Probe. Individualizarea pedepsei.

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor din data de 15.02.2007 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor Xxsi Xxpentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata prev. de art. 254 alin. 1, 2 Cod penal cu referire la art. 6 si 7 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, si a inculpatului Xxpentru savarsirea infractiunii de complicitate la luare de mita in forma continuata prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin. 1, 2 Cod penal cu referire la art. 6 si 7 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
In motivare, se precizeaza mai intai ca inculpatii Xxsi Xx, in calitate de politisti de frontiera, Xxajutandu-i in calitate de nepot de frate al celui dintai, au primit in mod repetat, in baza unui plan infractional, sume de bani de la turistii romani intorsi in tara dupa depasirea termenului de sedere legal, pentru a omite sa ii inregistreze in evidentele speciale prevazute de Dispozitia Inspectoratului General al Politiei de Frontiera nr. 87470/4.03.2004, data in aplicarea OUG 65/1997. Acest act normativ prevedea posibilitatea suspendarii dreptului de a folosi pasaportul pentru cetatenii romani aflati in asemenea situatie in art. 14 lit. e.
In concret, sunt descrise urmatoarele acte ale inculpatilor:

A. Savarsite la Punctul rutier de trecere a frontierei Valea lui Mihai-Barantau:

I.In data de 24.12.2005, au intrat in tara martorii Xx, Xx, care aveau termenul de sedere depasit. Martorii au venit intr-un autoturism condus de Xx, caruia i-au dat 300 si respectiv 500 de euro. Din acesti bani, o parte au fost dati de soferul sus-numit inculpatului Xx, si ca urmare cei doi martori au fost implementati in baza de date a Politiei de frontiera de cate inculpatul Xxfara vreo mentiune cu privire la depasirea termenului de sedere.
II.In data de 19.12.2005 a intrat in tara martora Xx, iar in cursul lunilor noiembrie - decembrie 2005 au intrat in tara martorii xx, care in urma unor intalniri cu inculpatul Xxcaruia i-a dat sume  de 150-200 de euro de persoana, a obtinut ca martorii sa nu fie inregistrati ca avand termenul de sedere depasit.
III. In data de 28.11.2005 au intrat in tara martorii Xxsi Xx, in data de 12.12.2005 a intrat martorul Xx, iar in cursul lunii noiembrie 2005 a intrat in tara martorul Xx, toti cu soferul Xx, care in urma unor discutii si intalniri cu inculpatul Xxcaruia i-a dat sume  de 150-200 de euro de persoana, a obtinut ca martorii sa nu fie inregistrati ca avand termenul de sedere depasit.
IV. La acest punct, se sustine in Rechizitoriu ca in cursul lunii decembrie numitii Xxsi Xxau intrat in tara cu termenul de sedere depasit, au fost condusi de soferul Xx, nu au fost implementati in baza de date speciala, dar nu se face vreo legatura cu vreunul dintre cei trei inculpati din cauza, ci este acuzat agentul Xxde neinregistrarea lor corecta.
V.Transportatorul Xxa rezolvat cu inculpatul Xx, intre altii, trecerea frontierei de catre cetateni cu termenul de sedere depasit fara inregistrarea lor ca atare, in schimbul unor sume de bani, dar nu au putut fi precizate date concrete, nume de asemenea cetateni, ori cuantumul sumelor date.
VI.La date neprecizate, o data sau de doua ori, soferul Birgaoanu Eduard Valentin i-a dat inculpatului Xxbani, in cuantum neprecizat, pentru a obtine neinregistrarea ca avand termenul de sedere depasit a persoanelor transportate.
VII.Soferul Xxa dus peste granita de-a lungul unei perioade neprecizate un total de peste 50 de persoane nenominalizate, cu termenul de sedere depasit, si pentru a nu fi implementate i-a dat  inculpatului Xxcate 100 - 200 de euro de persoana. O data, in Ungaria, inculpatul Xxa luat 200 de euro pentru  fiecare persoana cu asemenea probleme, dintre cele care  se aflau intr-un sir de 10  masini la un popas in Ungaria. Nu sunt furnizate alte amanunte.
VIII. Soferul Xx  a transportat peste granita in datele de 28.11.2005 si 5.12.2005 cate doua persoane cu termenul de sedere depasit, si de fiecare data i-a dat inculpatului Xxcate 300 de euro pentru neinregistrea ca atare respectivilor calatori.

B. Savarsite la Punctul feroviar de trecere a frontierei Valea lui Mihai- Barantau:

In data de 6.12.2005 au intrat in tara un numar de 30 de persoane , nominalizate in Rechizitoriu, insotite de 8 transportatori, de asemenea nominalizati. Persoanele cu termenul de sedere depasit au urcat in tren in localitatea ungara Nyrabrany, in baza intelegerii dintre transportatori si inculpatul Xx. Transportatorii au colectat de la persoanele transportate suma totala de 6000 de euro. La punctul de trecere a frontierei, documentele le-au fost controlate de inculpatul Xx, care era de serviciu, si de inculpatul Xx, care nu era. Li s-a permis intrarea in tara fara sa fie inregistrate cu termenul de sedere depasit. Intr-o parcare din apropierea localitatii Otomani, transportatorul Xxjun. A dat suma colectata inculpatului Xxca sa o remita unchiului sau.

Dosarul a fost inregistrat initial la Tribunalul Bihor si a fost stramutat la Tribunalul Mures prin incheierea penala nr. 4838/17.10.2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Tribunalul Mures i-a ascultat pe inculpatii Xxsi XxRemus, care arata ca acuzatiile sunt absurde, ei nu au nici o legatura cu faptele si nici nu erau prezenti la datele si locurile indicate in Rechizitoriu (filele 49-52). Inculpatul Xxa aratat la inceperea cercetarii judecatoresti ca nu doreste sa dea declaratie.
Din actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele, urmand punctele din Rechizitoriu:

A. Fapte savarsite la Punctul rutier de trecere a frontierei Valea lui Mihai-Barantau:

I. Martorul Xx, asa cum arata, i-a preluat in Italia pe cei doi calatori cu termenul de sedere expirat - Xx si Xx - cu dispozitia din partea sefului sau - Xx  - sa ii treca in Romania fara aplicarea vreunei interdictii, si sa mituiasca in acest scop vamesii. Soferul le-a si spus cuantumul mitei, care era de 200 de euro de fiecare, si cei doi au fost de acord cu suma. Seful i-a spus soferului Xx ca a discutat cu vamesii si sa intre in punctul de frontiera. Discutiile au avut loc telefonic. Soferul cu cei doi calatori au ajuns la granita in data de 24.12.2005. Vamesul era intr-adevar prevenit. Le-a facut celor doi formalitatile de trecere fara inregistrarea termenului de sedere depasit, si le-a comunicat ca un politist gras - recunoscut ulterior ca fiind inculpatul Xx- ii asteapta intr-o parcare sa isi primeasca banii. Au ajuns in parcare. I-au dat cei 400 de euro inculpatului, care i-a transportat pe Xx si Xx cu propria masina pana dupa satul Otomani, ca sa nu fie surprinsi de vreo patrula a politiei de frontiera in apropierea granitei. Dupa care, cei doi s-au urcat din nou in masina lui  Xx, care i-a comunicat sefului "reusita operatiunii".
Faptele rezulta din coroborarea declaratiilor martorilor Xx, Xx , Xx si Xx aflate la filele 106-137 si 211-213 vol. I dosar urmarire penala, si informatiilor din baza de date a politiei de frontiera cuprinse in procesul verbal din 29.06.2006 (filele 124 si urm. vol. III ds. urm. pen.). Martorii Xx , Xx  si Xx nu au putut fi adusi sa dea declaratii in instanta, asa incat le-au fost doar citite depozitiile , la termenele de judecata din 9 iunie si 17 octombrie 2008. In schimb, Xx a fost ascultat. A putut fi adus doar in data de 27 mai 2009, la 3 ani si jumatate dupa data faptelor, asa incat a aratat ca dupa atat timp nu isi mai aminteste o serie de amanunte, dar a putut sa o faca in primele declaratii.
II. In data de 19 decembrie 2005 transportatorul Xxa intrat in punctul de frontiera cu mai multi calatori, dintre care unii aveau termenul de sedere depasit. In aceasta ultima categorie se afla martora Xx. Inculpatul Xxi-a cerut lui Xxcate 200 de euro pentru fiecare pasager cu aceasta problema. Acesta din urma a mers sa colecteze banii, dar numai Xx  a fost de acord sa plateasca suma. Transportatorul i-a dat inculpatului 200 de euro. Acesta , in schimb, i-a facut sus-numitei formalitatile de intrare in tara fara sa o inregistreze ca avand termenul de sedere depasit. Ajunsi la destinatie, in Cluj Napoca, pasagera i-a dat lui Xxsuma de 400 de euro, in care era inclusa si valoarea mitei date de acesta inculpatului.
Situatia de fapt rezulta din declaratiile martorilor Xxsi Xx, din procesele verbale de recunoastere aflate la filele 146-160 si 195-201 vol. I dosar urmarire penala si din informatiile din baza de date a politiei de frontiera cuprinse in procesul verbal din 29.06.2006, sus-amintit. Xx a fost ascultata si in cursul cercetarii judecatoresti, si si-a mentinut sustinerile (fila 188). Xx, insa, nu a putut fi adus sa dea declaratii in instanta, asa incat i-a fost doar citita depozitia , la termenul de judecata din 9 iunie 2008.
In ce priveste acuzatia ca in cursul lunilor noiembrie - decembrie 2005    Xx, in urma unor intalniri cu inculpatul Xxi-a dat sume  de 150-200 de euro pentru omiterea inregistrarii cu termenul de sedere depasit a martorilor  Xx, xx, aceasta nu poate fi probata. Este adevarat ca martorii cc  recunosc ca aveau termenul de sedere depasit si i-au dat lui Xxsume de bani pentru a mitui vamesii. Dar ei nu stiu cui anume a dat Xxbanii colectati. Acesta din urma declara, intr-adevar, ca in perioada mentionata a mituit vamesii pentru a nu-i inregistra mai multi pasageri  - cei sus-mentionati, posibil si altii - ca avand termenul de sedere depasit. Dar cu exceptia sumei de 200 de euro din data de 19 decembrie aferenta unei pasagere de sex feminin - din probe rezulta ca este vorba despre Xx - cu privire la care poate da marturie ca a fost platita lui Xx, in rest arata ca il mituia de regula pe Xx, dar uneori si pe alti vamesi. Intre acestia, i-a recunoscut pe xx. Ca urmare, nu se poate sti, pentru fiecare dintre calatorii sus-mentionati, daca mita a primit-o Xxsau alt vames. In plus, Xx nici nu recunoaste ca ar fi dat mita.
III. In data de 28 noiembrie 2005 martorii Xxsi Xx au trecut granita dupa ce depasisera termenul de sedere in strainatate. Inculpatul Xxle-a verificat pasapoartele. Cei doi nu au fost inregistrati cu termenul de sedere depasit, in schimb la inapoierea pasapoartelor au constatat ca din ele era rupta cate o fila. Drept plata, transportatorul cu care venisera, Xx, i-a dat inculpatului Xxsuma de 400 de euro, cate 200 de euro pentru fiecare. Conform declaratiei lui Xx banii i-ar fi dat acestui inculpat prin intermediul nepotului inculpatului. Declaratiile martorilor Xx, Xxsi Xx, care se coroboreaza intre ele, precum si cu procesul verbal de recunoastere din data de  31 martie 2006 si cu informatiile din baza de date a politiei de frontiera cuprinse in procesul verbal din 29.06.2006, sus-amintit,  se afla la filele 210-235 din vol. I al dosarului de urmarire penala. Cei trei l-au recunoscut pe inculpatul Xxdupa fotografie. Asa cum s-a aratat mai sus, Xx nu a putut fi adus in instanta. Aceeasi este situatia si pentru Xx si pentru Xx, declaratiile acestora fiind citite in sedintele publice din 17 octombrie 2008 si 6 februarie 2009.
In schimb, alte doua persoane care s-au intors in tara dupa depasirea termenului de sedere, indicate in rechizitoriu, si anume Xx si Xx, se refera in declaratiile lor nu la vreun inculpat din cauza, ci la alti politisti de frontiera, carora le-ar fi dat mita spre a nu fi inregistrati - la Xxsi la Xx. Instanta nu retine vreo fapta a inculpatilor din cauza.
In fine, afirmatiile martorului Xx ca i-ar fi dat mita inculpatului Xxin diverse alte ocazii, pentru diferite alte persoane - ocazii si persoane neprecizate - sunt prea vagi pentru a putea fi probate.
IV, V, VI, VII. Acuzatiile de la aceste puncte sunt prea vagi pentru a putea fi verificabile. Se refera la inculpatul Xx, cu exceptia celor de la punctul IV, care nu se refera la nici un inculpat. Arata ca acesta a primit mita la date neprecizate, de la calatori cu termenul depasit nenominalizati. Instanta nu retine vreo vinovatie.
VIII. In datele de 28.11.2005 si 5.12.2005 soferul Xx  a transportat peste granita cate doua persoane cu termenul de sedere depasit, si de fiecare data i-a dat inculpatului Xxcate 300 de euro pentru neinregistrea ca atare respectivilor calatori. El primise banii de la calatorii respectivi. Datele trecerii frontierei au putut fi precizate de sus-numitul, audiat in calitate de martor, dupa datele trecute in propriul pasaport. Dintre cele patru persoane, si-a putut aminti doar numele unuia, Xx. Chiar si asa, relatarile martorului sunt suficient de precise pentru a constitui proba de vinovatie, coroborata procesul verbal de recunoastere si cu modul de operare al inculpatului Xxconturat din ansamblul probatoriului. Declaratiile lui se afla la filele 318 si urmatoarele din vol. I al dosarului de urmarire penala, unde se afla si procesul verbal de recunoastere a inculpatului de catre martor. Martorul nu a putut fi adus in instanta, declaratia acestuia fiind citita in sedinta publica din 6 februarie 2009.

B. Fapte savarsite la Punctul feroviar de trecere a frontierei Valea lui Mihai- Barantau:

La inceputul lunii decembrie 2005 s-au intors din Italia in Romania cu mai multi transportatori o serie  de cetateni romani. Unul dintre autocare era condus de martorul Xxjun., care era si asociat al firmei de transport. Din totalul pasagerilor, 30 de persoane, nominalizate in Rechizitoriu,  depasisera termenul de 3 luni pentru care avusesera drept de circulatie in Uniunea Europeana si tineau sa  nu le fie suspendat dreptul de folosire a pasaportului. Inainte de a intra in punctul de frontiera, pe teritoriul Ungariei, Xxjun. si alt transportator, Xx, s-au inteles cu inculpatul Xxca acesta sa primeasca 200 de euro de la fiecare dintre cei 30, in schimb sa asigure neinregistrarea lor ca avand termenul de sedere depasit. Conform intelegerii, pasagerii au parasit autocarul, au intrat in tara cu trenul, in data de 6 decembrie 2005, si au din nou imbarcati  in autocar dupa trecerea granitei. In gara Valea lui Mihai inculpatii Xxsi Xx au strans pasapoartele calatorilor, le-au inapoiat dupa efectuarea formalitatilor, fara inregistrarea depasirii termenului de sedere, apoi Xxle-a spus sa mearga cu mai multe masini mici pana in parcarea din apropierea localitatii Otomani unde ii astepta autocarul. Inculpatul Xxnu era de serviciu la acel moment,  asa incat a actionat cu depasirea atributiilor de serviciu. Xxjun. a colectat banii de la calatori, si suma totala de 6000 de euro i-a dat-o in aceeasi parcare inculpatului Xxpentru ca acesta sa o dea unchiului sau.
Faptele rezulta din declaratiile si procesele verbale de recunoastere aflate in vol. II al dosarului de urmarire penala si din declaratiile martorilor ascultati de instanta: Xx (fila 337), Xxsen. (fila 338), Xx(fila 340), Xx(fila 342), Xx(fila 343), Xx(fila 430), Xxjun. (fila 431).  Acestia din urma sustin in general declaratiile de la urmarire penala, exceptie facand Xx, care arata ca nu-si mai aminteste faptele din cauza trecerii timpului, si Xxsen., care ofera o versiune diferita de declaratia data la urmarire penala - dar nu pretinde nici el ca aceasta din urma a fost mincinoasa.

Cu privire la toate aceste puncte , instanta mai retine urmatoarele:
Inculpatul Xxeste agent sef adjunct in cadrul Inspectoratului Judeten al Politiei de Frontiera Bihor ( a se vedea in acest sens, de exemplu, Adresa acestui Inspectorat de la fila 18). Faptele au fost savarsite atat in timpul programului de lucru, cat si in afara programului, atunci cand era solicitat de soferi, care declara ca il cunosteau ca poate rezolva problema calatorilor cu termenul de sedere depasit (exemple de declaratii in acest sens sunt cele ale martorilor Xx, Xxsi Xx). In ambele cazuri, calitatea in care el  asigura neinregistrarea calatorilor in baza de date ca avand termenul depasit era aceea de lucrator la politia de frontiera. Instanta precizeaza ca luarea de mita constituie infractiune, conform textului de incriminare, atunci cand a fost facuta fie pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, fie pentru un act contrar acestor indatoriri. In acest din urma caz se incadreaza inculpatul, fiindca asigurarea, in afara programului de serviciu, a neinregistrarii corecte in baza de date a calatorilor constituia un act contrar atributiilor sale.
Instanta mai retine urmatoarele, cu privire la apararile inculpatului, formulate in concluziile scrise si oral la termenul la care a avut loc judecarea cauzei:
Este irelevant ca nu a fost vazut de calatori primind banii in data de 6 decembrie 2005, cata vreme insasi pretindrea lor constituie infractiunea de luare de mita si ea este confirmata de doi martori directi - Xx si XxJun..
Calitatea in cauza a soferilor care au dat mita este aceea de martori, ei nefiind urmariti penal, si nefiind nici parti vatamate. In procesul penal roman nu exista calitatea de "autodenuntator". Este inexact ca si-au adus aminte unele detalii odata cu trecerea timpului. Dimpotriva, declaratiile cele mai amanuntite sunt cele luate in ianuarie - martie 2006, perioada apropiata de cea a faptelor.
Identificarea inculpatului Xxa fost facuta cu precizie de martori, atat conform declaratiilor, cat si potrivit proceselor verbale de recunoastere. Sustinerile aparatorului inculpatului, ca martorii ar fi fost influentati de organele de urmarire penala, ori de publicarea in presa a afacerii, cu fotografia inculpatului ( a se vedea si concluziile domnului avocat de la termenul din 18 februarie 2009) raman simple afirmatii, nesustinute prin nimic, si contrazise de altfel de martorii ascultati de instanta, atunci cand li s-au pus intrebari in acest sens de catre aparare.
Asa cum s-a aratat, faptul ca s-a aflat in concediu nu a constituit pentru inculpat un impediment in savarsirea infractiunii de luare de mita
Imprejurarea ca banii au fost nu doar colectati de transportatori, ci si dati inculpatului, rezulta din coroborarea tuturor declaratiilor martorilor, sus-citate.
Faptul ca, atunci cand au fost audiati in instanta, amintirile martorilor au devenit mai nesigure, este explicabil doar prin trecerea timpului, atata timp cat nici un martor nu pretinde ca declaratiile date organelor de urmarire penala, in care il indicau cu precizie pe inculpat, ar fi fost false.
Detaliul ca infractiunile inculpatului sunt probate prin declaratii de martori, si nu prin interceptari audio si proces verbal de flagrant nu are relevanta, cat timp proba este certa. Procesul verbal de flagrant nu are o valoare probatorie mai mare decat alte probe. Oricum, cat timp inculpatul este acuzat de comiterea mai multor acte materiale, pe o anumita durata de timp, incadrate intr-o unica infractiune continuata, flagrantul nu ar fi fost in masura sa probeze intreaga sa activitate infractionala.
In ce il priveste pe inculpatul Xx, este adevarat ca principala proba in acuzare este martorul Xxjun., dar este vorba despre o proba directa, relatarile sale in ansamblu au fost demonstrate ca fiind precise, si se coroboreaza cu indicii care rezulta din ansamblul probatoriului: Este dovedit ca inculpatul Xxa cerut 200 de euro de persoana, ca era vorba de 30 de persoane, ca nu putea primi banii personal fiindca a ramas in gara, si banii au fost colectati pana la imbarcarea din nou in autocare in parcarea din Romania( in acest sens, spre exemplu, a se vedea declaratia martorului Xx). Este de amintit si declaratia martorului Andrici Iosif, care ofera un indiciu ca cei doi inculpati au mai procedat in acelasi mod si cu alta ocazie ( a se vedea supra).
In drept, fapta inculpatului Xx, agent sef adjunct la politia de frontiera, cu atributii de control, de a primi in mod repetat, direct si indirect, in realizarea aceleeasi rezolutii infractionale, sume de bani conform celor aratate la punctele A.I., A.II., A. III., A.VIII. si B. de mai sus, pentru ca, impotriva atributiilor de serviciu sau cu depasirea acestora sa nu inregistreze cetatenii romani intorsi in tara ca avand termenul de sedere in Uniunea Europeana depasit, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de  luare de mita in forma continuata prev. de art. 254 alin. 1, 2 Cod penal cu referire la art. 6, 7 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Fapta inculpatului Xxde a intermedia primirea de catre inculpatul Xxa unei sume totale de 6000 de euro de la 30 de calatori, in acelasi scop, conform celor aratate la punctul B. de mai sus, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la  luare de mita in forma continuata, prev. de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1, 2 Cod penal cu referire la art. 6, 7 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
In ce il priveste pe inculpatul Xx, asa cum s-a vazut, nu exista vreo declaratie in dosar ca ar fi primit sume de bani pentru neinregistrarea cetatenilor ca avand termenul de sedere depasit, ci doar ca a omis sa faca aceste inregistrari cu ocazia intocmirii formalitatilor vamale. Cum el nu este trimis in judecata pentru abuz in serviciu, instanta se margineste sa constate ca nu el a comis infractiunea de luare de mita si sa il achite conform art. 10 lit. c Cod pr. pen.
  La individualizarea pedepsei aplicabile inculpatului Xx, instanta are in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.72 Cod penal, intre care circumstantele personale ale inculpatului. El nu are antecedente penale. Dar, potrivit declaratiilor martorilor aratati mai sus, cat si potrivit unor acte ale dosarului ( a se vedea Ordonanta din 7 mai 2008 a DNA - Serviciul teritorial Oradea, filel 148 si urm.), si-a facut o adevarata indeletnicire din a asigura trecerea granitei pentru calatorii cu termenul depasit fara riscul aplicarii unei interdictii, ba chiar si transportul lor pentru a-i proteja de eventuale controale, in schimbul unui tarif. De asemenea, are in vedere ca, desi tariful pentru fiecare persoana era relativ mic, suma totala adunata de inculpat , retinuta in prezentul dosar, este una mare: 7300 de euro. Asa fiind, ii va aplica pedeapsa de 4 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii pe timp de 3 ani a drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b, c Cod penal. Pedeapsa complementara este impusa de prevederile art. 254 Cod penal. In conformitate cu prev. art. 71 Cod penal va interzice inculpatului si cu titlu de pedeapsa accesorie, pe durata executarii pedepsei principale, drepturile prev. de art. 64 lit. a, b, c Cod penal. Pedeapsa accesorie si cea complementara sunt cerute de distanta parcursa de inculpat in abaterea de la indatoririle sale, potrivit celor de mai sus,  si se refera la urmatoarele drepturi:
    a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;
    b) dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat;
    c) dreptul de a ocupa o functie de politist de frontiera.
In baza art. 88 Cod penal va scadea din durata pedepsei inchisorii durata retinerii pe 24 de ore din data de 6.01.2006 si durata arestarii preventive din data de 7.01.2006 pana in data de 7.03.2006 (  a se vedea si Relatiile de la fila 91).
  Si la individualizarea pedepsei aplicabile inculpatului Xx, instanta are in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.72 Cod penal, intre care circumstantele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, urmeaza cursurile unei facultati de inginerie ( conform adeverintei Universitatii din Oradea, fila 265), dar si, pe de alta parte, datele ca s-a mai implicat in asemenea fapte, oferite de declaratiile martorului Xx si de aspectele consemnate in Ordonanta din 8.05.2009 a Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor ( a se vedea fila 505). Si in cazul sau, are in vedere cuantumul relativ ridicat al sumei pe care a transmis-o ca mita, 6000 de lei. Asa fiind, ii va aplica pedeapsa de 3 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii pe timp de 2 ani a drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b Cod penal, respectiv:
    a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;
    b) dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat;
Avand in vedere circumstantele personale ale inculpatului, in special lipsa antecedentelor si faptul ca se pregateste pentru a-si castiga in mod cinstit existenta, instanta apreciaza ca insasi aplicarea pedepsei constituie un avertisment suficient si in baza art 81, 82  C. pen. va suspenda conditionat executarea pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani.
In conformitate cu prev art 359 C.p.p. va atrage atentia inculpatului asupra prev art 83 C. pen. referitoare la revocarea suspendarii executarii pedepsei in cazul savarsirii altei infractiuni in termenul de incercare.
Pentru aceasta eventualitate, va va scadea si in cazul lui, in baza art. 88 Cod penal, din durata pedepsei inchisorii durata retinerii pe 24 de ore din data de 14.03.2006 si durata arestarii preventive din data de 15.03.2006 pana in data de 21.03.2006 ( a se vedea aceleasi Relatii).
In conformitate cu prev. art. 19 Legea 78/2000 va dispune confiscarea de la inculpatul Xxa sumei totale primite direct sau indirect cu titlu de mita, 7300 de euro, in echivalent in lei la data platii.
In baza  art. 191 alin. 1  si art. 192 alin. 3  Cod procedura penala obliga pe fiecare dintre inculpatii XXsi XXsa plateasca statului cate o suma de 2800 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, urmand ca restul cheltuielilor avansate de stat, 2800 de lei, sa ramana in sarcina acestuia. Din totalul cheltuielilor, 8000 de lei sunt cele calculate prin Rechizitoriu, iar restul de 400 de lei sunt aferente termenelor de judecata de la Tribunalele Bihor si Mures.