Dosar nr.
R O M A N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECTIA CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE
Sentinta nr.3594
Sedinta publica din 05 iulie 2012
Completul compus din:
Presedinte
Asistent judiciar
Asistent judiciar
Grefier Pe rol fiind judecarea actiunii civile formulate de reclamantul D.I impotriva paratei SC CEZ D SA.
La apelul nominal facut in sedinta din Camera de Consiliu au lipsit partile.
Procedura legal indeplinita, din ziua dezbaterilor.
Cauza a fost dezbatuta in fond la data de, cand cei prezenti au pus concluzii care au fost consemnate in incheierea de sedinta din aceeasi zi, incheiere ce face parte integranta din prezenta sentinta.
Deliberand, tribunalul pronunta urmatoarea sentinta. TRIBUNALUL Prin actiunea civila adresata instantei de judecata si inregistrata sub nr. pe rolul Tribunalului Gorj, Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale reclamantul D.I a chemat in judecata parata SC CEZ D SA solicitand ca prin sentinta ce va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la plata pentru perioada _ a diferentelor de natura salariala ce i se cuvin pentru cele 16 ore suplimentare lucrate peste programul de 8 ore la fiecare tura, in calitate de electrician la SC CEZ D SA, suma urmand sa fie actualizata cu indicele de inflatie de la data scadentei si pana la data platii efective. De asemenea, a solicitat obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca este angajat al SC CEZ D SA in functia de electrician, iar in perioadele _ si _ si-a desfasurat activitatea in ture de 24 de ore in mai multe statii de exploatare, respectiv la Statia M (_), Statia R (_) si Statia L (_). Programul normal de lucru in aceste statii trebuia sa fie de 8 ore lucrate efectiv in statie, dupa care restul de 16 ore pana la incheierea turei de 24 de ore trebuia sa fie doar consemnare intr-un spatiu special amenajat in afara imprejmuirii instalatiilor aflate sub tensiune, si anume in cladiri special amenajate, in care poate sta si familia, fiind la dispozitia angajatorului doar in situatii de alarma sau la cererea expresa a dispecerului de serviciu. In realitate, angajatorul nu i-a pus la dispozitie conditii corespunzatoare in care sa se odihneasca pe parcursul celor 16 ore, fiind nevoit sa-si petreaca intreaga tura de 24 de ore la locul de munca, in aceeasi cladire cu instalatiile aflate sub tensiune. De asemenea, la Statia M, in perioada _ nu a existat camera de odihna, tura de 24 de ore fiind efectuata chiar in camera de comanda, iar in perioada _ tura a fost efectuata tot in camera de comanda deoarece nu fusese instalat panoul de semnalizari generale (PSG). La Statia R exista camera de domiciliu separat de statie, insa nu putea fi locuita impreuna cu familia, iar in Statia L camera de domiciliu se afla chiar in interiorul statiei, in imediata vecinatate a instalatiilor aflate sub tensiune, astfel incat angajatorul nu si-a respectat obligatiile prevazute in Anexa 61lit.a care stabileste Regulamentul privind salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare de la domiciliu a statiilor electrice (anexa ce face parte integranta din Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SC CEZ D SA si inregistrat sub nr. _ la Directia de Munca si Solidaritate Sociala Dolj). Ca atare, parata va trebui obligata sa-i plateasca drept ore suplimentare cele 16 ore pe care le petrecea la locul de munca, perioada in care desfasura activitati impuse printr-o instructiune tehnica interna a angajatorului sau pur si simplu fiind consemnat la locul de munca, in conditii total diferite decat acelea ale consemnului la domiciliu, suportand efectele negative ale instalatiilor electrice, camp electromagnetic, zgomot si fara a putea fi insotit de familie, ceea ce echivaleaza cu inca 16 ore de munca. Cu alte cuvinte, in nici un caz nu era vorba despre o exploatare de la domiciliu a statiei electrice, ci despre o exploatare a acesteia chiar din aceasta statie, ceea ce era specific programului normal de lucru de 8 ore. Conform art.2.8 alin.1 din Actul aditional la Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SC CEZ D SA si inregistrat sub nr.2613/30.06.2009 "timpul efectiv lucrat in instalatii de catre personalul consemnat la domiciliu constituie ore suplimentare" si in cazul sau toate cele 16 ore lucrate peste programul de 8 ore, la fiecare dintre turele efectuate in perioada indicata reprezinta timp in care se afla in statie, la locul de munca, neputand sa paraseasca incinta, si nu timp petrecut la domiciliu, alaturi de familie (asa cum ar fi trebuit sa se intample), toate cele 16 ore constituind asadar ore suplimentare. De asemenea, art.2.8. alin.2 stabileste ca "pentru personalul din tura, timpul consumat pentru terminarea manevrelor, lichidarea avariilor si predarea-primirea schimbului constituie timp efectiv lucrat".
Pe de alta parte, reclamantul a mai aratat ca i s-a recunoscut ca a desfasurat activitatea in conditii deosebite de munca, beneficiind de grupa I de munca si, in contextul in care si in prezent desfasoara aceeasi activitate in conditii deosebite de munca, este evident ca nu sunt asigurate conditii de domiciliu tocmai in interiorul statiilor de exploatare, situatie ce a determinat acordarea grupei I de munca pentru lucru in conditii deosebite de munca, in procent de 100%. Cu privire la faptul ca o camera amenajata chiar in interiorul statiei de exploatare in nici un caz nu asigura conditii de locuit cu toate facilitatile, considera ca in cauza pot fi avute in vedere si dispozitiile Anexei nr.1 din Legea nr.114/1996 care reglementeaza exigentele minimale pentru locuinte. Potrivit Anexei nr.1 din Legea nr.114/1996, locuinta trebuie sa asigure acces liber individual la spatiul locuibil, fara tulburarea posesiei si a folosintei exclusive a spatiului detinut de catre o alta persoana sau familie si in cazul de fata orice persoana autorizata care intra in statia electrica are acces la toate aceste spatii, astfel incat nu se mai poate vorbi de un acces individual la aceste spatii, care nu ofera nici un fel de intimitate, suprafetele si dotarile acestora fiind sub aceste conditii minimale care nu pot fi ignorate. Pe de alta parte, efectele echipamentelor si instalatiilor (zgomot, camp electro-magnetic, etc.) se resimt in toate aceste spatii considerate drept locuinta cu toate facilitatile. Asadar, orele de "consemn la domiciliu" inseamna in realitate o prezenta si o expunere permanenta in statia de exploatare la toate efectele echipamentelor din statie. Mai mult decat atat, o camera amenajata chiar in interiorul statiei de exploatare nu poate constitui o exploatare de la domiciliu a statiei pentru faptul ca, din insasi titlul Anexei 61 se deduce ca domiciliul nu poate sa existe tocmai in interiorul statiei de exploatare, caci titlul Anexei vorbeste de exploatare de la domiciliu a statiilor electrice si nu de exploatare din statiile electrice si ca atare aici este diferenta fata de sistemul clasic de exploatare.
Potrivit Anexei 6l lit.A sporul de 25% pentru orele de consemn la domiciliu (16 ore pentru fiecare tura), asa cum sunt platiti in prezent, se aplica numai acolo unde sunt create conditii de locuit cu toate facilitatile pentru salariat si familia acestuia. Asigurarea conditiilor de locuit cu toate facilitatile si pentru familia angajatului reprezinta o conditie cumulativa, sine qua non, in lipsa careia nu se poate aplica sistemul de lucru ce presupune exploatarea de la domiciliu a statiilor electrice si sporul de 25% pentru orele de consemn la domiciliu. Astfel, perioada petrecuta in Statia R, desi exista o camera de domiciliu separat de statie, nu poate constitui "consemn la domiciliu", atata timp cat nu este indeplinita conditia cumulativa amintita, fiind vorba tot despre ore suplimentare. In celelalte statii, M si L, nu au existat camere de domiciliu separat de statiile electrice. In concluzie, nefiind create conditii de locuit pentru salariat si familia acestuia, cele 16 ore reprezinta ore suplimentare care trebuie platite ca atare. S-a mai aratat ca, in fapt, consemnul la domiciliu nu este altceva decat o institutie intermediara intre timpul liber al angajatului si timpul de munca al acestuia, caci in aceasta perioada angajatul se afla la domiciliu, nu la locul de munca, insa este obligat sa nu paraseasca domiciliul si sa fie tot timpul apt de munca, fiind consemnat si trebuind sa fie pregatit in orice moment sa se deplaseze la locul de munca si sa desfasoare activitate, fiind remunerat pentru aceste restrictii.
Reclamantul a depus la dosar in copie cartea de identitate, regulamentul privind salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare de la domiciliu a statiilor electrice, carnetul de munca seria _, actul aditional la contractul individual de munca inregistrat sub nr_, contractul individual de munca inregistrat sub nr_., actul aditional la contractul individual de munca inregistrat sub nr_., decizia nr_., raportul de expertiza tehnica intocmit de domnul expert I. D. in dosarul nr.. al T G, extras privind exigente minimale pentru locuinte, decizia nr_. emisa martorului C. V. de catre C J P decizia nr. emisa in favoarea lui C I. I si extras din carnetul de munca al martorului C I I.
De asemenea, ulterior promovarii cererii de chemare in judecata reclamantul a formulat si cerere de renuntare partiala la judecata cu privire la drepturile salariale solicitate pentru perioada_.. si anume segmentul de timp lucrat in statia .
La randul sau, parata SC CEZ D SA a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii civile formulate de reclamant. In motivare s-a aratat ca intre CEZ D (succesoarea Sucursalei de D si Furnizare a Energiei Electrice) si D.I a fost incheiat contractul individual de munca nr_., in temeiul caruia salariatul a fost incadrat in societate pe postul de electrician exploatare statii electrice pe durata nedeterminata, cu un program de lucru de 8 ore pe zi, urmand ca alte 16 ore sa fie consemnat la domiciliu si dupa efectuarea turei de 24 de ore salariatul beneficia de 48 de ore libere. De asemenea, in temeiul Contractului colectiv de munca incheiat la nivel de unitate a fost adoptat Regulamentul privind salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare de la domiciliu a statiilor electrice, acesta fiind aplicabil si reclamantului. In cuprinsul Regulamentului au fost trasate anumite reguli, si anume instalatiile electrice cu exploatare de la domiciliu sunt deservite de 3 electricieni, (unul dintre cei 3 electricieni era chiar reclamantul D.I), programul de lucru al electricienilor este prevazut in ture de 24 de ore, din care 8 ore avand obligatia sa lucreze efectiv in statia electrica, urmand ca in restul de 16 ore sa fie consemnati la domiciliu, cu obligatia de a interveni fie la declansarea alarmei, fie la cererea dispecerului de serviciu si dupa tura de 24 de ore salariatul are 48 de ore libere. Pentru cele 16 ore de consemn pe fiecare tura de 24 de ore, se stipuleaza in acelasi regulament, salariatii vor beneficia de un spor de 25% care se va adauga la salariul de baza brut, rezultand o noua valoare a salariului brut pe baza careia se va determina valoarea turei medii. De asemenea, turele efectuate sambata si duminica sunt remunerate cu spor de 100%, iar cele efectuate in sarbatori legale cu un spor de 200%, modul efectiv de calcul al valorii turelor fiind descris in Regulament. Modul de calcul al salariului reclamantului este evidentiat in statele de plata ale acestuia si in fluturasii de salariu, fiind determinat de numarul de ture efectuate si de imprejurarea daca acestea au fost numai ture normale sau si ture de sambata sau duminica sau sarbatori legale. Parata a mai aratat ca reclamantul a fost remunerat in conformitate cu contractul individual de munca si cu Regulamentul, reclamantul primind atat salariul ce i se cuvine in temeiul Contractului individual de munca, cat si sporul de 25% acordat pentru orele de consemn, aceste sume nefiind in nici un moment contestate de catre reclamant.
In ceea ce priveste sustinerile reclamantului cu privire la faptul ca ar fi indreptatit sa beneficieze de diferentele de drepturi salariale pentru ca ar fi lucrat ore suplimentare peste programul de 8 ore lucru efectiv si 16 ore consemnare la domiciliu, s-a aratat ca sustinerile reclamantului sunt neintemeiate si tind la imbogatire fara just temei, intrucat reclamantul era obligat sa lucreze 8 ore pe zi in statiile electrice, restul de 16 ore fiind consemnat la domiciliu. Astfel, acesta era obligat sa fie prezent in statie in vederea exercitarii atributiilor de serviciu doar la cererea dispecerului de serviciu sau in cazul declansarii alarmei, iar notiunea de consemn la domiciliu poate fi explicata astfel: electricienii care presteaza activitate in aceasta maniera trebuie sa fie apti de munca si pregatiti de interventie si pe parcursul a 16 ore dupa finalizarea celor 8 ore de program normal, ceea ce inseamna ca in mod normal pe parcursul celor 16 ore pana la finalizarea turei acestia se odihnesc intr-un spatiu special amenajat. Pentru a asigura operativitatea interventiei (daca aceasta este necesara) si pentru a asigura supravegherea statiilor electrice 24 de ore din 24 societatea a creat conditiile necesare pentru a respecta timpul de odihna al electricienilor pe teritoriul statiilor electrice in camere de odihna, astfel incat timpul de interventie sa fie minim. S-a mai aratat ca este falsa sustinerea reclamantului ca ar presta activitate efectiv timp de 16 ore suplimentar fata de cele 8 ore de program normal numai pentru ca acesta a fost incadrat ca electrician la statii cu regim de exploatare cu consemn la domiciliu, deoarece in orele de consemn la domiciliu reclamantul presta cateva activitati de rutina ce tineau de verificarea starii statiei de exploatare si a instalatiilor, activitati cu o durata scurta de timp, si se odihnea intr-un spatiu special amenajat in acest scop, fiind remunerat corespunzator pentru orele de consemn la domiciliu in cadrul carora efectua acele activitati. Ca urmare, cele 16 ore de consemn la domiciliu nu pot fi considerate ore suplimentare. Dimpotriva, acesta este un sistem de organizare a timpului de lucru implementat de catre societatea parata pentru a asigura supravegherea continua a statiilor de exploatare (data fiind importanta acestora), cu asigurarea totodata a respectarii drepturilor salariatilor si in acest sens societatea a stabilit ca fiecare tura este urmata de 48 de ore de repaus, se acorda un spor de 25% lunar pentru ca salariatii sunt consemnati la domiciliu, iar turele efectuate sambata, duminica sau in sarbatori legale sunt remunerate cu sporuri de 100% si 200%.
A depus la dosar in copie copii de pe fluturasii de salariu si de pe foaia colectiva de prezenta a reclamantului pentru lunile ianuarie 2011, februarie 2011, decembrie 2010, ianuarie 2010, februarie 2010, martie 2010, decembrie 2009, noiembrie 2009, octombrie 2009, septembrie 2009, august 2009, iulie 2009, iunie 2009, mai 2009, aprilie 2009, martie 2009, februarie 2009, ianuarie 2009, decembrie 2008, noiembrie 2008, octombrie 2008, septembrie 2008, august 2008, iulie 2008, iunie 2008, decizia nr.863 din 26.11.2010 emisa de SC CEZ D SA, decizia nr.396 din 29.07.2009 emisa de SC CEZ D SA, contractul individual de munca incheiat si inregistrat sub nr_. intre reclamantul D.I si parata SC CEZ D SA, actul aditional la contractul individual de munca inregistrat sub nr_., fisa postului reclamantului din data de _, fisa postului reclamantului din data de _ si un numar de 16 planse foto privind conditiile in care reclamantul si-a desfasurat activitatea.
Prin raspunsul la intampinare reclamantul a aratat ca societatea parata incearca sa nuanteze notiunea de consemn la domiciliu, aspect care s-a stabilit de comun de angajator si salariati in Anexa 6 lit. A, din Regulamentul privind salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare de la domiciliu a statiilor electrice (anexa ce face parte integranta din Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SC CEZ D SA si inregistrat sub nr. _ la Directia de Munca si Solidaritate Sociala Dolj, constituind asadar legea partilor). Astfel, sporul de 25% pentru orele de consemn la domiciliu (16 ore pe tura) se aplica numai acolo unde sunt create conditii de locuit cu toate facilitatile pentru salariat si familia acestuia, iar asigurarea conditiilor de locuit cu toate facilitatile si pentru familia angajatului reprezinta o conditie cumulativa, sine qua non, in lipsa careia nu se poate aplica sistemul de lucru ce presupune exploatarea de la domiciliu a statiilor electrice si sporul de 25% pentru orele de consemn la domiciliu. Faptul ca exista o camera amenajata chiar in interiorul statiei de exploatare in nici un caz nu asigura conditii de locuit cu toate facilitatile, astfel ca in cauza pot fi avute in vedere si dispozitiile Anexei nr.1 din Legea nr.114/1996 care reglementeaza exigentele minimale pentru locuinte. S-a mai aratat ca sustinerea angajatorului ca "reclamantul nu a fost chemat la statia electrica pe timpul cat acesta era consemnat la domiciliu"‘ este un nonsens de vreme ce, dupa cum recunoaste si parata, camera de odihna se afla pe teritoriul statiei electrice. Pe de alta parte, parata afirma ca in perioada de consemn la domiciliu electricienii trebuie sa fie apti de munca si pregatiti de interventie, ceea ce ar insemna ca in mod normal pe parcursul celor 16 ore pana la finalizarea turei acestia se odihnesc, insa contrar celor afirmate mai sus, parata recunoaste ca pentru a asigura supravegherea statiilor electrice 24 de ore din 24 societatea ar fi creat conditiile necesare pentru a respecta timpul de odihna al electricienilor pe teritoriul statiilor electrice. Ori, activitatea de supraveghere a statiilor electrice 24 de ore din 24 este incompatibila (fiind o stare de veghe, o activitate constienta a salariatului) si contrara notiunii de consemn la domiciliu care presupune o perioada de odihna. Mai mult decat atat, societatea parata incalca din nou perioada de odihna prin activitatile pe care reclamantul era obligat sa le indeplineasca in perioada de consemn la domiciliu ca sarcina de serviciu printr-o instructiune tehnica interna a angajatorului, aspecte recunoscute de angajator prin intampinarea depusa. Angajatul nu poate sa se odihneasca si, in acelasi timp, sa indeplineasca sarcini de serviciu si sa supravegheze statia electrica 24 de ore din 24. In concluzie, intreaga durata a turei de 24 de ore reprezinta timp de munca deoarece s-a aflat la dispozitia angajatorului si si-a indeplinit sarcinile si atributiile sale, prezenta sa in cadrul statiei fiind ceruta de fisa postului pentru toate cele 24 de ore ale unei ture, iar cele 16 ore considerate de parata consemn la domiciliu reprezinta in realitate consemn la locul de munca, suportand efectele negative ale instalatiilor electrice (camp electromagnetic, zgomot), fara a putea fi insotit de familie si indeplinind sarcini de serviciu impuse de angajator printr-o instructiune tehnica interna si fiind obligat sa supravegheze statia electrica 24 de ore din 24, asa cum recunoaste inclusiv angajatorul prin intampinare, ceea ce echivaleaza cu inca 16 ore de munca. De asemenea, in foile colective de prezenta se arata ca lucra 24 de ore, la rubrica "ore consemn" nefiind mentionata nici macar o ora, ceea ce demonstreaza inca o data ca toate cele 24 de ore reprezentau timp de munca.
La data de 01.06.2012 reclamantul a formulat cerere de micsorare a catimii obiectului cererii de chemare in judecata, in sensul ca solicita obligarea paratei sa-i plateasca pentru perioada in litigiu (_) diferentele de natura salariala ce i se cuvin pentru orele lucrate suplimentar peste normativul lunar in calitate de electrician la SC CEZ D SA, asadar nu pentru toate cele 16 ore de "consemn" din fiecare tura cum a solicitat prin cererea de chemare in judecata, ci pentru orele suplimentare care depasesc norma de 40 ore/saptamana (implicit care depasesc si norma lunara).
S-a aratat ca aceste drepturi salariale reprezinta diferenta dintre valoarea bruta indexata cu indicele de inflatie a orelor suplimentare care nu au fost platite sau compensate cu zile libere (calculandu-se ca si timp de munca suplimentar diferenta intre numarul total de ore conform turelor efectuate si norma lunara stabilita de Codul muncii, contractul individual de munca, Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 si fluturasii de salariu emisi de angajator) si valoarea bruta a sporului de 25% pentru "consemn la domiciliu" platit reclamantului pe perioada in litigiu.
Prin incheierea de sedinta din data de 14.10.2011 s-a dispus efectuarea in cauza a unei expertize tehnice, specialitatea contabilitate pentru a se preciza, in raport pontajele depuse de catre angajator si de actele existente la dosarul cauzei pentru perioada 01.06.2008-august 2009 care este numarul de ore lucrate in fiecare tura de 24 de ore peste cele 8 ore (diferenta dintre tura de 24 de ore si cele 8 ore lucrate efectiv pe fiecare tura), daca aceste ore au fost compensate cu timp liber corespunzator, iar in cazul unui raspuns negativ in ceea ce priveste compensarea cu zile libere, care este valoarea acestora si daca au fost platite corespunzator. De asemeni, expertul numit urma sa stabileasca daca lunar, in perioada in discutie, reclamantul a beneficiat de spor de consemn la domiciliu si care a fost valoarea incasata pentru acest spor pentru toata perioada 01.06.2008-august 2009.
Lucrarea a fost realizata de doamna expert V L (filele _ din volumul nr_), iar partile au formulat obiectiuni cu privire la lucrarea de specialitate realizata in cauza, expertul numit raspunzand la obiectiunile formulate prin suplimentul depus la dosar la filele _ din volumul nr.5.
Ca urmare a obiectiunilor formulate de catre parti cu privire la raportul de expertiza intocmit in cauza de doamna expert V L, prin incheierea de sedinta din data de s-a dispus refacerea raportului de expertiza de catre un alt expert, specialitatea contabilitate, dispunandu-se transferarea onorariului de 500 de lei stabilit pentru doamna expert V L in contul noului expert F A.
Domnul expert F A a intocmit lucrarea de specialitate avand aceleasi obiective stabilite prin incheierea de sedinta din data de _ si, ca urmare a obiectiunilor partilor la raportul de expertiza incuviintate prin incheierea de sedinta din data de _., lucrarea a fost completata cu suplimentul depus la data de _.
Dupa realizarea acestui supliment in care au fost realizate doua modalitati de calcul pentru orele suplimentare solicitate de catre reclamant reclamantul D.I si-a precizat obiectul cererii de chemare in judecata in sensul ca a solicitat obligarea angajatorului sau la plata orelor suplimentare realizate in perioadele _ si _ si lucrate suplimentar peste normativul lunar, si anume orele care depasesc norma saptamanala de 40 de ore prevazuta in contractul individual de munca, drepturi care reprezinta diferenta dintre valoarea bruta indexata cu indicele de inflatie a orelor suplimentare care nu au fost compensate cu ore libere sau platite corespunzator.
Avand in vedere aceasta precizare a obiectului cererii de chemare in judecata realizata de catre reclamant pentru termenul de judecata din data de _, pentru acelasi termen de judecata a fost citat expertul numit in cauza domnul F A pentru a i se solicita lamuriri suplimentare in legatura cu modalitatea de calcul a drepturilor salariale care formeaza obiectul litigiului de fata.
In sedinta publica din data de _ reprezentantul reclamantului a precizat modalitatea de calcul pentru orele suplimentare solicitate a fi platite de catre angajator si reprezentand diferenta dintre orele lucrate efectiv de catre angajat si norma lunara, iar expertul numit in cauza a aratat modalitatea in care urmeaza sa realizeze calculul orelor suplimentare astfel cum acestea au fost stabilite prin precizarea cererii de chemare in judecata depusa la dosar la data de _, reprezentantul societatii parate urmand sa depuna pana la sfarsitul sedintei de judecata precizari cu privire la modalitatea in care doreste sa se calculeze drepturile salariale in litigiu.
Prin suplimentul la raportul de expertiza depus de catre domnul expert F A la data de s-au intocmit variante de calcul pentru drepturile salariale solicitate de catre reclamant in modalitatile propuse de ambele parti, instanta respingand la termenul de judecata din data de obiectiunile formulate de catre societatea parata cu privire la raportul de expertiza.
Analizand intregul material probator administrat in cauza instanta retine ca reclamantul D.I a avut calitatea de angajat al paratei SC CEZ D SA in perioadele _si, respectiv, _ si in aceasta calitate solicita obligarea angajatorului sau la plata orelor suplimentare reprezentand diferenta dintre totalul orelor efectiv lucrate in sistem de tura in cursul unei luni si normativul lunar rezultand din programul saptamanal de 40 de ore prevazut in contractul individual de munca incheiat intre parti. Astfel, in contractul individual de munca incheiat la data de _ (si inregistrat sub nr_) se prevede ca salariatul D.I, incadrat pe functia de electrician exploatare statii, isi desfasoara activitatea cu un program de 8 ore de lucru zilnic si 40 de ore pe saptamana, precizandu-se ca programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern sau contractului de munca in vigoare. Prin decizia nr_. emisa de SC CEZ D SA reclamantul a fost numit pe postul de electrician sef tura, astfel incat activitatea pentru care este remunerat se desfasoara in ture de 24 de ore urmate de 48 de ore libere. Potrivit regulamentului intern reprezentat de Anexa nr.61 la contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SC CEZ D SA, instalatiile electrice cu exploatare de la domiciliu sunt deservite de 3 electricieni care vor avea un program de lucru in ture de 24 de ore, din care 8 ore in instalatii si restul de 16 ore consemn la domiciliu, avand obligatia de a interveni operativ in instalatii. Tot aici se prevede ca dupa tura de 24 de ore de serviciu electricianul are 24 de ore libere iar pentru orele de consemn la domiciliu se acorda un spor de 25% din salariul de baza brut. In acelasi regulament se mentioneaza ca turele efectuate in zilele de sambata, duminica si zilele libere se platesc cu un spor de 100%, cu un spor de 200% se platesc turele efectuate in zilele de sarbatori legale, iar numarul mediu de ture lunar este de 10,14 ture, la acest numar mediu asigurandu-se salariul de baza brut lunar.
Rezulta din interpretarea acestor dispozitii legale ca angajatorul a convenit cu angajatii sai ca programul de lucru stabilit prin contractul individual de munca si reprezentat de norma de 8 ore pe zi si respectiv 40 de ore pe saptamana (mentionata ca durata normala a timpului de munca de dispozitiile art.112 Codul muncii) sa fie modificat in conformitate cu dispozitiile art.113 Codul muncii. Astfel, acest din urma text stabileste principiul ca repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii sa fie de regula de 8 ore pe zi timp de 5 zile cu 2 zile repaus, insa in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate acesta poate fi repartizat inegal, cu respectarea duratei normale a timpului de lucru de 40 de ore pe saptamana. De asemenea, art.115 Codul muncii stabileste posibilitatea pentru anumite sectoare de activitate de a se negocia o durata zilnica a timpului de lucru de 12 ore, urmata de o perioada de repaus de 24 de ore, art.116 Codul muncii prevazand chiar posibilitatea negocierii prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului a unui program de munca inegal, dar si in acest caz urmand sa se respecte durata maxima de 40 de ore pe saptamana.
In speta de fata, angajatorul reclamantului a procedat la negocierea timpului si a modului de lucru saptamanal, adoptand un program de lucru in ture de 24 de ore lucratoare urmate de 48 de ore libere, aceasta modificare fiind prevazuta in contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate si insusita de catre salariat prin semnarea actelor aditionale la contractul individual de munca prin care se stabilea aceasta modalitate de lucru in ture. Si in aceasta situatie insa angajatorul a respectat durata maxima a programului saptamanal de lucru prevazut de codul muncii, stabilindu-se astfel la momentul salarizarii o norma lunara de ore de lucru care trebuie respectata in raport de norma saptamanala de 40 de ore.
Aceasta modalitate de calcul a drepturilor salariale ale reclamantului este prevazuta chiar in fisele de calcul ale salariului depuse la dosarul cauzei si evidentiate de expertul numit in cauza si in care se releva faptul ca salariul tarifar de incadrare are in vedere norma lunara de 40 de ore pe saptamana (si care este diferita in functie de numarul de saptamani din luna si variaza intre 160 de ore si 184 de ore), la acest salariu tarif adaugandu-se orele lucrate peste normativul lunar. De asemenea, tot lucrarea de specialitate intocmita in cauza a relevat faptul ca, desi angajatorul a platit salariatul pentru numarul total de ture realizate in luna respectiva, acele ture care sunt realizate peste norma lunara prevazuta de art.112 Codul muncii si reprezinta ore suplimentare in sensul prevazut de art.120 Codul muncii nu au fost platite ca atare.
Nu poate fi avuta in vedere apararea societatii parate referitoare la faptul ca a platit in fiecare luna salariul reclamantului pentru toate turele realizate in luna respectiva, iar salariul este calculat in raport de media lunara de ture de 10,4 prevazuta in contractul colectiv de munca si la aceasta medie se adauga celelalte ture efectuate printr-un spor la salariul tarifar primit pentru media de 10,4 ture, deoarece in acest mod nu se respecta dispozitiile art.120 Codul muncii care stabileste ca toate orele lucrate peste norma saptamanala de 40 de ore reprezinta ore suplimentare si se platesc ca atare. Practic, angajatorul realizeaza urmatorul mod de plata la salariul tarifar lunar: calculeaza valoarea unei ture prin impartirea salariului tarifar la media de 10,4 ture prevazuta in contractul colectiv de munca si obtine o valoare pe care o inmulteste cu turele efectuate peste media de 10,4 ture si valoarea obtinuta o adauga la salariul tarifar, fara a evidentia in acest mod orele suplimentare prestate efectiv de catre angajat si care reprezinta diferenta dintre orele efectiv lucrate in toate turele si norma lunara prevazuta de art.112 Codul muncii.
Pentru considerentele mentionate anterior instanta apreciaza ca in interpretarea dispozitiilor codului muncii, toata activitatea prestata de catre reclamant lunar, peste norma lunara calculata la o valoare de 40 de ore saptamanal in raport de numarul de saptamani din luna reprezinta ore suplimentare in acceptiunea prevazuta de art.120 Codul muncii si, cum potrivit raportului de expertiza intocmit in cauza, aceste ore suplimentare nu au fost compensate cu ore libere platite, angajatorul datoreaza valoarea acestor ore suplimentare cu sporul prevazut de art.123 Codul muncii, spor calculat de domnul expert F A prin suplimentul la raport depus la dosar la data de _.
Datorita faptului ca programul de lucru al reclamantului se desfasoara in ture de cate 24 de ore, rezulta ca din fiecare tura o perioada de 8 ore reprezinta munca pe timp de noapte deoarece, indiferent de momentul la care ar incepe fiecare tura de 24 de ore reclamantul lucreaza in perioada 22,00-06,00, perioada care este considerata de art.125 Codul muncii munca de noapte si este remunerata potrivit dispozitiilor art.126 Codul muncii cu un spor de 25% din salariul de baza. Din acest motiv numarul de ore suplimentare prestate de catre reclamant peste norma lunara va fi compusa din orele platite cu spor de noapte, si anume o treime din totalul orelor suplimentare, si restul de ore suplimentare platite cu sporul prevazut de art.123 alin.2 Codul muncii. Aceasta valoare se ridica pentru reclamant, conform raportului de expertiza intocmit in cauza la suma bruta de _ lei, insa din valoarea obtinuta pentru aceste ore suplimentare prestate se va scadea suma primita lunar in toata aceasta perioada de catre reclamant cu titlu de consemn la domiciliu, si anume suma de _ lei brut, rezultand o diferenta de _lei datorata de catre angajator cu titlu de ore suplimentare prestate de catre reclamant pentru perioada in discutie.
In ceea ce priveste apararile societatii parate privitoare la faptul ca a achitat toate orele prestate efectiv de catre reclamant prin plata turelor suplimentare realizate peste media lunara de 10,4 ture, instanta apreciaza ca acestea nu sunt intemeiate caci, dupa cum s-a aratat, modalitatea de salarizare adoptata de catre societatea reclamanta si stabilita prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate vine in contradictie cu dispozitiile codului muncii care impun o norma maxima lunara rezultand din aplicarea normei saptamanale de lucru de 40 de ore prevazuta de art.112 Codul muncii.
Instanta nu se va mai pronunta supra apararilor invocate de societatea parata in legatura cu activitatea prestata efectiv de catre reclamant in perioada celor 16 ore de consemn la domiciliu deoarece, in raport de precizarea cererii de chemare in judecata depusa la data de _ de catre reclamant, obiectul litigiului poarta doar asupra orelor prestate efectiv de catre reclamant in sistem lunar de ture si modalitatea de plata a acestor ore realizata de catre societatea parata.
In baza art.274 Cod procedura civila va fi obligata societatea parata la plata catre reclamant a sumei de _ lei cu titlu de cheltuieli de judecata, suma reprezentand onorariu expert achitat de reclamantul D.I cu chitanta depusa la _. PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Admite actiunea civila astfel cum a fost precizata de reclamantul D.I, impotriva paratei SC CEZ D SA.
Obliga parata SC CEZ D SA la plata catre reclamantul D.I a sumei de _ lei brut reprezentand drepturi salariale restante, suma urmand sa fie actualizata la data platii.
Obliga parata SC CEZ D SA la plata catre reclamantul D.I a sumei de _ lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de astazi _, la T G.