Sentinta Nr. 87/2012
Sedinta publica de la 17 Ianuarie 2012 Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din 10.01.2012 in cauza formulata de reclamantii P.C, P.D.M, F.C, A.I.D impotriva paratilor Politia Locala Tg-Jiu, Consiliul Local Tg-Jiu, Primarul Municipiului Tg.Jiu, avand ca obiect litigiu privind functionarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
Procedura de citare este legal indeplinita, din ziua dezbaterilor.
Mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din data de 10.01.2012, ce face parte integranta din prezenta hotarare.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele;
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj, sub nr. 8903/95/2011, la data de 28.06.2011, reclamantii P.C, P.D.M, F.C, A.I.D au chemat in judecata paratele Consiliul Local Tg-Jiu, Primaria Municipiului Tg-Jiu si Primarul Municipiului Tg-Jiu, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratilor la plata drepturilor salariale, indexate si actualizate la data platii, drepturi cuvenite si neacordate pe ultimii 3 ani, reprezentand contravaloarea drepturilor banesti pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica si sarbatori legale, sporul de 100% pentru munca prestata in aceste zile asa cum sunt prevazute in legea speciala, incadrarea pe functii conform aparatului de specialitate al primarului, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, au aratat ca incepand cu anul 2008, au fost numiti in conformitate cu dispozitiile Legii 188/1999 in functia de functionari publici, dupa cum urmeaza,P.C., incepand cu data de 16.06.2008, in functia de inspector, P.D.M., incepand cu data de 05.12.2008, in functia de agent comunitar, F.C. incepand cu data de 28.05.2008 in functia de agent comunitar si A.I.D. incepand cu data de 28.05.2008, in functia de agent comunitar, iar in aceste conditii au desfasurat o activitate normala si in zilele de repaus saptamanal, ce se acorda in doua zile consecutive, sambata si duminica, munca suplimentara pentru care nu au fost compensati cu ore libere platite, avand in vedere ca se cuvenea plata unui salariu aferent orelor prestate si sporul la salariu corespunzator duratei acesteia.
De asemenea, au desfasurat o activitate normala si in zilele de sarbatori legale, iar angajatorul trebuia sa asigure compensarea cu timp liber corespunzator si sa acorde la salariu de baza un spor ce nu poate fi mai mic de 100%, desfasurand o activitate normala atat in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale, fara a beneficia de acordarea tuturor drepturilor legale, desi aceste drepturi sunt prevazute in art.33 din L nr.188/1999 si art. 13 din OUG nr.6/2007.
Au aratat ca potrivit art.33 din Legea 188/1999, acesta prevede la alin.1 ca durata normala a timpului de lucru pentru functionarii publici este, de regula, de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, iar la alin. 2 faptul ca pentru orele lucrate din dispozitia conducatorului autoritarii sau institutiei publice peste durata normala a timpului de lucru sau in zilele de sarbatori legale ori declarate zile nelucratoare functionarii publici de executie au dreptul la recuperare sau la plata majorata cu un spor de 100% din salariul de baza. Numarul orelor platite cu sporul de 100% nu poate depasi 360 intr-un an. Potrivit dispozitiilor art.13 lit.b din OG nr.6/2007,... cu spor de 100% se platesc si orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare nu se lucreaza.
Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere,arata ca in conformitate cu dispozitiile art.34 din Legea nr.155/2010, drepturile salariale ale personalului politiei locale se stabilesc potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului. Fata de aceste dispozitii, Consiliul Local al Municipiului Tg-Jiu a emis HCL 28/2011, privind adoptarea Regulamentului de Organizare si functionare al Politiei Locale a Municipiului Tg-Jiu care in art.5, arata ca prevederile prezentei hotarari vor fi duse la indeplinire de Directia Administratie Publica Locala, Directia Economica, Directia Publica de Patrimoniu si Politia Locala a Municipiului Tg-Jiu, iar in anexa la capitolul V prin art.27, s-a prevazut faptul ca drepturile salariale ale personalului politiei locale se stabilesc potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului, salarizarea personalului se face potrivit legii cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, lucru care la data intrarii in vigoare a HCL nr. 28/2011 a Municipiului Tg-Jiu si Legea nr.155/2010 nu au fost puse in aplicare de parata Politia Locala Tg-Jiu.
In drept, reclamantii si-au intemeiat actiunea pe baza dispozitiile Lg.nr.188/1999, Legea nr. 554/2004, Legea nr.155/2010 si HCL nr.28/2011.
In temeiul art.115 C.proc.civ. a formulat intampinare parata Politia Locala Tg-Jiu, solicitand admiterea exceptiei prematuritatii actiunii si pe fond respingerea cererii le chemare in judecata ca inadmisibila, netemeinica si nefondata pentru urmatoarele:
In fapt, prin actiunea inregistrata la Tribunalul Gorj, Sectia Contencios Administrativ si fiscal, reclamantii P.C, P.D.M, F.C, A.I.D solicita ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna, obligarea la plata sumelor reprezentand contravaloarea orelor lucrate in zilele de repaus saptamanal si in celelalte zile, care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, incepand cu anul 2009 pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti, a dobanzilor la aceste sume, la plata cheltuielilor de judecata, precum si incadrarea pe functii conform aparatului de specialitate al Primarului, conform legii.
Analizand cu prioritate exceptia prematuritatii actiunii si avand in vedere caracterul dirimant si peremptoriu al acesteia, in conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o institutie publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termen legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios-administrativ competente pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata, actiunea putand fi exercitata, insa, decat in conditiile si termenele stabilite de aceasta lege.
Astfel, potrivit art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, reclamantii trebuie sa solicite institutiei publice sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea in tot sau in parte a acestuia. Asadar, art.8 alin.1 din aceeasi lege, statueaza faptul ca reclamantul, nemultumit de raspunsul primit la plangerea prealabila sau daca nu a primit nici un raspuns in termen de 30 de zile, poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte, a actului, repararea pagubei cauzate si eventual, reparatii pentru daune morale.
Se observa asadar, ca reclamantii aveau obligatia, conform legii, sa astepte expirarea acestui termen legal, care este, asa cum s-a aratat mai sus, de 30 de zile de la data inregistrarii cererii la institutia publica, termen in care autoritatea publica poate solutiona in mod legal aceasta cerere si atunci, daca nu primeste nici un raspuns sa se adreseze instantei de contencios administrativ insa conform dispozitiilor art.109 alin.21, teza finala cod proc. civila, reclamantii au obligatia de a face dovada indeplinirii procedurii prealabile anexand-o la cererea de chemare in judecata.
Cererea a fost inregistrata la instanta de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Gorj,nerespectand astfel procedura obligatorie instituita de lege mentionata mai sus, potrivit art.137 C proc. civila solicita instantei sa analizeze mai intai aceasta exceptie si sa dispuna admiterea ei si pe fond considera ca motivele invocate in actiune sunt straine de natura pricinii si contrare dispozitiilor normelor legale in vigoare, intrucat parata si-a achitat obligatiile de plata, orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru au fost compensate cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile si in conditiile codului muncii republicat in urmatoarele 60 de zile, intrucat, in institutie se lucreaza in regim de tura si zilele libere au fost acordate la schimbarea turelor, conform adresei 6478/07.10.2011, din cadrul institutiei precum si dispozitiilor legislatiei in vigoare la data platilor lunare, de catre angajator,pana la data intrarii in vigoare a Legii nr.329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, a Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, precum si a dispozitiilor art.4 alin.3 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice care dispune: "(3) Personalul platit din fonduri publice se reincadreaza, incepand cu 01.01.2011 pe clase de salarizare, pe noile functii, gradatii si grade prevazute de legea-cadru in raport cu functia, vechimea, gradul si treapta avute de persoana reincadrata la 31 decembrie 2010.
Asadar se observa faptul ca reincadrarea personalului institutiei a fost realizat in conditiile dispuse de Legea nr.285/2010, precum si a Legii nr.284/2010 care a stabilit doar coeficientii de ierarhizare, pentru momentul cand dispozitiile acestui act normativ vor fi puse in aplicare in totalitate. Arata faptul ca, in conditiile dispuse de art.11 din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International pana la data de 31 decembrie 2010, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite acordate pana la data de 31 decembrie 2010, pentru activitatea prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal in cursul anului 2009, pana la data de 31 martie 2011, pentru activitatea suplimentara prestata in anul 2010 si conform dispozitiilor art.9 alin.1, teza finala, din Legea nr.285/2010 munca suplimentara se va compensa numai cu timp liber corespunzator.
Pe de alta parte, invedereaza instantei ca in conditiile dispuse de art.30 alin.7 din Legea nr. 330/5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice precum si coroborat cu dispozitiile art.19 alin.2 din aceeasi lege, au fost prevazute limitativ conditiile de plata pentru orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul incadrat in functii de executie sau de conducere care se compenseaza cu timp liber corespunzator drept pentru care in cazul in care instanta va respinge exceptia invocata solicita respingerea actiunii ca netemeinica si nefondata. In drept, si-a intemeiat intampinarea pe dispozitiile art.115-118 Cod Procedura Civila si in temeiul art.242 alin.1 punctul 2 au solicitat judecarea cauzei in lipsa.
Din actele si lucrarile dosarului tribunalul retine urmatoarele:
Din continutul cererii de chemare in judecata rezulta trei aspecte distincte, si anume, cu privire la acordarea platii orele suplimentare, repausul saptamanal, precum si munca de noapte. Conform dispozitiilor legale in vigoare munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal (40 ore pe saptamana), este considerata munca suplimentara.
Munca suplimentara se poate efectua numai cu acordul salariatului, fie el personal contractual sau functionar public, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident. Legea cadru, respectiv codul muncii prevede ca munca suplimentara se compenseaza cu ore libere, platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora (art.119 alin.1).
Asadar, sporul pentru munca suplimentara se acorda numai in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul legal de 30 de zile. Potrivit codului muncii, atunci cand compensarea nu este posibila in luna urmatoare, cel in cauza va primi un spor la salariu stabilit prin negociere care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza, conform dispozitiilor art.120.
In ceea ce priveste repausul saptamanal, potrivit art.132 din codul muncii, acesta se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. Conform dispozitiilor art.132 alin.2, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern. In aceasta situatie, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul de individual de munca (art.132 alin.3).
De asemenea, art.132 alin.4 stabileste ca, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art.120 alin.2 din codul muncii.
In concluzie, chiar daca in anumite conditii, repausul saptamanal se poate acorda si in alte zile decat sambata si duminica, acordarea sa este intotdeauna obligatorie. Acordarea decalata a repausului saptamanal se cumuleaza cu sporurile stabilite potrivit art.132 alin.3 si 5 din codul muncii.
Astfel, in aceste situatii sporurile nu reprezinta o alternativa la acordarea efectiva a zilelor de repaus saptamanal. Sporurile stabilite potrivit art.132 alin.3 sunt negociate si stabilite prin contractul colectiv de munca sau daca nu exista contract colectiv la nivel de unitate sunt stabilite in contractul individual de munca. Se observa ca nu se precizeaza cuantumul acestui spor, legiuitorul lasand la aprecierea angajatorului, precum si negocierea acestuia.
Insa, daca zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau al reprezentantilor salariatilor, aceasta fiind o situatie de exceptie, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art.120 alin.2, iar conform acestor dispozitii sporul nu poate fi mai mic de 75% .
In ceea ce priveste munca prestata intre orele 22,0 si 6,00 este considerata munca de noapte. Munca de noapte a unui salariat, personal contractual sau functionar public, reprezinta, dupa caz: salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru; salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.
Durata normala a timpului de lucru, pentru munca de noapte, nu poate depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal. Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca. In acest caz salariatii beneficiaza, potrivit art.123 din Codul muncii: fie de un program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza; fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.
In ceea ce priveste sarbatorile legale potrivit art.134 din codul muncii, zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt urmatoarele: 1 si 2 ianuarie; prima si a doua zi de Pasti; 1 mai; prima si a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului (15 august); 1 decembrie; prima si a doua zi de Craciun. In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.
Conform dispozitiilor art.132: "Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda in conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2).".
Reclamantii sunt functionari publici in cadrul Politiei Locale Tg.Jiu, fosta Politia Comunitara Tg.Jiu ce a fost reorganizata in conditiile legii nr.155/2010, iar conform dispozitiilor art.45 alin.3: "La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr.371/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Politiei Comunitare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.878 din 27 septembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia prevederilor art.20 si 21 referitoare la serviciile publice destinate asigurarii pazei obiectivelor de interes judetean."; cererea lor vizand plata orelor prestate in zilele de sambata, duminica, sarbatori legale si a orelor suplimentare, neachitate in perioada 2007 - 2010, actualizata cu indicele de inflatie de la data scadentei si pana la data efectuarii platii, precum si plata lunara a acestora incepand cu acea data.
Exceptiile prematuritatii si lipsei parcurgerii procedurii prealabile prevazute de art.7 din Legea nr.554/2004 nu sunt intemeiate si nu au legatura cu cauza de fata, intrucat prezenta actiune este formulata in baza Legii nr.188/1999 (statutul functionarului public) ce este o lege speciala si care are prioritate fata de Legea nr.554/2004, Legea nr.188/1999 neimpunand functionarului public sa se adreseze institutiei publice inainte de a formula o actiune in instanta. Aceste exceptii se pot invoca de intimata in cadrul actiunii de anulare, modificare sau completare a unui act administrativ, iar in cazul de fata ne afla intr-un litigiu privind functionarii publici, respectiv un conflict in legatura cu raportul de serviciu, si anume neacordarea drepturilor pentru munca suplimentara prestata.
Dispozitiile art.33 din Legea nr.188/1999 prevad ca durata normala a timpului de lucru pentru functionarii publici este de regula de 8 ore pe zi si 40 ore pe saptamana. Pentru orele lucrate din dispozitia conducatorului institutiei publice peste durata normala a timpului de lucru sau in zilele de sarbatori legale sau declarate zile nelucratoare, functionarii publici de executie au dreptul la recuperari sau la plata majorata cu spor de 100% din salariul de baza, numarul orelor platite neputand fi mai mare de 360 ore pe an.
Cu 1 ianuarie 2007 a intrat in vigoare OG nr.6/2007 care in art.13 prevede ca pentru orele prestate peste durata normala a timpului de lucru, functionarii publici de executie au dreptul la recuperare sau la plata unui spor de 75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale de lucru si 100% din salariul de baza pentru orele urmatoare. Cu spor de 100% se platesc si orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in acele zile in care in conformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza. Sporurile din aliniatul 1 se pot plati doar daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa si aprobata de superiorul ierarhic, fara a se depasi 360 ore anual.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, legea cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice reia prevederile referitoare la plata orelor suplimentare, regula fiind ca acestea sa fie compensate cu timp liber corespunzator, conform dispozitiilor art.19 alin.1 din legea nr.330/2009 si doar in cazul in care munca prestata peste durata normala a timpului de lucru nu poate fi compensata cu timp liber corespunzator, aceasta sa fie compensata financiar in luna urmatoare, cu un spor de 75% aplicat la salariul de baza conform dispozitiilor art.19 alin.2 din legea nr.330/2009.
Ca urmare a reformularii normei ce reglementeaza plata acestor norme, la prima vedere s-ar putea interpreta ca nu mai exista obligativitatea emiterii unei dispozitii scrise a sefului ierarhic privind efectuarea acestor ore, insa din continutul art.19 alin.1: "Munca prestata peste durata normala a timpului de lucru si sporul prevazute la alin.2 se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 de ore anual", rezulta cu certitudine ca existenta acestor ore este determinata de emiterea unei dispozitii a sefului ierarhic al reclamantului, respectiv a unui act administrativ care reprezinta manifestarea unilaterala de vointa emisa in realizarea raporturilor de serviciu, ceea ce presupune emiterea intr-o forma scrisa, precum si a celorlalte conditii de forma exterioara specifice actelor administrative, si anume: existenta unui antet, a semnaturilor, a stampilei, a datei si locului emiterii s.a.m.d.
O noutate a legii cadru de salarizare o reprezinta dispozitiile art.20 care mentioneaza faptul ca: "Munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se plateste cu un spor de 100% din salariul de baza al functiei indeplinite. Munca astfel prestata si platita nu se compenseaza si cu timp liber corespunzator.", insa conform dispozitiilor art.30 alin.7: "prevederile art.19 alin.2, art.20 si 24 nu se aplica in anul 2010"; ceea ce inseamna ca nu se va acorda acest spor pentru munca suplimentara si nici pentru orele lucrate in zilele libere, in timpul programului normal de lucru, pentru anul 2010.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, conform dispozitiilor art.9 din legea nr.285/2010: "In anul 2011, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator."; pe cale de consecinta pe perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2011 legiuitorul interzice acordarea vreunui spor pentru munca suplimentara, aceasta putand fi compensata doar cu timp liber corespunzator.
In urma administrarii probei cu expertiza in conditiile art.204 si urmatoarele c.pr.civ. s-a constatat ca reclamantii in raport de activitatea desfasurata, precum si in raport de fisele de pontaj depuse de catre parata privind efectuarea muncii in zilele nelucratoare si sarbatorile legale (respectiv sambata si duminica) impreuna cu sarbatorile legale indiferent de zilele saptamanii pentru perioada 28 iunie 2008 - 31 decembrie 2010 acestia trebuiau sa fie platiti suplimentar conform situatiei intocmite de catre expertul contabil la obiectivul nr.1 astfel: reclamantul P.C. suma de 7.387 lei; reclamantul P.D.M. suma de 5.837 lei; reclamantul A.I.D suma de 6.489 lei si reclamantul F.C. suma de 6.652 lei.
Raportat la intreaga legislatie ce s-a succedat in aceasta perioada, tribunalul constata ca actiunea de fata in ceea ce priveste drepturile salariale reprezentand contravaloarea muncii prestate este intemeiata doar in parte, in functie de termenul general de prescriptie prevazut de Codul muncii si anume pe o perioada de trei ani anterioara introducerii cererii de chemare in judecata incepand cu data de 28 iunie 2008 si pana la data de 31 decembrie 2009, avand in vedere faptul ca prin Legea cadru de salarizare ce a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2010 sporul acordat pentru munca suplimentara nu s-a mai aplicat, iar ulterior incepand cu data de 1 ianuarie 2011 aceste dispozitii au fost mentinute.
De asemenea, in aceasta perioada, pentru fiecare reclamant in parte, sporul pentru munca suplimentara se va acorda incepand cu data incadrarii fiecarui reclamant in parte, pana la data de 31 decembrie 2009, astfel: pentru perioada 1 iulie 2008 - 31 decembrie 2009 reclamantul trebuia sa beneficieze de drepturile banesti in cuantum de 3.578 lei; pentru perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 reclamantul P.D.M. trebuia sa beneficieze de drepturile banesti in cuantum de 1.781 lei; pentru perioada 1 iulie 2008 - 31 decembrie 2009 reclamantul F.C. trebuia sa beneficieze de drepturile banesti in cuantum de 2.686 lei si pentru perioada 1 iulie 2008 - 31 decembrie 2009 reclamantul A.I.D. trebuia sa beneficieze de drepturile banesti in cuantum de 3.051 lei. Pentru cei doi reclamanti F.C. si A. I. D se constata ca pentru luna iunie 2008 drepturile banesti sunt prescrise, intrucat cererea de chemare in judecata a fost depusa la data de 28 iunie 2011 si reprezinta momentul punerii in intarziere a paratilor cu privire la neacordarea drepturilor salariale cuvenite pentru munca suplimentara.
De asemenea, instanta va avea in vedere si dispozitiile art. 269 si urm. din Codul muncii in sensul ca angajatorul este obligat sa-l despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa sa in conditiile raspunderii civile, respectiv o raspundere patrimoniala care justifica si capatul de cerere in ceea ce priveste actualizarea si indexarea sumelor cuvenite pana la data platii efective.
In ceea ce priveste capatul doi de cerere si anume solicitarea reclamantilor de a fi incadrati in functie conform aparatului de specialitate al primarului potrivit art.34 din Legea nr.155/2010 si a dispozitiilor HCL nr.28/2011 se constata ca acesta este lipsit de obiect, intrucat prin adresa nr.7300 din 3 noiembrie 2011(aflata la fila 92 din dosar) parata Politia locala din cadrul Consiliului local Tg-Jiu invedereaza instantei faptul ca celor patru reclamanti li s-au emis decizii de reincadrare incepand cu data de 1 ianuarie 2011, pe care parata le anexeaza in copie xerox si care se afla la filele nr. 93-96.
Deciziile nr. 75, 76, 66 si 60 din 27 ianuarie 2011 emise de directorul executiv al Politiei locale Tg-Jiu s-a dispus reincadrarea reclamantilor in functia publica specifica de politist local cu grad profesional si clasa de salarizare aferenta pentru fiecare in parte, in cadrul serviciului de interventie, stabilindu-se salariul lunar brut incepand cu data de 1 ianuarie 2011.
La baza emiterii acestor decizii parata a avut in vedere prevederile Legii nr.155/2010 privind politia locala; HG nr.1332/2010 privind aprobarea regulamentului cadru de organizare si functionare a politiei locale; Legea cadru nr.284/2010 si Legea cadru nr.285/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice pentru anul 2011; prevederile Ordinului Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale nr.42 din 13.01.2011; Ordinul nr. 77/2011 al MFP privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 285/2010 si HCL nr.75/2011 pentru aprobarea organigramei.
In raport de toate aceste considerente si avand in vedere actele normative mentionate tribunalul urmeaza sa respinga actiunea de fata, intrucat in raport de data introducerii actiunii 20 august 2010 si raportat la termenul general de prescriptie de 3 ani, pentru perioada cuprinsa din anul 1 ianuarie 2007 si 30 august 2007 aceste pretentii ale reclamantului sunt prescrise, iar pentru perioada 30 august 2007 - 6 octombrie 2010 reclamantul nu a facut dovada necompensarii acestor ore suplimentare cu sporul legal acordat si ulterior de la data de 1 ianuarie 2010 cu timp liber corespunzator, iar pentru perioada incepand cu data de 6 octombrie 2010 nu se justifica acordare acestor drepturi intrucat de la aceasta data raportul de serviciu a incetat prin pensionarea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite, in parte actiunea formulata de reclamantii P.C, P.D.M., F.C. si A.I.D., impotriva paratilor Politia Locala Tg-Jiu, Consiliul Local Tg-Jiu si Primarul Municipiului Tg.Jiu.
Obliga paratii la plata drepturilor banesti indexate si actualizate la data platii astfel: pentru reclamantul P.C la 3578 lei pentru perioada 01.07.2008-31.12.2009, pentru reclamantul P. D. M la 1781 lei pentru perioada 01.01.2009-31.12.2009; pentru reclamantul F.C. la 2.686 lei pentru perioada 01.07.2008-31.12.2009 si pentru A .I. D. la 3.051 lei pentru perioada 01.07.2008-31.12.2009.
Obliga paratii la cate 200 lei cheltuieli de judecata fata de reclamanti.
Respinge capatul de cerere privind incadrarea pe functii a reclamantilor.
Hotarare definitiva.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 17.01.2012, la Tribunalul Gorj.