Dosar nr. 615/280/2009
R O M A N I A
TRIBUNALUL ARGES
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr. 210/CM
Sedinta publica de la 03 Februarie 2010
Pe rol judecarea cauzei litigii de munca privind pe reclamanta H M C si parata SS , avand ca obiect alte cereri.
Dezbaterile in fond asupra cauzei au avut loc in sedinta din data de 28.01.2010 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, cand avand nevoie de timp pentru deliberare, instanta a amanat pronuntarea asupra cauzei la data de 03.02.2010, cand deliberand a pronuntat urmatoarea solutie.
INSTANTA
Deliberand asupra cauzei de fata, retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Pitesti la data de 21.01.2009, reclamanta H M C a chemat in judecata pe parata SS, solicitand obligarea acesteia la plata sumei de 2000 Euro, reprezentand salariul pe patru luni aferent muncii prestate in cadrul acestei societati.
In motivare, reclamanta arata ca a fost angajata la societatea parata ca sofer de tir, incepand cu luna aprilie, insa aceasta nu si-a respectat obligatia de plata a salariului, conform conventiei incheiate.
In sustinerea actiunii formulate reclamanta a depus la dosarul cauzei un set de inscrisuri (f.4-20).
Parata, legal citata, a depus intampinare, prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Pitesti in solutionarea cauzei, intrucat competenta de solutionare a litigiilor de munca apartine in prima instanta Tribunalului.
Pe fondul cauzei, parata a solicitat respingerea actiunii formulate, intrucat societatea si-a respectat obligatiile asumate in conventia incheiata cu reclamanta, achitandu-i acesteia suma de 700 lei lunar cu titlu de salariu pana la incetarea contractului individual de munca.
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe dispozitiile art.115 si urm. C.pr.civ. si pe dispozitiile C.muncii.
Printr-o cerere depusa in fata Judecatoriei Pitesti, reclamanta a precizat ca intelege sa-si micsoreze valoarea pretentiilor la suma de 6000 lei.
Prin sentinta civila nr.2668/06.04.2009 Judecatoria Pitesti a admis exceptia de necompetenta materiala a instantei si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Arges.
Pe rolul acestei instante cauza a fost inregistrata la data de 29.05.2009.
La termenul din data de 25.06.2009 reclamanta a precizat oral ca suma de 6000 lei, solicitata paratei, reprezinta salariul aferent lunilor aprilie, mai, iunie si iulie 2008, precum si diurna aferenta curselor efectuate.
Sub aspectul probatoriului, in cauza au fost incuviintate si administrate pentru ambele parti probele cu inscrisuri, interogatoriu si proba testimoniala cu cate un martor.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
La data de 02.06.2008 intre parti s-a incheiat contractul individual de munca nr.12 inregistrat la ITM Arges sub nr.1../2317/05.06.2008 (filele 8-9-dosar Judecatorie), pe o perioada nedeterminata, reclamanta fiind angajata pe postul de conducator auto.
Contractul prevede ca data a inceperii activitatii reclamantei data de 02.06.2008. Raporturile de munca au incetat prin acordul partilor, incepand cu data de 29.07.2008, asa cu rezulta din adeverinta nr.3../12.08.2008 eliberata de ITM Arges (fila 7-dosar Judecatorie).
Reclamanta a sustinut prin actiunea de fata ca activitatea sa efectiva in cadrul societatii parate a inceput in luna aprilie 2008, solicitand obligarea acesteia la plata drepturilor salariale aferente lunilor aprilie, mai, iunie si iulie 2008, precum si a diurnei aferente curselor efectuate.
Instanta retine ca potrivit art.16 alin.1 din C.muncii "Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, (....)", iar potrivit alin.2 "In situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba."
Art.16 din C.muncii prevede incheierea in forma scrisa a contractului de munca, dar aceasta prevedere nu transforma contractul de munca in contract solemn, forma scrisa fiind reglementata in interesul partilor ad probationem si nu ad validitatem. Forma scrisa a contractului individual de munca se impune numai ca o conditie de proba a existentei unei relatii contractuale intre salariat si angajator, iar lipsa formei scrise nu afecteaza insasi valabilitatea contractului individual de munca.
Cu probele administrate in cauza, respectiv declaratia martorului P V (fila 63) coroborata cu datele care au fost descarcate de pe cardul tahograf al reclamantei (filele 10-11-dosar Judecatorie), aceasta a facut dovada ca a prestat activitatea de sofer in beneficiul paratei inca din luna aprilie 2008, ceea ce conduce la concluzia ca anterior partile si-au exprimat implicit consimtamantul in vederea perfectarii unui contract de munca (chir in lipsa unei conventii in forma scrisa) conform art.16 alin.2 din C.muncii. In aceste conditii, existenta contractului da nastere dreptului salariatului de a fi remunerat.
Potrivit contractului individual de munca al reclamantei salariul de baza brut lunar al acesteia a fost de 700 lei, iar indemnizatie de deplasare (diurna) era acordata in functie de km. parcursi.
Potrivit dispozitiilor art.40 alin.2 lit. c din C. muncii, angajatorul are obligatia "sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca".
In consecinta, angajatorul trebuia sa isi indeplineasca obligatia contractuala de a plati reclamantei salariul si diurna aferenta curselor efectuate.
Potrivit art.163 alin.1 C.muncii "Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit."
Analizand insa statele de plata aflate la dosarul cauzei (filele 15-18) se constata ca acestea nu sunt semnate de catre reclamanta, nefacandu-se de catre parata dovada achitarii drepturilor salariale datorate acesteia aferente perioadei aprilie - iulie 2008, in cuantum net de 2140 lei (530 lei x 4 luni), si nici a diurnei aferente curselor efectuate in perioada aprilie - iulie 2008.
Neplata salariului constituie o incalcare a contractului de munca intervenit intre angajator si salariat, ceea ce atrage incidenta disp. art.169 alin.1 din Codul Muncii, potrivit cu care angajatorul este obligat in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
In consecinta, va fi admisa in parte actiunea precizata si va fi obligata parata sa plateasca reclamantei drepturile salariale corespunzatoare perioadei aprilie - iulie 2008, in cuantum net de 2140 lei, precum si diurna aferenta curselor efectuate pentru parata in perioada aprilie - iulie 2008.
In temeiul disp art. 274 C.pr.civ., va fi obligata parata sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in cuantum de 500 lei, reprezentand onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite in parte actiunea precizata formulata de reclamanta H M C, domiciliata in jud. Arges, in contradictoriu cu parata S S, jud. Arges.
Obliga pe parata sa plateasca reclamantei drepturile salariale corespunzatoare perioadei aprilie - iulie 2008, in cuantum de 2140 lei, precum si diurna aferenta curselor efectuate pentru parata in perioada aprilie - iulie 2008.
Obliga pe parata sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in cuantum de 500 lei.
Definitiva si executorie de drept.
Cu recurs in 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 03.02.2010, la Tribunalul Arges, Sectia Civila - complet specializat de litigii de munca si asigurari sociale.