In cazul infractiunii de falsificare de monede prev. si ped. de art.282 C.p., daca nu s-a dispus trimiterea in judecata si pentru o alta infractiune data, potrivit Legii nr. 508/2004, in competenta DIICOT, se solutioneaza in prima instanta de judec... Sentinta penala nr. 543 din data de 27.11.2008
pronunțată de Tribunalul Prahova

Prin Rechizitoriul Parchetului nr. 115/D/P/2006 al Parchetului de pe langa ICCJ - DIICOT s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului B. C. , pentru savarsirea infractiunii de falsificare de monede prev. de art . 282 alin . 1 cu aplic. art 41 alin . 2 Cod penal si a inculpatului I. G. V., pentru savarsirea infractiunii de punere in circulatie de monede falsificate, prev. de art . 282 alin. 2 cu aplic. art 41 alin . 2 Cod penal.
In cazul inculpatului B. C. s-a retinut ca, in baza unei rezolutii infractionale unice, in vara anului 2006 a contrafacut cel putin 20 bancnote de 50 lei cu ajutorul unei imprimante, pe care le-a dat inc. I. G. V si altor persoane ramase neidentificate pentru a fi plasate, urmarind obtinerea de foloase materiale.
Referitor la inculpatului I. G. V s-a retinut ca, in baza unei rezolutii infractionale unice, in cursul lunilor august-septembrie 2006, a pus in circulatie mai multe bancnote de 50 lei, din care 2 bancnote au fost recuperate, cunoscand ca acestea sunt falsificate, urmarind obtinerea de foloase materiale.
La termenul de judecata din data de 27.11.2008, primul termen de judecata cu procedura de citare legal indeplinita si asistenta juridica asigurata inculpatilor, cu ocazia punerii in discutie a regularitatii actului de sesizare conform art. 300 C.p.p., s-a invocat exceptia necompetentei materiale a instantei, dat fiind faptul ca inculpatii au fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunii de falsificare de monede prev. si ped. de art.282 c.p., fara ca in sarcina acestora sa se retina savarsirea infractiunii prev. de art.7 din Legea 39/2003 privind combaterea criminalitatii organizate. S-a mai arata ca, desi in art.2 din Legea nr.29/2003 este definita ca infractiune grava infractiunea de falsificarea de monede, in rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie-Biroul Teritorial Prahova, nu se retine ca inculpatii ar fi comis aceasta infractiune grava raportat la dispozitiile art.7 din Legea 39/2003. Potrivit art.11 din Legea 39/2003, urmarirea penala a infractiunii prev. de art.7 din Legea 39/2003 se efectueaza in mod obligatoriu de procuror iar judecata se desfasoara in fond la tribunal, iar potrivit dispozitiilor Legii 504/2004 judecarea cauzei date in competenta D.I.I.C.O.T., se face in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura penala. Ori, conform art.24 c.p.p., judecatoria are competenta generala iar potrivit art. 27 pct.1 lit.a C.p.p. infractiunea prevazuta de disp. art.282 c.p., nu se judeca in prima instanta de catre tribunal.
Examinand exceptia invocata, tribunalul constata ca nerespectarea normelor legale privind competenta materiala se sanctioneaza cu nulitate absoluta.
Astfel, in cuprinsul art. 197 alin.2 Cpp se arata expres ca dispozitiile relative la competenta dupa materie sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, iar potrivit alineatului 3 al aceluiasi articol, nulitatea prevazuta in alin.2 nu poate fi inlaturata in nici un mod, ea putand fi invocata in orice stare a procesului si luata in considerare chiar din oficiu.
In art. 27 pct. 1 C.p.p. sunt enumerate infractiunile prevazute de codul penal date in competenta materiala a tribunalului, respectiv cele care se judeca in prima instanta de tribunal.
Din cuprinsul actului de sesizare al instantei rezulta ca inculpatul B. C. a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de falsificare de monede prev. de art . 282 alin . 1 cu aplic. art 41 alin . 2 Cod penal, iar inculpatul pentru savarsirea infractiunii de I. G. V punere in circulatie de monede falsificate, prev. de art . 282 alin. 2 cu aplic. art 41 alin . 2 Cod penal.
In raport de dispozitiile legale sus-mentionate se constata ca nici una din infractiunile ce formeaza obiectul prezentului dosar nu este data prin lege in competenta tribunalului pentru a fi solutionata in prima instanta.
Potrivit art. 300 C.p.p., instanta este datoare sa verifice din oficiu regularitatea actului de sesizare.
Prin urmare, constatand cu aceasta ocazie ca infractiunile pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata nu sunt de competenta sa, tribunalul, in baza art. 39 c.p.p., a admis exceptia necompetentei materiale, iar in baza art.42 c.p.p. a declinat competenta solutionarii cauzei privind pe cei doi inculpati, in favoarea Judecatoriei Ploiesti.