Ordonanta presedentiala in cazul obligatiei de a face Decizie nr. 18/R din data de 14.01.2009
pronunțată de Tribunalul Maramures

O obligatie de a face, cum este cea privind acoperirea cu pamant a unui sant, nu poate fi dispusa prin ordonanta presedintiala, decat in cazurile in care se tinde la incetarea unor acte abuzive. Prin sentinta civila nr. 3033 din data de 18 noiembrie 2008, pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus in dosarul nr. 3572/336/2008, a fost admisa cererea de ordonanta presedintiala formulata de reclamantii Ciuban Maria si Rosca Ileana si a fost obligat paratul Rosca Samoila sa acopere cu pamant santurile sapate peste drumul de acces spre terenurile reclamantelor, situate pe strada Botoaia din localitatea Viseu de Sus, la locul numit "Mocira".
In considerentele sentintei s-a retinut ca partile din proces au terenuri, case si grajduri pentru animale, amplasate in Viseu de Sus pe strada Botoaia, in zona numita "Mocira", parte dintre ele fiind mostenite de la parinti. Atunci cand antecesorii au cumparat imobilele au stabilit de comun acord cu vanzatorul ca peste terenuri, in continuarea strazii Botoaia, sa existe un drum de trecere permanent, pe care sa circule in tot timpul anului, cu orice vehicul, vite, etc., atat cumparatorii cat si orice alte persoane care vor detine teren in zona.
La un moment dat partile din cauza de fata, precum si cele din dosarul acvirat si vecinii lor au hotarat sa edifice o aductiune de apa din amonte. La data respectiva au efectuat sapaturile si au tras conductele unii peste terenurile celorlalti , dar in urma cu un an - doi, parte din ei s-au certat, astfel incat pe alocuri conducta a fost taiata si curgerea apei a fost oprita. Numitii Rosca Vasile si Ileana au fost nevoiti sa sape pe langa drumul de acces un sant pentru a amplasa conducta de apa si din acest motiv paratul Rosca Samoila i-a chemat in judecata, actiunea facand obiectul dosarului nr. 2755/336/2008 .
La randul lor, numitele Ciuban Maria si Rosca Ileana l-au chemat in judecata pe Rosca Samoila, solicitand obligarea acestuia sa acopere cu pamant santurile sapate, se pare ca tot pentru aceasta aductiune.
Urgenta care impune efectuarea acestei lucrari consta in aceea ca pe terenuri sunt amplasate case si grajduri pentru animale, carora trebuie sa li se asigure hrana, iar accesul la aceste imobile se poate realiza doar pe drumul in care s-au facut sapaturile.
Instanta a apreciat ca, fiind vorba doar de amplasarea unor conducte, o data ce santurile au fost sapate si conductele asezate, lucrarea de acoperire nu poate dura mai mult de 24 de ore, avand in vedere ca sunt implicate mai multe persoane.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul Rosca Samoila, solicitand admiterea acestuia si modificarea sentintei civile nr. 3033/18.11.2008 a Judecatoriei Viseu de Sus, in sensul respingerii cererii de ordonanta presedintiala formulata, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii de recurs, recurentul a aratat ca masura acoperirii cu pamant a unui sant are un caracter definitiv si nu poate fi dispusa, in mod vremelnic, pe calea ordonantei presedintiale.
Reclamanta Ciuban Maria nu este parte in dosarul nr. 2755/336/2008, in care se dezbate fondul dreptului, astfel incat, in ceea ce o priveste pe aceasta, cererea este inadmisibila.
Recurentul este proprietarul tabular al terenului pe care intimatele sustin ca acesta a sapat santuri, inscris in C.F. nr. 8743 Viseu de Sus, nr. topo. 2171/2, 2172/2, 2173/2 si 2174/2.
In probarea unui pretins drept de acces, reclamantele au depus un contract de vanzare - cumparare care vizeaza insa alte numere topografice, respectiv 2071/2, 2072/2, 2073/2 si 2074/4.
Nu exista nici o proba care sa confirme ca intimatele au un drept de servitute de trecere asupra fondului recurentului, ca exista un drum public pe care recurentul ar fi efectuat sapaturi si nici ca pe locul infundat ar exista grajduri cu animale care necesita hrana, astfel incat sa fie justificata urgenta masurii ce se solicita a fi luata.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 304 pct. 7,8,9 Cod procedura civila, raportat la art. 312 si art. 582 Cod procedura civila.
Analizand recursul declarat, prin prisma motivelor invocate si a prevederilor art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul a apreciat ca este intemeiat. In conformitate cu dispozitiile art. 581 Cod procedura civila, instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Prin urmare, pentru admisibilitatea ordonantei presedintiale se cer a fi intrunite urmatoarele trei conditii: urgenta, cerinta ca masura luata sa aiba caracter vremelnic si conditia de a nu prejudeca fondul dreptului.
Astfel, in procedura speciala a ordonantei presedintiale nu se pot lua masuri definitive, care sa rezolve in fond litigiul dintre parti, obligatiile de a face neputand fi dispuse, in principiu, pe aceasta cale. Aceste masuri sunt chemate sa mentina o situatie de fapt, pana cand se va solutiona fondul litigiului, avand deci o durata limitata in timp.
Datorita faptului ca ordonanta presupune urgenta si luarea unor masuri vremelnice, instanta nu are caderea sa prejudece fondul dreptului, putand sa cerceteze doar aparenta acestuia.
In speta, nu sunt indeplinite doua dintre conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale, respectiv caracterul vremelnic si cerinta de a nu prejudeca fondul, actiunea reclamantilor tinzand la luarea unor masuri cu caracter definitiv si la rezolvarea in fond a litigiului dintre parti.
Pe calea acestei proceduri speciale nu pot fi dispuse masuri a caror executare sa nu mai faca posibila restabilirea ulterioara a situatiei de fapt schimbate.