si a cheltuielilor de judecata de 141 lei reprezentand taxa timbru si timbru judiciar, in baza dispozitiilor art. 969 si urm. Cod Civil, art. 274 Cod procedura civila.
Fata de imprejurarea ca, chematul in garantie A.G. este raspunzator de producerea pagubei si avand in vedere calitatea acestuia de persoana asigurata la SC A.R.A. SA - Sucursala Bistrita Nasaud, in baza politei de asigurare obligatorie nr. 5324255 din 31.12.2005 ( fila 68), vazand si dispozitiile art. 49-55 ale Legii 136/1995 actualizata, din perspectiva carora drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de autovehicule se exercita direct impotriva asiguratorului de raspundere civila, instanta de fond a stabilit obligatia platii despagubirilor solicitate in cuantum de 1.649,40 lei si a cheltuielilor de judecata de 623 lei ( avansate de reclamanta, parat si chematul in garantie ) doar in sarcina chematei in garantie SC A. SA- Sucursala Bistrita - Nasaud, sens in care s-a admis cererea de chemare in garantie formulata de parat, ca fiind intemeiata.
Este in afara de orice indoiala ca, in situatia din speta, nu poate exista solidaritate intre cei doi chemati in garantie, deoarece, in sistemul Codului nostru civil, solidaritatea nu poate rezulta decat din lege sau din conventia partilor.
Nici o dispozitie expresa din legislatia asigurarilor nu caracterizeaza raspunderea asiguratorului si a asiguratului ca fiind solidara, cu toate ca se realizeaza unul dintre cele mai importante efecte ale solidaritatii si anume, al dreptului creditorului de a urmari pe oricare dintre cei doi debitori pentru intreaga creanta.
Prin prisma aspectelor expuse mai sus, constatand ca in cauza nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 1039 si urm. Cod Civil pentru antrenarea raspunderii solidare pasive intre chematii in garantie si retinand ca asiguratorul este debitorul unei obligatii de garantie nascuta din lege, asiguratul avand dreptul la protectie in considerarea raporturilor obligationale in baza carora a platit primele de asigurare, instanta a respins cererea de chemare in garantie formulata fata de A.G., ca fiind neintemeiata.
Impotriva sentintei expuse a declarat recurs in termen legal chemata in garantie SC A.R.A. SA, sucursala Bistrita-Nasaud, solicitand admiterea recursului si modificarea hotararii instantei de fond, in sensul respingerii cererii de chemare in garantie formulata de paratul R.C.M.
In motivarea recursului s-au invederat urmatoarele:
In mod gresit instanta de fond a retinut calitatea procesuala a recurentei de chemata in garantie in baza prevederilor art. 49-55 din Legea 136/1995, atata timp cat art. 54 alin.2 din aceasta lege stipuleaza ca drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de autovehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in Romania se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila cu citarea obligatorie a persoanei raspunzatoare de producerea accidentului in calitate de intervenient fortat. Dar aceasta presupune ca in litigiul dintre parti pagubitul R.C.M. sa aiba calitatea procesuala de reclamant, iar asiguratorul pe cea de parat.
Or in speta, calitatea partilor in proces este cu totul alta.
Chemarea in garantie presupune ca intre chematul in garantie si paratul R.C.M. sa existe un raport juridic care sa genereze nasterea unor drepturi si obligatii intre parti.
In baza politei de asigurare obligatorie de raspundere civila auto incheiate cu chematul in garantie A.G., raporturi de asigurare exista doar cu acesta, iar asiguratorul ar putea raspunde in cazul in care asiguratul ar cadea in pretentii.
In subsidiar, chemata in garantie a solicitat la instanta de fond si respingerea cererii de chemare in garantie ca nefondata, aratand ca sucursala a achitat reclamantei jumatate din contravaloarea reparatiilor la autovehiculul pagubitului parat, proportional culpei comune stabilite prin expertiza tehnica auto. Intrucat au existat indoieli cu privire la expertiza extrajudiciara, chemata in garantie a solicitat efectuarea unei expertize judiciare, dar proba a fost respinsa de catre instanta. Recurenta apreciaza ca se impunea efectuarea unei expertize tehnice auto, intrucat asiguratorul nu are posibilitatea legala de a contesta procesul-verbal de contraventie .
Examinand hotararea atacata , prin prisma motivelor de recurs formulate de chemata in garantie, tribunalul constata ca prima instanta a solutionat cererea de chemare in garantie fara a cerceta fondul cauzei.
In ceea ce priveste primul motiv de recurs vizand solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a chematei in garantie SC A. SA, tribunalul retine ca in mod corect instanta de fond a statuat in sensul ca asiguratorul are calitate procesuala pasiva in baza Legii 136/1995, modificata.
Potrivit prevederilor art. 60 alin.1 C.proc. civ., partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul in care ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire. Prin urmare, cererea de chemare in garantie poate fi formulata nu numai atunci cand intre parti exista raporturi de garantie, ci si atunci cand paratul cazut in pretentii se poate indrepta impotriva altei persoane cu o cerere de despagubiri.
Privita in mod distinct, cererea de chemare in garantie apare ca o veritabila cerere de chemare in judecata, in care paratul (din actiunea initiala) are calitatea de reclamant, iar chematul in garantie pe cea de parat, astfel ca in mod corect prima instanta a retinut incidenta dispozitiilor art. 54 din Legea 136/1995, modificata.
Cel de-al doilea motiv de recurs invocat de chemata in garantie, referitor la lipsa de temeinicie a pretentiilor paratului, datorita faptului ca in speta culpa in producerea accidentului de circulatie a fost una comuna, iar instanta in mod nefondat a respins cererea de efectuare a unei expertize tehnice auto judiciare, este fondat.
In mod gresit s-a retinut ca procesul verbal de contraventie, neatacat in termenul legal, constituie titlu executoriu fara vreo alta formalitate si in ceea ce priveste raspunderea civila delictuala.
Procesul verbal de contraventie stabileste culpa contravenientului in savarsirea unei fapte incriminate de lege ca fiind contraventie , culpa care nu se identifica cu cea din raspunderea civila delictuala, care poate fi angajata si pentru culpa levissima. Caracterul de titlu executoriu al procesului verbal de contraventie se refera doar la amenda contraventionala si nu la despagubirile civile aferente pagubei produse prin savarsirea faptei retinute ca fiind contraventie.
Pe de alta parte, asiguratorul nu are posibilitatea de a ataca procesul verbal de contraventie, astfel ca mentiunile acestuia cu privire la culpa exclusiva in savarsirea accidentului de circulatie nu ii pot fi opuse.
Asa fiind, instanta in mod nelegal a retinut o valoare probatorie absoluta a procesului-verbal de contraventie nr. 025326/21.01.2006, ea fiind datoare sa administreze toate probele necesare si utile cauzei pentru a se stabili culpa civila in savarsirea faptei care a produs prejudiciul suferit de parat, iar in cazul in care se stabileste o culpa comuna, procentul in care culpa fiecareia dintre persoanele implicate a condus la producerea prejudiciului.
Prin prisma celor retinute, respingerea solicitarii chematei in garantie de a se efectua o expertiza judiciara, in conditiile in care concluziile celei extrajudiciare erau contestate, apare ca fiind netemeinica si nelegala.
Datorita faptului ca instanta de fond nu a administrat probe pentru a verifica conditiile raspunderii civile a chematului in garantie A.G., acordand in mod nelegal valoare absoluta procesului-verbal de contraventie, tribunalul concluzioneaza ca cererea de chemare in garantie nu a fost solutionata pe fondul ei, astfel ca in baza art. 312 alin.5 C.proc. civ. va admite recursul si va casa hotararea in parte, respectiv in ceea ce priveste solutionarea cererii de chemare in garantie, mentinand solutia data actiunii principale, care nu a fost recurata.
In rejudecare, urmeaza a se administra proba cu expertiza tehnica auto, precum si orice alte probe utile solutionarii cererii de chemare in garantie pe fond, daca necesitatea administrarii lor va rezulta din dezbateri.