Recurs plangere contraventionala

4)Prin Decizia civila nr. 136/R/05.02.2009 a Tribunalului Arad, s-a respins recursul declarat de petentul - persoana fizica, impotriva Sentintei civile nr. 8244/06.11.2008 a Judecatoriei Arad, prin care s-a respins plangerea contraventionala a aceluiasi petent.
In considerentele hotararii tribunalului s-a aratat ca just a concluzionat judecatorul fondului ca din probele de la dosar , indeosebi din plansele foto depuse de intimat, rezulta fara dubiu savarsirea de catre petent a contraventiei constand in depasirea de autoturisme in zona de actiune a indicatorului ,, Depasirea interzisa", iar criticile petentului recurent cu referire la normele de metrologie legala apar ca fiind nejustificate in conditiile in care acesta nu a solicitat contra probe la dovezile prezentate de intimat, produse prin mijloace tehnice omologate corespunzator iar in cauza nu se pune problema incalcarii regimului legal de viteza, pentru a fi necesare si dovezile pe care le reclama constatarea unei atare abateri de la regulile de conduita rutiera.
Pe de alta parte, invocarea de catre recurent a jurisprudentei Curtii de la Strasbourg nu este de natura sa conduca la concluziile preconizate de acesta, conform motivelor de recurs, deoarece in acord cu jurisprudenta aceleiasi instante europene privitoare la prezumtii si limita rezonabila pe care statele nu trebuie sa o depaseasca in folosirea lor, si procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucura de o prezumtie de legalitate si temeinicie, prezumtie care firesc, este una relativa, ce trebuie sa fie raportata si la alte mijloace de proba precum in speta de fata unde dovezile in discutie se coroboreaza conducand la concluzia savarsirii contraventiei de catre petent .
Or, daca prezumtia mentionata nu trebuie utilizata pana la limita la care pretinsul contravenient sa fie obligat a-si proba nevinovatia , pentru identitate de ratiune, nici prezumtia de nevinovatie invocata , in cauza, de recurent, nu trebuie absolutizata, iar aceasta concluzie este in deplin acord cu cele statuate cu titlu definitiv si obligatoriu de catre Curtea Constitutionala a Romaniei care a stabilit ca dispozitiile OG nr. 2/2001 sunt in acord cu exigentele art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ce nu au fost infrante in nici un fel in cauza de fata.