Calitate de reprezentant. Procura emisa in fata unui notar dintr-un stat strain. Cerinta formala a apostilei. Exceptie. Incetarea efectelor unei conventii internationale.
- OG nr.66/1999, art.3 alin.2
Formalitatea apostilarii unui inscris pentru a fi prezentat unei autoritati romane trebuia sa fie indeplinita in privinta procurii date in fata unui notar dintr-un stat strain (cu conditia ca acest stat sa fie parte a Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, conditie indeplinita in cazul Rusiei), insa numai daca intre Romania si statul in discutie nu exista o conventie bilaterala care sa reglementeze acest aspect.
Astfel, potrivit art.3 alin.2 din Conventia mentionata, la care Romania a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 66 din 24 august 1999: "Totusi formalitatea mentionata in alineatul precedent (aplicarea apostilei, n.red.) nu poate fi ceruta atunci cand fie legile, regulamentele sau uzantele in vigoare in statul in care actul urmeaza sa fie prezentat, fie o intelegere intre doua sau mai multe state contractante o inlatura, o simplifica sau scuteste actul de supralegalizare."
Or, potrivit art.12 din Tratatul intre Republica Populara Romana si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind acordarea asistentei juridice in cauzele civile, familiale si penale, actele care au fost intocmite sau certificate de institutiile juridice sau de catre o persoana oficiala pe teritoriul uneia dintre Partile contractante, in limitele competentei lor, in forma stabilita de legile in vigoare si prevazute cu sigiliul oficial, sunt valabile pe teritoriul celeilalte Parti Contractante fara vreo alta certificare.
Nici o dovada ca Tratatul mai sus mentionat este inca in vigoare nu era necesar a fi administrata a apelanta-intervenienta, imprejurarea incetarii efectelor tratatului fiind un fapt negativ, astfel ca cel care invoca existenta si efectele conventiei avea obligatia de face dovada incheierii acesteia, iar cel ce sustinea contrariul avea sarcina de a proba contrariul, in sensul intervenirii unei modalitati de incetare a efectelor conventiei (cum ar fi denuntarea acesteia de una dintre parti). (Decizia nr.109A din 20.04.2010 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si Pentru Cauze Privind Proprietatea Intelectuala)
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV a Civila la data de 24.07.2006, reclamanta S.C. A.G. S.R.L. a chemat in judecata pe parata S.C. V. S.R.L., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate ca marfurile retinute de catre autoritatile vamale, conform deciziei Autoritatii Nationale a Vamilor - Directia Regionala Vamala Iasi, aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala ale reclamantei asupra marcii "LUGA ABRASIV"; sa se dispuna interzicerea importului si comercializarii neautorizate de catre parata a produselor purtand marci identice sau similare acestei marci, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, s-a aratat ca la data de 10.07.2006, in temeiul prevederilor Legii nr.344/2005, in urma acceptarii cererii de interventie nr. 25949/11.05.2006 a Autoritatii Nationale a Vamilor pentru respectarea unui drept de proprietate intelectuala, autoritatile vamale din cadrul Biroului Vamal Siret au retinut ca fiind susceptibile ca aduc atingere unui drept de proprietate intelectuala un numar de 171.670 bucati discuri abrazive cu armatura pentru taiat si polizat metale, ce aveau inscriptionata fara drept marca "LUGA ABRASIV".
Produsele retinute sunt originare din Rusia, fiind exportate de catre firma JSC "L.A.P. SDA", cu sediul in Rusia, destinatar fiind societatea parata.
Deoarece marca "LUGA ABRASIV" reprezinta marca inregistrata a firmei S.C. A.G. S.R.L., conform certificatului de inregistrare nr. 65390/2004 emis de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, importul si comercializarea neautorizata a produselor ce poarta marci identice sau similare cu aceasta, aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala ale reclamantei.
Prin sentinta civila nr. 1465/14.11.2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila a admis exceptia necompetentei materiale a acestei instante si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Suceava.
Prin decizia civila nr.323 R/22.05.2007 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuala admis recursul declarat de recurenta-reclamanta, a casat sentinta recurata si a trimis cauza pentru continuarea judecatii la Tribunalul Bucuresti.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a Civila la data de 16.07.2007.
La termenul de judecata din data de 06.11.2007, parata a depus la dosarul cauzei note prin care a invocat in principal exceptia lipsei competentei teritoriale de solutionare a litigiului si declinarea competentei de solutionare catre Tribunalul Suceava. In subsidiar, a solicitat suspendarea judecarii cauzei pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr.... aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila, a solicitat constatarea cu privire la primul capat de cerere ca fiind ramasa fara obiect.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art.137, alin.1, 244 alin.1 pct. 1 codul de procedura civila.
La acelasi termen de judecata s-a depus si cerere de interventie in interes propriu formulata de catre JSC L.A.P. SDA - (Uzina De Produse Abrazive Din Luga), prin care a solicitat, cu privire la primul capat de cerere, sa se ia act de ramanerea acestuia fara obiect, iar in ceea ce priveste al doilea capat de cerere, s-a solicitat respingerea acestuia ca fiind netemeinic si nelegal.
Intervenienta a depus si cerere reconventionala, solicitand urmatoarele: constatarea cu privire la actele de comert - export si distributie - efectuate de catre S.C. A.G. S.R.L. Afumati pe teritoriul Romaniei, a gamei de produse din care fac parte si discurile abrazive purtand denumirea "LUGA ABRASIV" aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala a JSC L.A.P. SDA- (Uzina de Produse Abrazive din Luga); dispunerea interzicerii imediate a comertului, exportului, distribuirii precum si a oricarei alte forme de folosire neautorizata a insemnului "LUGA ABRASIV"de catre reclamanta S.C. A.G. S.R.L. Afumati; sa se dispuna obligarea la plata unei sume cu titlu de despagubiri materiale al carui cuantum va fi stabilit in urma efectuarii unei expertize contabile; sa se dispuna publicarea in presa, pe cheltuiala reclamantei S.C. A.G. S.R.L. Afumati a dispozitivului hotararii judecatoresti in 2 publicatii de circulatie nationala si obligarea la plata cheltuielilor ocazionate de proces.
Intervenienta a aratat ca in cauza este situatia prin care un comerciant (care dupa parerea intervenientei ori face discuri abrazive intr-un garaj ori le importa din China, dar din cand in cand cumpara si discurile paratei de la unul din distribuitorii paratei pentru a avea acoperire legala) incearca sa opreasca relatiile de afaceri ale producatorului de peste 100 de ani a discurilor abrazive "LUGA ABRASIV"cu distribuitorii sai din Romania, incercand prin inregistrarea marcii cu rea credinta si in frauda legii sa provoace prejudicii intervenientei.
S-a mai aratat ca peste tot in lume conflictul intre o marca utilizata de peste 100 de ani (notorie) si marca inregistrata cu rea credinta si in frauda legii se solutioneaza cu anularea marcii inregistrate cu rea credinta, producatorul in toate cazurile nu-si poate opri productia sau comercializarea doar pentru ca un fost client face experimente juridice.
Fata de aceasta situatie JSC L.A.P. Sda (Uzina de Produse Abrazive din Luga) a introdus actiune in anularea marcii LUGA ABRASIV cerere ce formeaza obiectul dosarului nr. ... aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila, avand in vedere ca aceasta a fost inregistrata cu rea credinta, in frauda legii, printr-un abuz de drept si pentru ca aceasta contine numele unui oras din Rusia culminand cu faptul ca aceasta marca in traducere inseamna "abraziv din Luga".
Totodata, s-a aratat ca prin sentinta civila nr. 881/14.06.2007, a fost admisa actiunea restransa in parte, s-a dispus anularea inregistrarii marcii nr. 65390 pentru clasa de produse 8; s-a anulat certificatul de inregistrare a marcii nr. 65390 pentru clasa de produse 8.
Intervenienta a mai aratat ca are in Romania doi dealeri, S.C. V. S.R.L.(fosta AF P.) si S.C. V.G. S.R.L., acestia avand drept de vanzare pe teritoriul Romaniei, intrucat au din partea intervenientei certificatul de origine a marfurilor, certificat de calitate, certificat de conformitate, sistemul de certificare STAS R.
De asemenea intervenienta a aratat ca, intrucat colaborarea cu dealerii romani era la inceput, nu a inregistrat marca sa pe teritoriul Romaniei inca de la inceputul intrarii pe piata, intrucat practica europeana este ca mai intai sa se atinga un anumit standard al vanzarilor, sa se faca un studiu al pietei, sa se cerceteze nivelul contrafacerilor pe piata si mai apoi sa se procedeze la inregistrarea acesteia.
Astfel, Camera de Comert si Industrie a Regiunii Leningrad prin adresa 1864/05.06.2006 confirma ca a eliberat certificate de origine pentru discurile livrate in Romania catre dealerii sai si ca "incepand din anul 1985 sub aceasta marca comerciala, SDA Uzina de produse abrazive din Luga a participat de nenumarate ori la diferite expozitii internationale". De asemenea se confirma ca uzina "implineste anul acesta 100 de ani de activitate si este cea mai mare uzina de fabricare a instrumentelor abrazive din Rusia si a vandut in 2005, 184,000.000 de discuri armate de debitare si rectificare (cod vamal 6804 22 1800) si ca productia uzinei este livrata in mai multe tari ale lumii."
Totodata, intervenienta a aratat ca S.C. A. G. S.R.L., fost client al distribuitorilor paratei in Romania, s-a gandit ca prin inregistrarea cu rea credinta la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (O.S.I.M.) a marcii verbale "LUGA ABRASIV" poate sa preia clientii societatii parate, care au fost obisnuiti sa li se garanteze un anumit standard de calitate prin asocierea cu numele societatii interveniente si cu standardele de calitate ale produselor sale. S-a precizat ca S.C. A. G. S.R.L. Afumati nici macar nu s-au preocupat sa schimbe culorile si formatul desenului si nici numarul de telefon rusesc (care a fost pana de curand numarul de telefon al societatii parate) dar folosesc adresa site-ului intervenientei care sa induca in eroare cu privire la originea produsului si nu in ultimul rand sa foloseasca numele uzinei intervenientei (LUGA ABRASIV) si numele orasului unde parata isi are sediul, Luga, din regiunea Leningrad.
Reaua credinta a paratei definita ca fiind incorectitudinea respectiv atitudinea unei persoane care savarseste un fapt contrar legii sau altor norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul ilicit al conduitei sale - este evidenta in cazul paratei care cunostea ca aceasta marca apartinea reclamantei, ale caror produse le-a achizitionat inainte si dupa inregistrarea marcii pe numele sau. Prin inregistrarea marcii parata a dorit cu rea credinta sa obtina un avantaj prin preluarea clientilor intervenientei, traditiei si a beneficiilor. Parata, prin inregistrarea marcii verbale "LUGA ABRASIV", a tins la obtinerea exclusivitatii pe piata romaneasca a vanzarii produselor intervenientei fara acordul sau.
In conformitate cu art.6 al. 3 al Conventiei de la Paris - o marca inregistrata reglementar intr-una din tarile Uniunii va fi considerata independenta. Notiunea de marca inregistrata reglementar impune conditia de inregistrare cu buna credin?a de catre titular a fi indeplinita.
S-a mai aratat ca in conformitate cu Conventia de la Paris "Numele comercial, va fi protejat in toate tarile Uniunii, fara obligatia de depunere sau inregistrare, indiferent de faptul daca el face sau nu parte dintr-o marca."
La termenul de judecata din data de 15.01.2008, parata a invocat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.35 din Legea nr. 84/1998, precum si a prevederilor art.11 din Legea nr.344/2005.
La termenul de judecata din data de 11.03.2008 tribunalul a admis exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant, a anulat cererea de interventie si cererea reconventionala formulata de JSC L.A. P. Sda - (Uzina De Produse Abrazive Din Luga), pentru lipsa dovezii calitatii de reprezentant. Totodata, a admis cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia neconstitutionalitatii art.35 din Legea nr.84/1998 si a dispozitiilor art.11 din Legea nr.344/2005 in raport de dispozitiile art. 24 alin.1, 53 alin.2 si 135 alin.1 din Constitutia Romaniei, iar conform art.29 alin.5 din Legea nr. 47/1992 s-a dispus suspendarea cauzei pana la solutionarea exceptie de neconstitutionalitate.
In motivarea incheierii din 11.03.2008 s-a retinut, cu privire la solutia data exceptiei lipsei dovezii calitatii de reprezentant, ca reclamanta nu s-a conformat dispozitiilor instantei de la termenul din 12.02.2008, prin care i s-a pus in vedere sa depuna la dosar imputernicire apostilata, astfel ca aceasta nu are reprezentant conventional.
Prin decizia nr.1214/11.11.2008 pronuntata de Curtea Constitutionala in dosarul nr.1863D/2008, a fost respinsa, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionale a prevederilor art. 35 din Legea nr. 84/1998 si art.11 din Legea nr. 344/2005.
Prin sentinta civila nr.383/17.03.2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila a admis actiunea, a constatat ca marfurile retinute conform deciziei A.N.V. nr. 14698/OCB/12.07.2006 aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala ale reclamantei asupra marcii "LUGA ABRASIV", a interzis paratei importul si comercializarea neautorizata a acestora, a anulat cererea reconventionala si cererea de interventie in interes propriu formulate de JSC L.A.P. SDA - pentru lipsa dovezii calitatii de reprezentant si a obligat parata sa plateasca reclamantei suma de 40 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut ca in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 84/1998, intr-o actiune in contrafacerea unei marci inregistrate, trebuiesc analizate urmatoarele conditii de admisibilitate:
- reclamantul sa fie titularul dreptului de proprietate asupra marcii sau a unui alt drept (licenta) in conditiile legii :
- existenta faptelor de folosire a unui semn identic sau similar cu marca inregistrata;
- dovada faptului ca faptele de folosire mentionate reprezinta o incalcare a drepturilor asupra marcii inregistrate, in sensul Legii nr. 84/1998;
- lipsa unei justificari legitime pentru folosirea marcii din partea paratului.
Astfel fiind, a constatat ca, in speta, reclamanta S.C. A.G. S.R.L., in temeiul certificatului de inregistrare Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (O.S.I.M.) nr. 65390, detine drepturi exclusive asupra marcii "LUGA ABRASIV" pe teritoriul Romaniei. In calitate de titular al dreptului asupra marcii "LUGA ABRASIV", reclamanta exercita toate drepturile prevazute de art. 35 din Legea nr. 84/1998, inclusiv acela de a interzice comercializarea, importul sau exportul sub acest semn (art. 35 alin. 3 lit. c).
In conformitate cu dispozitiile art.1 pct.13 lit.a din Legea nr. 202/2000, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 344/2005, urmeaza ca in cadrul operatiunilor de import sa fie considerate marfuri contrafacute: "orice marfa, inclusiv ambalajul sau, care poarta, fara autorizatie o marca de produs sau de serviciu, legal inregistrata pentru respectiva marfa ori care nu poate fi deosebita, in aspectele sale esentiale, de o marca de produse sau de servicii legal inregistrata si care, din acest motiv, incalca drepturile titularului acestei marci".
Art.35 alin.2 lit. a din Legea nr. 84/1998 prevede ca "titularul marcii poate cere instantei judecatoresti competente sa interzica tertilor sa foloseasca in activitatea lor comerciala, fara consimtamantul titularului un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost inregistrata". Textul enuntat prevede ca in ipoteza incalcarii drepturilor exclusive conferite de marca, in actiunea in contrafacere nu este necesar sa fie dovedit riscul de confuzie, acesta fiind prezumat, daca exista identitate, atat intre semnul folosit de catre tert si cel inregistrat ca marca, de catre reclamant, cat si intre produsele sau serviciile tertului si cele ale reclamantului.
Potrivit art.16 din Acordul TRIPS, "titularul unei marci de fabrica sau de comert inregistrate, va avea dreptul exclusiv de a impiedica orice terti actionand fara consimtamantul sau sa utilizeze in cadrul operatiunilor comerciale semne identice sau similare pentru produsele sau serviciile identice sau similare celor pentru care marca de fabrica sau de comert este inregistrata, in cazul in care o astfel de utilizare ar genera un risc de confuzie. In cazul de folosinta a unui semn identic pentru produse sau servicii identice, existenta riscului de confuzie va fi prezumata".
Cum in speta, insemnul folosit de tertul-parat S.C. V. S.R.L., este identic cu marca inregistrata "LUGA ABRASIV", apartinand reclamantei, iar produsele importate fac parte din clasele de produse si servicii pentru care marca "LUGA ABRASIV", a fost inregistrata, rezulta, in conformitate cu dispozitiile art.6 alin.1 lit.a si art.35 alin.2 lit.a, ca faptele paratei reprezinta o incalcare a marcii inregistrate "LUGA ABRASIV".
Fata de toate cele anterior mentionate s-a constatat ca in cauza sunt intrunite toate conditiile de admisibilitate ale actiunii de contrafacere, motiv pentru care, a fost admisa actiunea, astfel cum a fost formulata.
Potrivit dispozitiilor art.161 Cod de procedura civila, s-a dispus si anularea cererii de interventie si a cererii reconventionale formulate, pentru lipsa dovezii calitatii de reprezentant, astfel cum aceste exceptii au fost admise prin incheierea de la data de 11.03.2008.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata SC V. SRL, solicitand respingerea actiunii ca fiind netemeinica, iar in subsidiar sa se ia act cu privire la actiunea formulata de catre reclamanta ca fiind ramasa fara obiect.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuala la data de 23.09.2009.
In dezvoltarea motivelor de critica, apelanta-parata a aratat ca la data de 02.04.2006, in timpul unui control vamal, a luat la cunostinta de existenta certificatului de inregistrare a marcii verbale nr. 65390/01.02.2006 avand denumirea LUGA ABRASIV (in traducere din limba rusa ABRASIV DIN LUGA) pe numele S.C. A.G. S.R.L. Afumati, care a incercat sa impiedice operatiunile comerciale intre JSC L.A.P. SDA (Uzina de Produse Abrazive din Luga) in calitate de producator si S.C. V. S.R.L. in calitate de distribuitor.
Fata de aceasta situatie JSC L.A.P. SDA a introdus actiune in anularea marcii LUGA ABRASIV cerere ce formeaza obiectul dosarului aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila, avand in vedere ca aceasta a fost inregistrata cu rea credinta, in frauda legii, printr-un abuz de drept si pentru ca aceasta contine numele unui oras din Rusia culminand cu faptul ca aceasta marca in traducere inseamna Abrasiv din Luga.
Prin sentinta civila nr. 881/14.06.2007 a fost admisa actiunea restransa in parte, anulata inregistrarea marcii nr. 6.5390 pentru clasa de produse 8.
A aratat apelanta ca marca este bine cunoscuta in toata lumea de peste 100 de ani si este asociata cu productia de discuri abrazive, este inregistrata in Rusia, in curs de inregistrare in Europa, are prioritate din anul 2000 si apartine JSC L.A.P. SDA (certificat de inregistrare si forma marcii comerciale).
Peste tot in lume conflictul intre o marca utilizata de peste 100 de ani (notorie) si marca inregistrata cu rea credinta si in frauda legii se solutioneaza cu anularea marcii inregistrate cu rea credinta, producatorul in toate cazurile nu poate fi obligat sa-si opreasca productia sau comercializarea doar pentru ca un fost client face experimente juridice incercand sa induca in eroare publicul cum ca ar vinde abraziv din Luga.
Motivarea principala a este data de prevederile art. 2 din Legea nr. 344/2005 prin coroborarea alin. 1 si 2 astfel: Potrivit al.1, "Prezenta lege nu se aplica marfurilor care sunt obiect al dreptului de proprietate intelectuala protejat si care au fost fabricate cu consimtamantul titularului dreptului" iar potrivit al. 2 "Prezenta lege nu se aplica marfurilor la care se refera al. 1 care sunt fabricate sau sunt protejate de un alt drept de proprietate intelectuala, in alte conditii decat cele convenite cu titularul dreptului."
Rezulta pana la evidenta ca aceasta lege nu se aplica conflictului de marca internationala cu marca nationala ci numai in caz de contrafacere, ori cum poate fi contrafacere fabricarea de 100 de ani a unor discuri abrazive de catre producatorul traditional.
Mai mult decat atat, artificiile juridice de care reclamanta intelege sa se foloseasca aduc grave prejudicii de imagine si sunt de natura a afecta imaginea de brand a producatorului, consumatorul obisnuit al produselor asimiland produsele originale celor contrafacute, in conditiile in care reclamanta desi foloseste pe etichete, ambalaje si prospectele de vanzare datele de identificare ale JSC LUGA ABRASIVE din Rusia, produsele comercializate de catre aceasta sunt fabricate in China.
Ori, trecand peste situatia absurda si frustranta a producatorului care nu-si poate comercializa produsele fabricate in Rusia pe teritoriul Romaniei apreciaza ca S.C. V. S.R.L. in calitate de comerciant, ce nu comercializeaza produse sub marca LUGA ABRASIVE, nu poate formula un punct de vedere pertinent raportat la litigiile dintre producator si un comerciant de produse contrafacute.
De asemenea intelege sa anexeze dovada inregistrarii de catre JSC L.A. din Rusia a cererii de marca avand denumirea LUGA ABRASIV inregistrata la OSIM sub nr. M 2006 04823. Fata de acest aspect, apreciaza ca introducerea in cauza a JSC L.A. era imperios necesara.
De asemenea relevanta este inclusiv corespondenta purtata de catre reclamanta cu JSC L. A., initial aceasta solicitand o colaborare comerciala, sens in care reprezentantii reclamantei s-au deplasat in Rusia, ulterior discutiile avute cu acestia neconcretizandu-se intr-un contract. Drept raspuns, reclamanta a inteles sa faca demersurile necesare in vederea inregistrarii marcii LUGA ABRASIV fara a avea insa acordul titularului acesteia cat si fara a avea dreptul de a importa produsele fabricate de catre L.A..
Prin urmare, aceasta, sub aparenta unui titlu obtinut injust, intelege sa importe produse de o calitate indoielnica - concluziile raportului de expertiza tehnica efectuat au reliefat faptul ca aceste produse contin substante cancerigene si sunt periculoase pentru siguranta si integritatea fizica a utilizatorilor - iar raporturile comerciale legitime ale producatorului sa fie obstructionate prin experimente juridice echivalente calitatii marfii.
Mai mult decat atat, in ceea ce priveste motivele invocate raportat la prevederile Legii nr. 344/2005, reclamanta nu a facut dovada sustinerilor sale privind existenta, importul si/sau comercializarea unor produse contrafacute raportat la prevederile arte 3 pct. 11 si 12, iar pronuntarea de catre instanta cu privire la acest capat de cerere fara ca reclamanta sa faca dovada sustinerilor sale in acest sens ar echivala cu o necercetare a fondului cauzei.
In baza incheierii nr. 1821 din data de 20.07.2006 a Tribunalului Suceava - Sectia Comerciala, Contencios Administrativ si Fiscala in dosarul nr. 331/86/2006 s-a dispus suspendarea masurilor prevazute in adeverinta nr. 255A/10.07.2006, adresa nr. 5389 din 10.07.2006 a Biroului Vamal Siret prin Notificarea nr. 14718/CCB/11.07.2006 a D.R.V. Iasi - Serviciul de Supraveghere Vamala si prin care obliga Directia Regionala Vamala Iasi sa efectueze operatiunile de vamuire a produselor livrate de JSC L.A.P. Rusia catre S.C. V. S.R.L. prin factura nr. 55/06.07.2006 executorie (s.n.)".
Prin adresa nr. 5930 din data de 03.08.2006 formulata de catre Biroul Vamal Siret a fost instiintata ca la nivelul Directiei Regionale Vamale Iasi s-a luat decizia restituirii marfurilor in conformitate cu adresa nr. 16.061 din data de 02.08.2006 inregistrata la Biroul Vamal Siret cu nr. 5920/03.08.2006 marfurile fiind ridicate de catre apelanta parata in data de 04.08.2006 in urma efectuarii operatiunilor de vamuire pentru punerea in libera circulatie.
Pentru aceste motive solicita ca instanta sa constate referitor la capatul de cerere privind constatarea faptului ca marfurile care au fost retinute de catre autoritatile vamale conform deciziei Autoritatii Nationale a Vamilor - Directia Regionala Vamala Iasi nr. 14698/C.C.B./12.07.2006 ar aduce atingere drepturilor detinute de catre S.C. Andronic Grup S.R.L. ca fiind ramas fara obiect.
A mai sustinut apelanta-parata ca instanta de judecata, in motivarea sentintei nr. 383 din data de 17.03.2009 nu s-a pronuntat cu privire la:
- cererea de suspendare formulata in temeiul prevederilor 244, alin. (1), pct. 1 Cod de Proc. Civ.;
- motivele si probele in baza carora s-a anulat cererea de interventie in interes propriu si cererea reconventionala.
Cu privire la cererea privind apostilarea inscrisurilor, a depus raspunsul formulat de catre Directia Administratiei Federale a Finantelor pentru Sankt-Petersburg cu privire la solicitarea de apostilare a documentelor. Ori, in motivarea raspunsului s-a justificat refuzul de aplicare a apostilei cu invocarea art.12 din Tratatul dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si Republica Populara Romana privind acordarea asistentei juridice in cauzele civile, familiale si penale din 03.04.1958 publicat in Monitorul Oficial nr. 30 din 04.08.1958:
"1. Actele care au fost intocmite sau certificate de institutiile juridice sau de catre o persoana oficiala (traducator oficial, expert etc.) pe teritoriul uneia din Partile Contractante, in limitele competentei lor, in forma stabilita de legile in vigoare si prevazute cu sigiliul oficial, sunt valabile pe teritoriul celeilalte Parti Contractante fara vreo alta certificare.
2. Actele care pe teritoriul unei Parti Contractante se considera ca fiind acte oficiale, sunt socotite si pe teritoriul celeilalte Parti Contractante ca avand forta probatorie a actelor oficiale." (Anexa 4).
Cum acest act normativ nu a fost abrogat si se afla inca in vigoare anularea cererii de interventie in interes propriu si a cererii reconventionale pe acest temei este netemeinica in conditiile in care o justa solutionare a cauzei impunea coparticiparea procesuala a producatorului.
Or, motivele invocate de catre reclamanta referitoare la validitatea Tratatului dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si Republica Populara Romana privind acordarea asistentei juridice in cauzele civile, familiale si penale din 03.04.1958 publicat in Monitorul Oficial nr. 30 din 04.08.1958 nu au fost probate in sensul abrogarii acestora de catre un alt act, cu atat mai mult cu cat din raspunsul la adresa formulata de catre intervenienta in vederea apostilarii cererilor, organele administratiei ruse au confirmat faptul ca acest Tratat este in vigoare.
Raportat la probatoriul administrat in cauza (inscrisurile depuse de catre apelanta) instanta nu a motivat considerentele pentru care a apreciat si calificat produsele importate de catre subscrisa de la producatorul acestora - cel autentic - ca fiind contrafaceri.
Instanta nu a retinut in vederea unei juste solutionari a cauze dispozitivul si hotararea sentintei civile nr. 881/14.06.2007 cat si cererea de marca depusa la OSIM de catre apelanta, avand numar de depozit M 2006 04823/28.04.2006 ceea ce reprezinta in aprecierea noastra o necercetare a fondului cauzei.
Cererea de apel, legal timbrata, a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 282 - 298 Cod de Proc. Civ.
La data de 24.02.2010 a formulat apel si intervenienta JSC L.A.P. SDA, solicitand admiterea apelului in sensul admiterii cererii de interventie si reconventionale formulate; cu privire la primul capat de cerere solicita sa se ia act de ramanerea acestuia fara obiect; in ceea ce priveste al doilea capat de cerere respingerea acestuia ca fiind netemeinic si nelegal.
Cererea de apel a fost motivata in fapt si in drept in mod similar cu cererea de apel formulata de apelanta-parata SC V. SRL si a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 239, 2391, 282 si urmatoarele, art.49 - 56 Cod Proc.Civ.
Intimata-reclamanta SC A.G. SRL a formulat intampinare fata de apelul declarat de apelanta-parata, solicitand respingerea apelului ca nefondat.
In apel nu au fost administrate probe noi.
Examinand sentinta apelata prin prisma motivelor de apel formulate si in raport de dispozitiile art.295 Cod Proc.Civ., curtea constata ca apelurile sunt fondate.
Se impune a consemna cu prioritate in privinta naturii juridice a cererii de apel formulata de intervenienta JSC L.A.P. SDA ca, desi aceasta s-a intemeiat din punct de vedere procedural pe dispozitiile art.293 si art.2931 Cod Proc.Civ., apelul declarat este un apel principal.
Astfel, prima instanta a admis exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant prin incheierea din data de 11.03.2008, exceptie care privea calitatea de reprezentant a semnatarului cererii de interventie si cererii reconventionale, iar prin hotarare a anulat aceste cereri in consecinta.
Potrivit art.282 alin.2 Cod Proc.Civ., incheierea din data de 11.03.2008 putea fi atacata de intervenienta ale carei cereri au fost anulate numai odata cu fondul cauzei, imprejurare in care, potrivit art.261 alin.3 Cod Proc.Civ., era obligatorie comunicarea hotararii catre intervenienta pentru a determina curgerea termenului pentru formularea caii de atac.
Din verificarea lucrarilor dosarului de fond curtea retine ca o astfel de comunicare a hotararii nu s-a produs, la dosarul cauzei neexistand dovada actului de procedura, respectiv procesul-verbal intocmit conform art.100 Cod Proc.Civ.
Prin urmare, pentru intervenienta JSC L.A.P. SDA termenul de apel nu a inceput sa curga, motiv pentru care cererea de apel depusa la dosarul acestei instante la data de 24.02.2010 reprezinta un apel principal si nu apel incident in conditiile art.293 si art.2931 Cod Proc.Civ.
De altfel, conditiile art.293 Cod Proc.Civ. nu erau indeplinite, deoarece in acest caz apelul in aderare se declara de intimat, atunci cand are interes a adera la apelul declarat de partea potrivnica (iar in speta apelul este declarat de parat, care justifica acelasi interes procesual cu intervenienta).
De asemenea, nici prevederile art.2931 Cod Proc.Civ. nu pot fi incidente in speta, deoarece potrivit acestora: "In caz de coparticipare procesuala, precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept, chiar dupa implinirea termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca acesta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces."
Prin urmare, desi este intrunita prima conditie, ca la prima instanta sa fi intervenit terte persoane in proces, nu este indeplinita conditia ca apelul sa fie declarat de intimat impotriva unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal.
Pentru aceste considerente, curtea constata ca apelul declarat de intervenienta are natura juridica a unui apel principal.
Pe de alta parte, examinand criticile formulate, curtea retine gresita solutionare de catre prima instanta a exceptiei lipsei dovezii calitatii de reprezentant.
In acest sens, curtea constata ca la dosarul cauzei a fost depusa de catre mandatarul D.O.L. o procura in limba rusa (fila 71), precum si traducerea acesteia autorizata de traducator O.V., a carui semnatura a fost legalizata de notarul public I.L. (filele 72-73 in dosarul primei instante), prin care JSC L.A.P. SDA l-a imputernicit pe D.O.L. sa ii reprezinte interesele in dosarul nr.... aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, in vederea depunerii si sustinerii cererii de interventie si a cererii reconventionale, precum si pentru alte acte de reprezentare, mentionate in procura.
Nici o contestatie nu s-a ridicat cu privire la continutul acestei procuri sub aspectul intinderii puterilor mandatarului, ci intimata-reclamanta a sustinut exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant prin prisma lipsurilor formale ale actului, in sensul ca actul prezentat instantei nu avea aplicata apostila potrivit Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961.
Or, o astfel de formalitate trebuia sa fie indeplinita in privinta procurii date in fata unui notar dintr-un stat strain (cu conditia ca acest stat sa fie parte a Conventiei mentionate, conditie indeplinita in cazul Rusiei), insa numai daca intre Romania si statul in discutie nu exista o conventie bilaterala care sa reglementeze acest aspect.
Astfel, potrivit artt.3 alin.2 din Conventia mentionata, la care Romania a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 66 din 24 august 1999: "Totusi formalitatea mentionata in alineatul precedent (aplicarea apostilei, n.red.) nu poate fi ceruta atunci cand fie legile, regulamentele sau uzantele in vigoare in statul in care actul urmeaza sa fie prezentat, fie o intelegere intre doua sau mai multe state contractante o inlatura, o simplifica sau scuteste actul de supralegalizare."
Or, potrivit art.12 din Tratatul intre Republica Populara Romana si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind acordarea asistentei juridice in cauzele civile, familiale si penale (depus de intervenienta la filele 76 si urmatoarele in dosarul tribunalului), actele care au fost intocmite sau certificate de institutiile juridice sau de catre o persoana oficiala pe teritoriul uneia dintre Partile contractante, in limitele competentei lor, in forma stabilita de legile in vigoare si prevazute cu sigiliul oficial, sunt valabile pe teritoriul celeilalte Parti Contractante fara vreo alta certificare.
In aceste conditii, formalitatea apostilei nu era necesara pentru procura emisa in fata unui notar din Rusia, fiind exclusa prin prevederile conventiei bilaterale incheiate in statul roman si antecesorul statului rus de astazi, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
A sustinut intimata-reclamanta in fata primei instante, atunci cand a ridicat exceptia analizata, ca apelanta intervenienta are obligatia de a face dovada ca Tratatul mai sus mentionat este inca in vigoare.
Or, nici o astfel de dovada nu era necesara, imprejurarea incetarii efectelor tratatului fiind un fapt negativ, astfel ca cel care invoca existenta si efectele conventiei avea obligatia de face dovada incheierii acesteia, iar cel ce sustinea contrariul avea sarcina de a proba contrariul, in sensul intervenirii unei modalitati de incetare a efectelor conventiei (cum ar fi denuntarea acesteia de una dintre parti).
Prin urmare, depunerea la dosar a procurii in limba rusa, date in fata notarului public, precum si a traducerii autorizate si legalizate a inscrisului era suficienta pentru a face dovada calitatii de reprezentant a mandatarului ce a formulat cererea de interventie si cererea reconventionala in numele intervenientei.
Este lipsita de relevanta apararea adusa prin intampinare de intimata-reclamanta, in sensul ca cererea reconventionala era inadmisibila, neputand fi formulata decat de parat, nu si de un tert, deoarece acestea sunt aspecte ce se analizeaza ulterior chestiunii procedurale a calitatii de reprezentant, tinand de calificarea naturii juridice a cererii si, mai mult decat atat, exceptia gresit solutionata priveste si o cerere de interventie, argumentul intimatei reclamante privind numai cererea reconventionala.
In consecinta acestei constatari, in temeiul art.297 Cod Proc.Civ., se impune admiterea apelului, desfiintarea sentintei apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece in mod gresit a fost admisa exceptia care a inlaturat analizarea de catre tribunal a celorlalte chestiuni privitoare la cererile mentionate, respectiv admisibilitatea si, eventual, temeinicia acestora.
Curtea considera ca o corecta solutionare a pricinii si o justa gestionare a chestiunilor procedurale implica rejudecarea in tot a cauzei de catre tribunal, deoarece cererea principala si cererea de interventie contin argumente antagonice, care se exclud reciproc (ambele parti invocand comiterea de catre partea potrivnica a unor fapte de contrafacere, iar intervenienta si parata invocand si o pretinsa nulitate a marcii de care se prevaleaza reclamanta, actiunea in nulitate facand obiectul altui litigiu pendinte), astfel ca desfiintarea va privi intreaga sentinta, nu numai solutia data celor doua cereri incidentale.
Pentru aceste considerente, nu au a fi analizate de instanta de apel restul criticilor din cele doua cereri de apel, care privesc netemeinicia actiunii principale, urmand ca prima instanta sa le aiba in vedere la rejudecarea pricinii.
2