Plangerea la instanta impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata. Obiectul plangerii il constituie rezolutia sau ordonanta de netrimitere in judecata data de procuror si nu rezolutia sau ordonanta procurorului ier... Decizie nr. 82/R din data de 27.02.2007
pronunțată de Tribunalul Maramures

Prin sentinta penala nr.2191/16 noiembrie 2006 Judecatoria Baia Mare a respins plangerea formulata de petentul C.V impotriva Rezolutiei nr.691/II/2/2006 data la 4.08.2006 de Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures.
Pentru a hotari astfel, judecatoria a constatat ca prin plangerea formulata, petentul C.V. a solicitat desfiintarea rezolutiei nr.691/II/2/2006 data la 4.08.2006 de Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures, in motivare aratand ca martorii audiati in dosarul nr.3078/2004 al Tribunalului Maramures au dat declaratii mincinoase de natura sa-l incrimineze.
Instanta a constatat ca in dosarul cu numarul anterior mentionat si in care petentul a fost condamnat prin sentinta penala nr.404/2004 la pedeapsa inchisorii de 16 ani, martorii C.F. si C.A. au dat declaratii concordante cu realitatea, si ca declaratiile acestor martori se coroboreaza si cu restul probelor administrate atat in faza de urmarire penala, cat si in cea de cercetare judecatoreasca.
Nefiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa prev. de art.260 Cod penal, instanta a respins plangerea petentului.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs petentul C.V. solicitand desfiintarea rezolutiei procurorului de confirmare a propunerii de neincepere a urmaririi penale si trimiterea cauzei primei instante pentru judecarea faptuitorilor cu privire la infractiunea de marturie mincinoasa prev. de art.260 Cod penal.
Recursul este fondat dar din alte considerente decat cele invocate de recurentul - petent:
Dispozitiile art.2781 Cod procedura penala prevad o reglementare speciala a plangerii in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata. Conform acestor prevederi legale, impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
Din aceleasi dispozitii mai rezulta ca plangerea in fata judecatorului este conditionata de parcurgerea unei etape procesuale prealabile si obligatorii, respectiv plangerea la procurorul ierarhic superior. Aceasta procedura prealabila nu modifica insa obiectul plangerii, din interpretarea prevederilor legale rezultand ca plangerea in fata instantei vizeaza rezolutia ori ordonanta procurorului de netrimitere in judecata si nicidecum rezolutia sau ordonanta procurorului ierarhic superior data in urma rezolvarii administrative a plangerii.
Or, din verificarea actelor dosarului, reiese ca prima instanta a analizat si in final a respins plangerea petentului impotriva rezolutiei din 4.08.2006 emisa in dosar nr.691/II/2/2006 a Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, respectiv rezolutia procurorului ierarhic superior.
Chiar daca in plangerea adresata instantei, petentul a indicat in mod eronat ca ataca rezolutia procurorului ierarhic superior, instanta avea obligatia, in virtutea rolului sau activ, sa stabileasca corect obiectul plangerii si implicit al procesului. Aceasta obligatie este impusa si de textul art.2781 alin.7 Cod procedura penala, potrivit caruia, judecatorul, solutionand plangerea, verifica rezolutia sau ordonanta atacata pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, ceea ce inseamna ca instanta trebuia sa verifice, in speta, rezolutia din 13 iunie 2006 data in dosar nr.322/P/2006 a Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, din economia textelor legale rezultand ca acesta este actul procurorului care poate fi atacat in instanta.
Avand in vedere motivele mai sus mentionate tribunalul a apreciat ca prima instanta a pronuntat o hotarare nelegala, cata vreme nu a rezolvat plangerea impotriva rezolutiei de confirmare a propunerii de neincepere a urmaririi penale.
In consecinta, s-a admis recursul declarat de petent si in temeiul art.38515 pct.2 lit.c, art.3856 al.3 Cod procedura penala s-a casat in intregime hotararea atacata, dispunandu-se rejudecarea cauzei de catre aceeasi instanta.