Contestatie la executare. Autoritatea de lucru judecat a hotararii pronuntate in cadrul contestatiei la executare in actiunea avand ca obiect obligatia de a face. Puterea de lucru judecat cu privire la dreptul subiectiv dedus judecatii.
C.p.cv., art.304 pct.9, art.111, art.6, art.10, art.11 si art.32 din OUG nr.40/1999, art.1073 si art.1077 Cod civil
Cu privire elementele necesare pentru a exista autoritate de lucru judecat, Curtea a apreciat ca instanta de apel a retinut in mod gresit diversitatea de obiect si cauza intre contestatia la executare si actiunea in constatarea dreptului locativ al reclamantilor asupra imobilului in litigiu si obligatia de a face.
Pentru a exista identitate de obiect intre doua actiuni, nu este nevoie ca obiectul sa fie formulat in ambele in acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor actiuni sa rezulte ca scopul final urmarit este acelasi in ambele actiuni. De asemenea, sfera notiunii de obiect cuprinde nu numai pretentia concreta a reclamantului, ci si dreptul subiectiv ce se incearca a fi valorificat.
Or, atat in cadrul primului litigiu, ce s-a purtat asupra unei contestatii la executare, cat si in cadrul actiunii de fata, scopul urmarit de intimatii reclamanti este acela de a li se recunoaste dreptul la inchiriere asupra imobilului in litigiu, proprietatea recurentilor.
Prin introducerea unei noi cereri, avand ca obiect constatarea dreptului la inchiriere al intimatilor reclamanti si obligatia de a face, respectiv obligarea recurentilor parati la incheierea unui contract de inchiriere, intimatii reclamanti tind sa lipseasca de efectele lucrului judecat hotararea anterioara, prin care s-a stabilit irevocabil ca reclamantii nu mai pot opta pentru incheierea unui nou contract de inchiriere, intrucat termenul de 5 ani prevazut de OUG nr. 40/1999 s-a implinit la data de 08 aprilie 2004.
Intimatii reclamantii nu pretind nici o alta cauza juridica a dreptului lor, avand in vedere ca atat in primul litigiu cat si in actiunea de fata ei au invocat dispozitiile art. 6 si 10 din OUG nr. 40/1999, ca temei al dreptului lor la inchirierea imobilului in litigiu de catre proprietarul recunoscut in justitie.
Intimatii reclamantii nu pretind nici o alta cauza juridica a dreptului lor, avand in vedere ca atat in primul litigiu cat si in actiunea de fata ei au invocat dispozitiile art. 6 si 10 din OUG nr. 40/1999, ca temei al dreptului lor la inchirierea imobilului in litigiu de catre proprietarul recunoscut in justitie.
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A IV A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 1002/16.06.2009, dosar nr.10850/4/2007
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti sub nr.10850//4/23.11.2007, reclamantii D.D. si D.S.V. au chemat in judecata pe paratii H.P.H. si H.H., solicitand: sa se constate ca reclamantii au un drept de folosinta asupra imobilului situat in Bucuresti, str. General Mihai Cerchez, proprietatea paratilor;sa fie obligati paratii sa incheie cu reclamantii un contract de inchiriere pe o perioada de 5 ani; cu obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca, prin sentinta civila nr.3799/9.07.2004 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, au fost obligati sa lase in deplina proprietate si linistita posesie paratilor imobilul situat in Bucuresti, str. General Mihai Cerchez, imobil pe care l-au detinut initial in calitate de chiriasi, apoi in temeiul contractului de vanzare - cumparare, ce a fost anulat, iar potrivit art.6 din OUG nr.40/1999, paratii au obligatia de a le incheia, la cerere, un contract de inchiriere pe 5 ani.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art.6, art.10, art.11 si art.32 din OUG nr.40/1999, art.1073 si art.1077 Cod civil, art.111 Cod procedura Civila.
Prin sentinta civila nr.735/7.02.2008 Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a admis exceptia puterii de lucru judecat si a respins actiunea pentru acest motiv,obligandu-i pe reclamanti la plata catre parati a sumei de 2750 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca prin sentinta civila nr.3799/9.07.2004 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, mentinuta in caile de atac, au fost obligati D.D. si D.S.V sa lase in deplina proprietate si linistita posesie paratilor din prezenta cauza imobilul situat in Bucuresti, str. General Mihai Cerchez.
Dupa ramanerea irevocabila a acestei sentinte,paratii din prezenta cauza - proprietari ai imobilului - au investit cu formula executorie hotararea si au trecut la executarea silita a celor care ocupau imobilul, respectiv reclamantii din prezenta cauza.
Impotriva actelor de executare, reclamantii din prezenta cauza au formulat o contestatie la executare ce a facut obiectul dosarului nr.1748/4/2007, aratand ca intrucat contractul de vanzare - cumparare fusese anulat prin hotarare judecatoreasca, trebuie facuta aplicarea art.6 din OUG nr.40/1999, potrivit caruia proprietarul recunoscut de justitie are obligatia de a incheia cu fostii cumparatori care ocupa efectiv imobilul un contract de inchiriere pentru o perioada de 5 ani si, prin urmare, proprietarii nu puteau trece la executarea sentintei civile nr.3799/9.07.2004.
Prin sentinta civila nr.2663/3.05.2007 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, s-a admis contestatia la executare privind pe contestatorii D.D. si D.S.V, s-a dispus anularea actelor de executare, retinandu-se ca, desi proprietarii, erau obligati in baza art.6 si 10 din OUG nr.40/1999 sa notifice chiriasul in 30 de zile de la deschiderea rolului fiscal in vederea incheierii unui nou contract de inchiriere, acestia nu au urmat procedura prevazuta de art.10 - 11 din OUG nr.40/1999, ceea ce reprezinta un impediment la executare.
Prin decizia civila nr.1745R/16.11.2007 a Tribunalului Bucuresti, s-a admis recursul formulat de recurentii intimati H.P.H. si H.H, a fost modificata in tot sentinta civila recurata, in sensul respingerii contestatiei la executare ca neintemeiata, retinandu-se ca la data efectuarii actelor de executare - expirase termenul de 5 ani prevazut de OUG nr.40/1990, iar fostii cumparatorii nu mai puteau opta pentru incheierea unui nou contract de inchiriere.
Verificand tripla identitate cu privire la parti, obiect si cauza, impusa de art.1201 Cod civil,in raport cu decizia civila nr.1745 R/16.11.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, fata de prezenta actiune, prima instanta a retinut ca in ambele dosare au figurat aceleiasi parti, in aceeasi calitate.
Tot astfel,a retinut ca reclamantii au urmarit si in dosarul anterior stabilirea aceluiasi drept, adica dreptul la inchirierea imobilului in care locuiesc si care apartine paratilor.
Referitor la cauza, instanta a retinut ca temeiul juridic al celor doua actiuni este si el acelasi, respectiv art.6 si 10 din OUG nr.40/1999.
A mai apreciat instanta ca, sub aspectul puterii de lucru judecat, in notiunea de obiect se cuprinde,nu numai pretentia concreta a reclamantului ,ci si dreptul subiectiv dedus judecatii.
In plus,autoritatea lucrului judecat are la baza regula ca o actiune nu poate fi judecata irevocabil decat o singura data si nu poate fi combatuta printr-o alta hotarare judecatoreasca, astfel incat drepturile recunoscute printr-o hotarare irevocabila sa nu fie contrazise printr-o hotarare ulterioara, data intr-un alt proces.
Impotriva acestei hotarari au declarat apel reclamantii D.D. si D.S.Vl, cererea lor fiind inregistrata sub nr.unic 10850/4/2007 pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V a Civila.
Prin decizia civila nr. 1668/A din 09.12.2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila a admis apelul, a desfiintat sentinta civila apelata si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de fond.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut ca potrivit art.1201 Cod civil "este lucru judecat atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate".
Tribunalul constata ca dosarul in care s-a pronuntat decizia civila nr.1745R/16.11.2007,in raport cu care s-a invocat si retinut autoritatea de lucru judecat,a avut ca obiect o contestatie la executare,respectiv anularea unor acte de executare silita efectuate in temeiul hotararii judecatoresti obtinute de paratii din prezenta cauza intr-o actiune in revendicare, iar cauza juridica a acelei contestatii a fost existenta unui impediment la executare, decurgand din invocarea de catre reclamantii din prezenta cauza a dispozitiilor legale de protectie a chiriasilor.
Prezenta actiune are ca obiect constatarea dreptului locativ (de folosinta) al reclamantilor asupra imobilului in litigiu si o obligatie de a face (respectiv, obligarea paratilor la incheierea unui contract de inchiriere, potrivit legii), cauza actiunii fiind stipularea de catre legiuitor a unui drept al fostilor chiriasi carora li s-a desfiintat contractul de vanzare - cumparare la incheierea unui contract de inchiriere pe o durata de 5 ani.
Este deci, evident ca in cauza nu exista identitatea de obiect si cauza retinuta de prima instanta.
In plus,Tribunalul constata ca, potrivit art.399 alin.ultim Cod procedura Civila interpretat per a contrario, in cazul executarii silite pornite in baza unui titlu executoriu, reprezentat de o hotarare judecatoreasca nu se pot invoca aparari de fond, deci nu se poate sustine nici ca in cadrul contestatiei la executare mai sus mentionate s-ar fi rezolvat fondul litigiului locativ dintre parti, pentru a putea avea incidenta autoritatea de lucru judecat.
In termen legal, impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii H.P.H. si H.H, in temeiul art. 304 pct. 8 si 9 C.proc.civ.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a aratat ca in ambele dosare (contestatia la executare si actiunea in constatare) au fost angajate aceleasi parti, obiectul litigiului l-a constituit acelasi imobil, iar cauza juridica a constituit-o pretinsa incidenta a prevederilor OUG nr. 40/1999, conform carora proprietarii imobilului ar avea obligatia de a le incheia chiriasilor cumparatori de stat, la cerere, un contract de inchiriere pe 5 ani.
Or, cu ocazia solutionarii contestatiei la executare s-a retinut ca, atat timp cat la data efectuarii actelor de executare pornite de creditori expirase termenul de 5 ani prevazut de OUG nr. 40/1999, contestatorii fosti cumparatori ai imobilului nu pot fi exonerati de obligatia de a restitui posesia imobilului, intrucat ei nu mai pot opta pentru incheierea unui nou contract de inchiriere.
Art. 1201 C.civ., care reglementeaza institutia autoritatii de lucru judecat, se refera la identitatea de persoane, obiect si cauza juridica, nicidecum la identitatea demersului judiciar in cadrul caruia s-a adus spre examinare instantei de judecata, referitor la aceleasi persoane si acelasi obiect si pe temeiul aceluiasi pretins drept ce ar constitui cauza demersului judiciar respectiv, absolut aceleasi probleme de fapt si de drept.
De altfel, potrivit dispozitiilor art. 723 C.proc.civ., drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna credinta si in conformitate cu scopul legii.
Intimatii reclamanti au formulat intampinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizand actele si lucrarile dosarului sub aspectul motivelor invocate, Curtea urmeaza sa admita recursul pentru urmatoarele considerente:
Autoritatea de lucru judecat reprezinta unul dintre cele mai importante efecte ale hotararilor judecatoresti si este reglementata de art. 1201 din Codul civil, ca o prezumtie legala, absoluta si irefragabila de conformitate a hotararii cu adevarul - "res judicata pro veritate habetur".
Acest principiu are la baza regula ca o actiune nu poate fi judecata decat o singura data si ca o constatare facuta prin hotarare judecatoresca definitiva nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare, tocmai in scopul de a se realiza o administrare uniforma a justitiei.
Altfel spus, principiul autoritatii lucrului judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si purtat intre aceleasi parti, chiar cu pozitia procesuala inversata, ci si contrazicerile dintre doua hotarari judecatoresti, in sensul ca drepturile recunoscute unei parti printr-o hotarare definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarare posterioara, pronuntata intr-un alt proces.
Putere de lucru judecat dobandeste orice hotarare judecatoreasca prin care s-a solutionat fondul pretentiilor si a drepturilor subiective afirmate de parti. Aceasta conditie nu este indeplinita doar in cazul in care reclamantul renunta la judecata cererii, cererea este respinsa pentru anumite aspecte de ordin procedural, este anulata, respinsa ca prematura sau introdusa de o persoana lipsita de calitate procesuala ori impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
In speta, contestatia la executare formulata de contestatorii D.D. si D.S.V a fost respinsa in mod irevocabil prin decizia civila nr. 1745R din 16.11.2007 a Tribunalului Bucuresti, retinandu-se ca, la data efecturarii actelor de executare, expirase termenul de 5 ani prevazut de OUG nr. 40/1999, iar fostii cumparatori nu mai puteau opta pentru incheierea unui nou contract de inchiriere.
Aceasta hotarare judecatoreasca se bucura de autoritate de lucru judecat, intrucat instanta a analizat in cadrul litigiului respectiv dreptul subiectiv invocat de catre contestatori asupra imobilului a carui predare silita s-a solicitat de catre recurentii din cauza de fata.
In aceasta situatie, ramane de analizat in ce masura se regaseste tripla identitate de elemente prevazuta de art. 1201 C.civ..
Potrivit dispozitiilor art.1201 Cod civil " este lucru judecat atunci cand a doua cerere are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate".
In ceea ce priveste identitatea de parti, instanta de fond a retinut in mod corect ca aceasta conditie este indeplinita de cele doua actiuni, aspect necontestat de nici una dintre parti.
Cu privire la celelalte doua elemente necesare pentru a exista autoritate de lucru judecat, Curtea apreciaza ca instanta de apel a retinut in mod gresit diversitatea de obiect si cauza intre contestatia la executare si actiunea in constatarea dreptului locativ al reclamantilor asupra imobilului in litigiu si obligatia de a face.
Pentru a exista identitate de obiect intre doua actiuni, nu este nevoie ca obiectul sa fie formulat in ambele in acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor actiuni sa rezulte ca scopul final urmarit este acelasi in ambele actiuni. De asemenea, sfera notiunii de obiect cuprinde nu numai pretentia concreta a reclamantului, ci si dreptul subiectiv ce se incearca a fi valorificat.
Or, atat in cadrul primului litigiu, ce s-a purtat asupra unei contestatii la executare, cat si in cadrul actiunii de fata, scopul urmarit de intimatii reclamanti este acela de a li se recunoaste dreptul la inchiriere asupra imobilului in litigiu, proprietatea recurentilor.
Prin introducerea unei noi cereri, avand ca obiect constatarea dreptului la inchiriere al intimatilor reclamanti si obligatia de a face, respectiv obligarea recurentilor parati la incheierea unui contract de inchiriere, intimatii reclamanti tind sa lipseasca de efectele lucrului judecat hotararea anterioara, prin care s-a stabilit irevocabil ca reclamantii nu mai pot opta pentru incheierea unui nou contract de inchiriere, intrucat termenul de 5 ani prevazut de OUG nr. 40/1999 s-a implinit la data de 08 aprilie 2004.
Intimatii reclamantii nu pretind nici o alta cauza juridica a dreptului lor, avand in vedere ca atat in primul litigiu cat si in actiunea de fata ei au invocat dispozitiile art. 6 si 10 din OUG nr. 40/1999, ca temei al dreptului lor la inchirierea imobilului in litigiu de catre proprietarul recunoscut in justitie.
Avand in vedere ca aspectele referitoare la dreptul la inchiriere al intimatilor reclamanti in temeiul art. 6 si 10 din OUG nr. 40/1999 au fost transate in mod irevocabil in cadrul contestatiei la executare, prin decizia civila nr. 1745R din 16.11.2007 a Tribunalului Bucuresti, prin care s-a stabilit ca termenul de 5 ani prevazut de art. 2 din OUG nr. 40/1999 a expirat la data de 08 aprilie 2004, astfel incat fostii cumparatori nu mai puteau opta pentru incheierea unui nou contract de inchiriere, repunerea in discutie a aceluiasi drept pe calea unei noi actiuni nu se poate face decat cu incalcarea autoritatii de lucru judecat, care are rolul de a asigura, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti.
In raport de argumentele aratate, Curtea apreciaza ca in cauza este indeplinita tripla identitate de lemente ceruta de dispozitiile art. 1201 C.civ., motiv pentru care urmeaza sa admita recursul,sa modifice in tot decizia atacata in sensul ca va respinge apelul declarat de apelantii-reclamanti ca nefondat, mentinand hotararea instantei de fond.