Sentinta Nr. 89/2012
Sedinta publica de la 17 Ianuarie 2012 Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din 10.01.2012 in cauza formulata de reclamantii V.S., P. F., M. V., S. C., C. D., B. C., B. I., L. T., B. I., C. I., P. V., P. N., V.G., D. I., L. I., F. G., P. D I., S. R., P. I., M. I., P. C.V. in contradictoriu cu paratii Primarul Municipiului Tg-Jiu, Primaria Municipiului Tg Jiu - Serviciul Urbanism si Consiliul Local al Municipiului Tg-Jiu , avand ca obiect anularea partiala a Hotararii Consiliului Local Tg-Jiu nr.4/28 ianuarie 2008 si a dispozitiei nr.4880/11 septembrie 2009 in ceea ce priveste demolarea garajelor situate in Municipiul Tg-Jiu, zona Garii (langa calea ferata) si suspendarea executarii actelor administrative contestate pana la solutionarea definitiva a contestatiei ce face obiectul cauzei .
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
Procedura de citare este legal indeplinita, din ziua dezbaterilor.
Mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din data de 10.01.2012, ce face parte integranta din prezenta hotarare. TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal sub nr.9366/95/2009, V.S., P. F., M. V., S. C., C. D., B. C., B. I., L. T., B. I., C. I., P. V., P. N., V.G., D. I., L. I., F. G., P. D I., S. R., P. I., M. I., P. C.V au chemat in judecata paratii Primarul Municipiului Tg-Jiu, Primaria Municipiului Tg Jiu - Serviciul Urbanism si Consiliul Local al Municipiului Tg-Jiu, solicitand instantei ca prin sentinta ce va pronunta sa dispuna anularea partiala a Hotararii Consiliului Local Tg-Jiu nr.4/28 ianuarie 2008 si a dispozitiei nr.4880/11 septembrie 2009 in ceea ce priveste demolarea garajelor situate in Municipiul Tg-Jiu, zona Garii (langa calea ferata) si suspendarea executarii actelor administrative contestate pana la solutionarea definitiva a contestatiei ce face obiectul cauzei .
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca: sunt proprietarii unui numar de 22 de garaje amplasate in mun.Tg-Jiu , Zona Garii, in imediata vecinatate a blocurilor unde locuiesc, garaje ce delimiteaza practic calea ferata de domeniul public al municipiului Tg-Jiu. Prin HCL nr.4/2008 s-a decis demolarea garajelor realizate pe domeniul public al municipiului Tg-Jiu, iar prin dispozitia nr. 4880/11 sept.2009 s-a dispus demolarea in concret a garajelor noastre. Au invederat ca inainte de a se adresa instantei, au urmat procedura prealabila ceruta de Legea nr.554/2004, motiv pentru care nu s-ar putea invoca o eventuala exceptie a prematuritatii actiunii.
Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ, prin intermediul Asociatiei de proprietari nr.133 Tg-Jiu, ai carei membrii sunt, au solicitat la 25 septembrie 2009 revocarea dispozitiei nr.4880/11 sept.2009, iar ulterior au revenit cu cereri similare formulate de toti reclamantii, ce au fost inregistrate la Primaria Tg-Jiu sub nr.45775/10.11.2009, nr.48366/30.11.2009 si nr.50465/16 decembrie 2009. Au mentionat ca toate garajele in litigiu chiar daca sunt realizate fara autorizatie de construire, sunt edificate corespunzator calitativ si estetic, pe acelasi aliniament, sunt inregistrate fiscal pentru impunere, se afla amplasate atat pe terenul intimatei cat si pe terenul SNCFR si reprezinta o bariera de protectie intre calea ferata si zona blocurilor. Raportat la modul de amplasare a acestor garaje, la suprafata mica de teren in litigiu, pe care nu pot fi realizate alte investitii de catre Primaria Tg-Jiu, considera ca nu se justifica masura demolarii acestor garaje in temeiul dispozitiei nr.4880/2009.
Toti contestatorii platesc impozit pentru garaje, doresc concesionarea contra cost a suprafetelor de teren ale intimatei pe care se afla amplasate garajele, astfel ca acest fapt ar reprezenta o sursa suplimentara de venit pentru intimata si s-ar normaliza o stare de fapt existenta si care nu afecteaza cu nimic municipiul Tg-Jiu. Intentia intimatei este de a demola aceste garaje si a realiza tot spatii de parcare, insa acest lucru nu se justifica in cazul de fata deoarece acelasi scop il au si actualele garaje, tot acelasi numar de locuri de parcare vor fi, iar in plus, pe starea de fapt existenta in prezent, vor achita anual taxe pentru aceste veniturile bugetului local. De cand au fost edificate aceste garaje, s-a creat o zona de protectie intre calea ferata si blocuri, nu au mai existat furturi de si din autoturisme, persoanele fara adapost din zona garii si ceilalti infractori nemaiavand acces direct de la calea ferata la blocuri. Pentru aceste motive a solicitat admiterea contestatiei asa cum a fost formulata.
In drept reclamantii si-au intemeiat cererea pe dispozitiile art.7, 11 si 15 din Legea nr.554/2004. In dovedirea actiunii reclamantii au depus la dosar, in copie, dispozitia nr. 4880/11.09.2009, cererea reclamantilor inregistrata sub nr.48366/30.11.2009, cererea reclamantilor inregistrata la Primaria Municipiului Tg-Jiu sub nr.50465/16.12.2009, raspunsul Primarului Municipiului Tg-Jiu nr. 48366/07.12.2009.
Prin intampinare, Consiliul Local al Municipiului Tg-Jiu a solicitat respingerea actiunii reclamantilor ca nefondata. A invederat ca reclamantii au formulat actiunea inainte de a li se naste acest drept, intrucat dispozitiile art. 7 alin. 1 si 4 din Legea nr. 554/2004 sunt clare: ""(l)inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un, interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia" (4) Plangerea prealabila, formulata potrivit prevederilor alin. 1, se solutioneaza in termenul prevazut la art. 2 alin. l lit. g - termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege se prevede alt termen " sunt imperative si termenul de 30 de zile in care institutia avea obligatia sa-i raspunda nu a trecut, deci reclamantilor nu li s-a nascut dreptul de a actiona in justitie. A considerat ca sesizarea instantei inainte ca termenul sa-si inceapa cursul atrage respingerea actiunii ca prematur introdusa.
In sustinerea exceptiei de mai sus, a solicitat sa se observe ca reclamantii s-au adresat cu o cerere (50465/16.12.2009) prin care solicita anularea (revocarea) partiala a HCL nr.4/28.01.2008 cu privire la decizia de demolare a garajelor situate in Zona Garii (langa calea ferata) precizand ca aceasta cerere constituie plangere prealabila conform art. 7 din Legea nr. 554/2004. In primul rand, cererea nu a fost adresata Consiliului Local in calitate de organ emitent al actului administrativ contestat ci " Primarului "si in al doilea rand nu au asteptat sa fie solutionata favorabil sau nefavorabil, astfel ca astazi la primul termen de judecata nu au trecut cele 30 de zile prevazute de lege. A precizat ca respectiva cerere a fost directionata catre Consiliul Local care o va analiza si se va pronunta prin hotarare in sedinta din 25 ianuarie 2010, sens in care a anexat raspunsul la respectiva cerere. In consecinta, a considerat ca sesizarea instantei inainte ca termenul sa-si inceapa cursul atrage respingerea actiunii ca prematur introdusa.
In al doilea rand, a invocat exceptia tardivitatii formularii cererii de chemare in judecata avand in vedere ca data emiterii HCL nr.4 este 28.01.2008, adica aproape 2 ani. Referitor la dispozitia nr.4880/11.09.2009, a aratat ca de asemenea, opereaza exceptia lipsei procedurii prealabile prevazuta de art.7 din Legea nr. 554/2004 .
Pe fond, a aratat ca actiunea este neintemeiata pentru urmatoarele considerente: in ceea ce priveste legalitatea dispozitiei a aratat faptul ca aceasta a fost emisa in concordanta cu prevederile legale in vigoare. Astfel, potrivit art.34 alin.4 din Legea nr.50/1991 actualizata, " ... constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al judetelor, oraselor ori comunelor vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice competente fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului". In consecinta, cum prin insasi contestatia de fata reclamantii recunosc faptul ca garajele sunt construite fara autorizatie de construire pe domeniul public, neincalcand nici o dispozitie legala, consideram ca actul administrativ contestat este unul legal care are in vedere atat realitatea faptica din teren dar si nevoile intregii comunitati, motiv pentru care trebuie mentinut ca atare.
Cu privire la cererea privind suspendarea aplicarii dispozitiei si hotararii contestate pana la solutionarea contestatiei, a considerat ca aceasta masura nu se impune, deoarece reclamantii nu arata care sunt drepturile ce le sunt prejudiciate. Mai mult, dispozitia si hotararea nu incalca nici o norma juridica, reclamantii fiind cei care se afla in culpa, detinand garaje construite fara autorizatii de construire pe teren domeniul public. Fata de cele de mai sus, a solicitat in principal respingerea actiunii ca prematura, iar in subsidiar ca neintemeiata.
In drept au fost invocate dispozitiile art.115-118 Cod procedura civila, Legea nr.215/2001 si Legea. Prin notele de sedinta depuse la dosar, paratul Primarul Municipiului Tg-Jiu a solicitat respingerea cererii reclamantilor. A invederat ca dispozitia nr.4880/11.09.2009, nu este un act administrativ de sine statator, ci este un act de punere in aplicare si ducere la indeplinire a prevederilor imperative ale Hotararii Consiliului Local al Municipiului Targu Jiu nr.4/28.01.2008, prin care s-au stabilit o serie de lucrari edilitar gospodaresti, printre care si amenajarea de parcari rezidentiale in zona "Castanilor (langa calea ferata) ".
Realizarea acestor parcari rezidentiale are drept scop atat igienizarea zonei, amenajarea peisagistica a acesteia, cat si optimizarea functionalitatii acesteia. Ceea ce este la fel de important este si faptul ca aceste parcari rezidentiale vor fi edificate special pentru cetatenii ce locuiesc in aceasta zona si vor fi folosite tocmai de catre acestia, insa in conditii de igiena si amenajare peisagistica demne de un municipiu. Raportat la aceasta stare de fapt si de drept, nu intelege reticenta reclamantilor la crearea unor cai de acces, parcari rezidentiale si spatii verzi aferente, in conditii de igiena si amenajare urbanistica moderne, ai caror unici beneficiari sunt.
Demolarea garajelor, care creeaza o imagine neplacuta si un disconfort general cetatenilor din Municipiul Targu Jiu, a fost dispusa pentru intreg teritoriul municipiului, deci nu doar pentru zona Castanilor, cu scopul mentionat mai sus, iar rezultatele in folosul cetatenilor sunt reale si vizibile in toata zona de sud si sud vest a orasului, unde exista blocuri de locuinte colective, zone in care cetatenii nu numai ca au inteles necesitatea si beneficiile acestor lucrari edilitar gospodaresti, dar au si participat efectiv la aceasta igienizare si amenajare urbanistica. Referitor la modul in care au fost construite asa zisele garaje, care nu sunt altceva decat niste improvizatii lipsite de orice conditii de igiena si aspect urbanistic, a considerat ca acestea s-au facut in mod abuziv si ilegal, fara autorizatie de construire si fara a detine un titlu valabil asupra terenului domeniu public, aspect recunoscut si prin actiunea de fata.
Astfel, potrivit art.34 alin.4 din Legea nr.50/1991 actualizata, constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al judetelor, oraselor ori comunelor vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice competente, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului". Rezulta astfel cu pregnanta ca dispozitia nr.4880/11.09.2009 nu incalca nici o norma juridica, detinerea de garaje construite fara autorizatii de construire fiind culpa detinatorilor, pentru ca nu au nici un fel de contract sau vreun alt titlu pentru terenul ocupat din domeniul public. Mai mult decat atat, la dosarele reclamantilor privind ocupatiunea acestor terenuri, exista declaratii sub semnatura privata, prin care practic reclamantii recunosc cele prezentate de noi mai sus, dar mai ales faptul ca se angajeaza ca, in termen de 48 de ore de la comunicare, sa demoleze aceste constructii ilegale pe propria cheltuiala.
Fata de cele de mai sus, a considerat dispozitia nr.4880/11.09.2009 ca fiind temeinica, legala si oportuna, motiv pentru care nu se impune anularea acesteia. Urmare acestei stari de fapt si de drept, reclamantii nu pot face dovada dreptului sau al interesului legitim prevazut in mod imperativ de lege pentru promovarea unei astfel de actiuni. Din economia art.1 alin.1 din Legea nr. 554/2004, rezulta cu claritate faptul ca promovarea unei actiuni in contencios administrativ este conditionata de vatamarea unui drept recunoscut de lege in favoarea persoanei ce se adreseaza instantei. Mai rezulta insa ca nu este suficienta existenta unui interes legitim sau a unei simple vocatii, fiind absolut necesara dovedirea incalcarii de catre autoritatea administrativa a unui drept subiectiv recunoscut de lege in favoarea reclamantului.
In speta de fata nu este dovedita vatamarea unui drept, deci nu se poate sustine incalcarea unui drept subiectiv recunoscut de lege in favoarea reclamantilor. Este adevarat si faptul ca nimic nu poate opri instanta de fond sa analizeze actul normativ atacat si sa aprecieze daca acesta a fost emis cu incalcarea legii, deoarece rolul contenciosului administrativ este acela de garant al legalitatii actelor administrative. Insa prima cerinta pe care trebuie sa o indeplineasca reclamantii are in vedere ca "dreptul acestora sa fie recunoscut de lege", deoarece daca legea nu-l recunoaste, instanta de contencios administrativ nu numai ca nu-l poate acorda, dar nici nu este competenta a-l lua in discutie.
Prin urmare, nu este suficienta existenta unui interes legitim, ci trebuie dovedita si existenta incalcarii unui drept subiectiv care revine reclamantilor. Rezulta deci, ca acest act normativ a conditionat in mod expres admisibilitatea actiunii in contencios administrativ de vatamarea unor drepturi recunoscute de lege in favoarea reclamantilor, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un asemenea drept. In acelasi sens sunt si articolele 21 si 52 din Constitutia Romaniei care se refera strict la un drept sau un interes legitim, texte de lege ce limiteaza posibilitatea formularii actiunilor in justitie de acest gen, deoarece nu exista legi speciale in sensul extinderii protectiei juridice asupra unor simple vocatii sau interese ale persoanelor reclamante.
In sprijinul celor mentionate mai pledeaza un argument de text dedus din doua documente internationale a caror semnificatie majora pentru dreptul intern nu poate fi contestata. Este vorba de Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata si proclamat de Adunarea Generala a O.N. U. prin rezolutia nr. 217 A (III) din 10 decembrie 1948, precum si de Pactul International de Adunarea Generala a O.N.U. la 20 decembrie 1966 si ratificat de Romania la 9 decembrie 1974. Atat denumirea cat si continutul acestor documente se refera in mod expres la drepturi si nu la interese ale persoanelor. Prin urmare, o actiune in contencios administrativ intemeiata doar pe o pretinsa vatamare a unor interese personale neprotejate de lege, nu este admisibila, instanta urmand sa o respinga ca atare.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamantii au solicitat admiterea in parte a cererii, in senul anularii partiale a Hotararii Consiliului Local Tg-Jiu, nr.4/28 ianuarie 2008 si a dispozitiei nr. 4880/11 septembrie 2009 in ceea ce priveste demolarea garajelor situate in Municipiul Tg-Jiu zona Garii (langa calea ferata), avand numerele nr.1-22. Asa cum rezulta din concluziile raportului de expertiza topografica efectuat in cauza, o portiune din garajele cu numerele 1-22, nu se afla pe terenul apartinand domeniului public al Municipiului Tg-Jiu, ci reprezinta zona de siguranta a SNCFR.
Ca atare, doar o latime de 3,74 m din latimea de 5,60 a fiecaruia dintre aceste garaje se afla in domeniul public al mun.Tg-Jiu , astfel ca pentru restul terenului paratii nu aveau vreun drept de dispozitie cu privire la demolarea garajelor. Este adevarat ca celelalte garaje numerotate 23-27, apartinand reclamantilor B.V, V.G, C. D. si M. V. se afla pozitionate pe terenul ce apartine domeniului public. Au mentionat ca toate garajele in litigiu, referindu-se aici in special la nr. l-22, chiar daca sunt realizate fara autorizatie de construire, ele sunt edificate corespunzator calitativ si estetic, pe acelasi aliniament, sunt inregistrate fiscal pentru impunere, se afla amplasate atat pe terenul domeniu public cat si pe terenul SNCFR si reprezinta o bariera de protectie intre calea ferata si zona blocurilor.
Raportat la modul de amplasare a acestor garaje, la suprafata mica de teren in litigiu, pe care nu pot fi realizate alte investitii de catre Primaria Tg-Jiu, considera ca nu se justifica masura demolarii acestor garaje in temeiul dispozitiei nr.4880/2009. Toti reclamantii platesc impozit pentru garaje, doresc concesionarea contra cost a suprafetelor de teren apartinand domeniului public pe care se afla amplasate garajele (adica pe latimea de 3,74 m a fiecarui garaj) astfel ca acest fapt ar reprezenta o sursa suplimentara de venit pentru parati si s-ar normaliza o stare de fapt existenta si care nu afecteaza cu nimic municipiul Tg-Jiu. Intentia paratilor este de a demola aceste garaje si a realiza tot spatii de parcare, insa acest lucru nu se justifica in cazul de fata deoarece acelasi scop il au si actualele garaje, tot acelasi numar de locuri de parcare vor fi, iar in plus, pe starea de fapt existenta in prezent, reclamantii vor achita anual taxe pentru aceste garaje care vor suplimenta veniturile bugetului local. De cand au fost edificate aceste garaje, s-a creat o zona de protectie intre calea ferata si blocuri, nu au mai existat furturi de si din autoturisme, persoanele fara adapost din zona garii si ceilalti infractori nemaiavand acces direct de la calea ferata ia blocurile noastre. Pentru aceste motive a solicitat admiterea contestatiei asa cum a fost formulata.
In primul ciclu procesual s-a pronuntat sentinta nr.842 din 15.04.2011 retinandu-se ca din probele aflate la dosarul cauzei reclamantii au investit instanta de judecata cu solutionarea raportului juridic litigios ce a aparut intre parti ca urmare a Hotararii Consiliului Local al Municipiului Targu Jiu nr.4/28.01.2008, prin care s-au stabilit o serie de lucrari edilitar gospodaresti, printre care si amenajarea de parcari rezidentiale in zona "Castanilor (langa calea ferata) ", in baza careia s-a emis dispozitia nr.4880/11.09.2009 a Primarului Municipiului Tg-Jiu , privind demolarea garajelor din zona garii. Prin Hotararea Consiliului Local al Municipiului Targu Jiu nr.4/28.01.2008 s-au stabilit o serie de lucrari edilitar gospodaresti in zona "Castanilor (langa calea ferata)" din cadrul Municipiului Targu Jiu, printre care si amenajarea de parcari rezidentiale. Demolarea garajelor reclamantilor din zona Castanilor a Municipiului Targu Jiu s-a dispus prin dispozitia nr.4880/11.09.2009 a Primarului Municipiului Tg-Jiu.
Avand in vedere concluziile expertizei tehnice efectuata in cauza si probele aflate la dosarul cauzei s-a retinut ca terenul ocupat de garajele reclamantilor se regaseste si in zona stabilita de Municipiul Tg-Jiu prin HCL nr.4/28-01-2008 si dispozitia nr.4880/11-09-2009, la nr.4 "Amenajari parcari in cartiere blocuri" din anexa , ce insoteste HCL nr.4 / 28-01-2008. O parte din garajele reclamantilor (de la nr.1 la nr.22 ) sunt edificate pe terenul apartinand domeniului public al Municipiului Tg - Jiu, o latime de 3,74 m din 5,60 m cat au garajele, diferenta de 1,86 m fiind in zona de siguranta a SNCFR. Aceasta situatie se mentine pana la garajul cu nr.22, pe schita raportului de expertiza, celelalte 5 garaje (nr.23 - nr.27) fiind in totalitate pe terenul apartinand domeniului public al Municipiului Tg - Jiu.
Garajele reclamantilor sunt construite in apropierea liniilor de cale ferata, prima linie de cale ferata cu un ecartament de 1,58 m fiind situata la 2,75 m de garajul cu nr.1 si la 3,90 m de garajul cu nr.27, dupa cum se concluzioneaza prin raportul de expertiza tehnica. Dreptul de proprietate este definit ca dreptul real principal care confera titularului sau atributele de posesie, folosinta si dispozitie (jus possidendi, jus utendi, jus fruendi, jus abutendi) asupra bunului, atribute care pot fi exercitate in mod absolut, exclusiv si perpetuu, cu respectarea limitelor materiale si a limitelor juridice. S-a subliniat faptul ca proprietatea indiferent de titularul acestui drept este protejata de Constitutie si legile ordinare, ceea ce presupune deplina libertatea a titularului de a exercita cele trei atribute, respectiv posesia, folosinta si dispozitia si prin urmare proprietarul are dreptul sa schimbe destinatia sau natura juridica a bunului conform propriului interes. Prin HCL nr.4 / 28-01-2008 si prin dispozitia nr.4880/11-09-2009, la nr.4 "Amenajari parcari in cartiere blocuri" din anexa 1, ce insoteste HCL nr.4/28-01-2008, au fost exercitate de titularul dreptului real atributele care pot fi exercitate in mod absolut, exclusiv si perpetuu, cu respectarea limitelor materiale si a limitelor juridice.
Impotriva sentintei nr.842 din 15 aprilie 2011 pronuntata de Tribunalul Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, au declarat recurs reclamantii V.S., P. F., M. V., S. C., C. D., B. C., B. I., L. T., B. I., C. I., P. V., P. N., V.G., D. I., L. I., F. G., P. D I., S. R., P. I., M. I., P. C.V, considerand sentinta nelegala.
Analizand legalitatea si temeinicia sentintei instantei de fond, instanta de recurs a constatat ca recursul este fondat, in temeiul unui motiv care a fost invocat de instanta, ce urmeaza a fi rezolvat conform art.306 alin.2 C.proc.civ. Reclamantii au solicitat anularea partiala a Hotararii Consiliului Local al Municipiului Tg.-Jiu nr.4/28.01.2008 si a dispozitiei Primarului nr.4880/11.09.2009. Prin Hotararea Consiliului Local al Municipiului Tg.-Jiu nr.4/28.01.2008 s-a aprobat programul de lucrari edilitar gospodaresti pe anul 2008. Din verificarea dosarului de fond a rezultat ca judecata cauzei s-a facut in lipsa introducerii in cauza a autoritatii publice de la care emana actul contestat, respectiv a Consiliului Local al Municipiului Tg.-Jiu.
Potrivit art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004: "dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte. Compatibilitatea aplicarii normelor de procedura civila se stabileste de instanta, cu prilejul solutionarii cauzei". Procedand la judecata in absenta Consiliului Local al Municipiului Tg.-Jiu, care nu a fost conceptat si citat, instanta de fond a incalcat dispozitiile art.85 si art.107 din Codul de procedura civila, care prevad ca judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, respectiv ca presedintele va amana judecata ori de cate ori va constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii.
In speta, trebuia stabilit cadrul procesual prin introducerea in cauza a autoritatii publice de la care emana actul contestat. Este adevarat ca, potrivit principiului disponibilitatii, reclamantul este cel care stabileste cadrul procesual dedus judecatii atat sub aspectul obiectului, cat si al partilor, totusi instanta, in vederea asigurarii unor drepturi procesuale fundamentale, in temeiul art.129 alin. 4 C.proc.civ. si art.161 din Legea nr.554/2004 are obligatia de a pune in discutia reclamantului necesitatea lamuririi cadrului procesual, a introducerii in cauza a autoritatii publice de la care emana actul contestat, in vederea asigurarii respectarii drepturilor procesuale si a opozabilitatii hotararii pronuntate.
Instanta nu poate introduce parti in cauza peste vointa reclamantului, deoarece este de principiu ca nu se poate autosesiza si ca limitele judecatii sunt date de partea care initiaza judecata, dar aceasta limitare nu inlatura obligatia de a pune in discutie si de a stabili corect cadrul procesual. Largirea cadrului procesual in sensul art.161 din Legea nr.554/2004 poate determina o lamurire a situatiei de fapt si a imprejurarilor de drept, datorita apararilor realizate, absolut necesare pentru controlul de legalitate al actului administrativ dedus judecatii.
Or, nefiind judecata cauza in contradictoriu cu autoritatea publica de la care emana actul contestat, sentinta este lovita de nulitate, intrucat, in procesul civil, partile au posibilitatea legala de a participa in mod activ la desfasurarea judecatii, atat prin sustinerea si dovedirea drepturilor proprii, cat si prin dreptul de a combate sustinerile partii potrivnice si de a-si exprima pozitia fata de masurile pe care instanta le poate dispune. Cu referire la acest motiv de ordine publica ce priveste cadrul procesual, se constata ca instanta de fond nu putea hotari asupra cererii pana nu dispunea citarea in cauza a Consiliului Local, ori, solutionand cauza in acest fel, instanta a pronuntat o hotarare nelegala si netemeinica, supusa desfiintarii, aspect ce se constituie intr-un motiv de casare prevazut de art.312 alin.3 C.proc.civ., in sensul in care instanta nu s-a pronuntat asupra fondului cauzei in raport cu autoritatea publica de la care emana actul contestat.
In raport de acest motiv, care face de prisos analiza criticilor formulate, sentinta este nelegala, astfel ca recursul va fi admis, va fi casata sentinta in raport de dispozitiile art.312 alin.1 si 3 C.proc.civ. raportat la art.20 alin.3 din Legea nr.554/2004 si trimisa cauza spre rejudecare la instanta de fond. In rejudecare, instanta de fond va stabili cadrul procesual sub aspectul partilor, potrivit art.129 alin.4 C.proc.civ., cu respectarea principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare, ulterior pronuntandu-se asupra obiectului cererii, cu luarea in considerare a apararilor formulate in fata instantei de recurs, in vederea pronuntarii unei hotarari legale si temeinice.
Prin decizia nr.2481 din data de 20.09.2011 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. 9366/95/2009 a fost admis recursul declarat de recurentii reclamanti V.S., P. F., M. V., S. C., C. D., B. C., B. I., L. T., B. I., C. I., P. V., P. N., V.G., D. I., L. I., F. G., P. D I., S. R., P. I., M. I., P. C.V in contradictoriu cu intimatii parati Primarul Municipiului Tg-Jiu si Primaria Municipiului Tg Jiu - Serviciul Urbanism, impotriva sentintei nr. 842 din 15 aprilie 2011 pronuntata de Tribunalul Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 9366/95/2009, casata sentinta atacata si trimisa cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Cauza a fost reinregistrata pe rolul Tribunalului Gorj, sub nr. 9366/95/2009*.
In cel de-al doilea ciclu procesual raportat la dispozitiile art.315 c.pr.civ. tribunalul retine urmatoarele considerente:
Prin incheierea interlocutorie din 13 decembrie 2011 s-a largit cadrul procesual asa cum a dispus instanta de recurs, fiind introdus in cauza Consiliul Local al municipiului Tg.Jiu in calitate de organ emitent al HCL nr.4 din 28 ianuarie 2008, conform dispozitiilor art.161din legea nr.554/2004, desi in raport de principiul disponibilitatii procesuale reglementat de dispozitiile art.112 c.pr.civ. coroborat cu dispozitiile art.225 c.pr.civ., intrucat in cel de-al doilea ciclu procesual niciuna dintre parti nu a inteles sa se infatiseze, s-a pus in discutie din oficiu si s-a dispus in consecinta.
Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca reclamantii au initiat procedura speciala prealabila prevazuta de dispozitiile art.7 din Legea nr. 554/2004 in sensul ca la data de 30 noiembrie 2009 au formulat plangere prin care au solicitat revocarea dispozitiei nr.4880 din 11 septembrie 2009 emisa de Primarul municipiului Tg-Jiu si care a fost inregistrata la aceasta institutie sub nr.48366, in sensul ca s-a invederat acestei institutii sa nu se procedeze la demolarea celor 22 de garaje amplasate in zona garii din municipiul Tg-Jiu, in imediata vecinatate a blocurilor in care reclamantii locuiesc, deoarece acestea sunt edificate partial pe domeniul public, partial pe domeniul CFR, fiind impozitate corespunzator si dorind sa concesioneze terenul ocupat de aceste constructii provizorii.
La data de 16 decembrie 2009 reclamantii au formulat plangere ce a fost inregistrata la Primaria municipiului Tg-Jiu sub nr.50465 prin care au solicitat revocarea partiala a HGL nr.4 din 28 ianuarie 2008 in ceea ce priveste decizia de a se demola garajele mentionate anterior.
Prin adresa nr.48366 din 7 decembrie 2009 primarul municipiului Tg-Jiu raspunde reclamantilor in ceea ce priveste revocarea dispozitiei nr.4880 din 11 sept. 2009, in sensul ca aceasta dispozitie nu este un act administrativ de sine statator, ci este un act de punere in aplicare si de aducere la indeplinire a prevederilor imperative ale HCL Tg-Jiu nr.4/2008 prin care s-au stabilit o serie de lucrari edilitar gospodaresti printre care si amenajarea de parcari rezidentiale in zona Castanilor (langa calea ferata). Realizarea acestor parcari rezidentiale are drept scop atat igienizarea zonei, amenajarea peisagistica a acesteia, cat si optimizarea functionalitatii acesteia. La fel de important este si faptul ca aceste parcari rezidentiale vor fi edificate special pentru cetatenii ce locuiesc in aceasta zona si vor fi folosite tocmai de catre reclamanti, insa in conditii de igiena si amenajare peisagistica demne de un municipiu, care se vrea a fi unul european.
Raportat la aceasta stare de fapt si de drept, primarul municipiului Tg-Jiu nu intelege reticenta reclamantilor la crearea unor cai de acces, parcari rezidentiale si spatii verzi aferente in conditii de igiena si amenajare urbanistica europene, i caror beneficiari sunt acestia. Demolarea garajelor, care creeaza o imagine deplorabila si un disconfort general cetatenilor din Municipiul Tg-Jiu a fost dispusa pentru intreg teritoriul municipiului, nu doar pentru zona Castanilor, iar rezultatele in folosul cetatenilor sunt reale si vizibile in toata zona de sud si sud vest a orasului, unde exista blocuri de locuinte colective, zone in care cetatenii nu numai ca au inteles necesitatea si beneficiile acestor lucrari edilitar gospodaresti, dar au si participat efectiv la aceasta igienizare si amenajare urbanistica.
Raportat la modul in care au fost construite garajele, care nu sunt altceva decat niste improvizatii lipsite de orice conditii de igiena si aspect urbanistic considera primarul municipiului Tg-Jiu ca acestea s-au facut in mod abuziv si ilegal, fara autorizatie de construire si fara a detine un titlu valabil asupra terenului domeniu public. Astfel, potrivit art.34 alin.4 din Legea nr.50/1991 actualizata, "...constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenul apartinand domeniului public sau privat al judetelor, oraselor ori comunelor vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice competente, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului". Rezulta ca, in afara sustinerilor de la punctul 1, care de altfel sunt in beneficiul reclamantilor, dispozitia nr.4880 din 11.09.2009 nu incalca nici o norma juridica, detinerea de garaje construite fara autorizatie de construire fiind culpa reclamantilor, care nu au nici un fel de contract sau vreun alt titlu pentru terenul ocupat din domeniul public. Mai mult decat atat la dosar exista declaratii sub semnatura privata prin care reclamantii recunosc cele prezentate, dar mai ales faptul ca se angajeaza ca in termen de 48 ore de la comunicare sa demoleze aceste constructii ilegale pe propria cheltuiala. Primarul municipiului Tg-Jiu considera dispozitia nr.4880 din 11.09.2009 ca fiind legala, temeinica si oportuna, motiv pentru care nu se impune revocarea acesteia. De asemenea, cererea reclamantilor privind concesionarea terenului ocupat abuziv cu construirea garajelor, nu mai poate fi analizata, deoarece Consiliul local al municipiului Tg-Jiu a hotarat destinatia acestui teren, respectiv crearea unor cai de acces parcari rezidentiale si spatii verzi aferente.
Prin HCL Tg-Jiu nr.4/2008 s-a aprobat programul de lucrari edilitare gospodaresti pe anul 2008, conform anexei care face parte integranta din hotarare. La baza emiterii acestei hotarari s-a avut in vedere referatul nr.3403 din 21 ianuarie 2008 intocmit de serviciul de gospodarie comunala care a avut in vedere necesitatea executarii in anul2008 a diferitelor lucrari edilitare (reparatii strazi, circulatie, spatii verzi, salubritate, etc) si prin care s-a solicitat aprobarea initierii unui proiect de hotarare privind programul de lucrari edilitare gospodaresti pe anul 2008 conform anexei prezentata la referatul respectiv si aflata la filele nr.40 - 43 din dosarul de fond din primul ciclu procesual.
Prin referatul nr.36819 din 11 septembrie 2009 emis de serviciul urbanism din cadrul Primariei municipiului Tg-Jiu si avand in vedere HCL nr.4/2008 s-a propus ca in perioada 1 septembrie 2009 - 1 octombrie 2009 sa fie desfiintate toate garajele amplasate in cartierele de blocuri din municipiul Tg-Jiu, respectiv: Mioritei, Minerilor, Olari, Castanilor, Nicolae Titulescu - zona garii, A.I. Cuza - Gh. Barboi, amplasate fara autorizatie de construire si in vederea acestei proceduri se propune emiterea dispozitiei de desfiintare.
Prin dispozitia nr.4880 din 11 septembrie 2009 primarul municipiului Tg-Jiu dispune desfiintarea acestor constructii executate fara autorizatie de construire in cartierele mentionate anterior si stabileste ca toate cheltuielile efectuate pentru desfiintarea garajelor vor fi suportate de catre proprietarii acestora in baza unui deviz de lucrari intocmit de catre Directia de Servicii Comunale Tg-Jiu, urmand ca dispozitia respectiva sa fie comunicata proprietarilor garajelor prin serviciul urbanism.
Din declaratiile date pe propria raspundere inregistrate la nivelul anului 2001 la registratura generala a Primariei municipiului Tg-Jiu si aflate in copie xerox la filele 46-52, rezulta ca o parte din reclamanti au declarat ca au amplasat in perioada anilor 1996 - 2000 constructiile cu destinatia de garaje, care au fost executate fara autorizatie de constructie, iar folosinta terenului a fost gratuita intrucat nu a existat un contract de inchiriere si nu s-au stabilit taxe.
Prin HCL nr.28/1996 privind folosirea terenurilor proprietate de stat pe care sunt amplasate garaje, s-a stabilit ca taxa de folosinta nu legalizeaza constructiile executate fara autorizatie de constructie si nu echivaleaza cu atribuirea de teren sau concesionarea acestuia, taxa se datoreaza in temeiul dreptului de accesiune prevazut de art.492 C.civ. (1864).
De asemenea, s-a stabilit faptul ca aceasta taxa de folosinta se va plati pana la desfiintarea garajelor potrivit art.26, 28 si 30 din Legea nr.50/1991, iar construirea de noi garaje pe terenul statului este permisa numai cu respectarea procedurii prevazuta de lege privind licitarea terenului, concesionarea si eliberarea autorizatiei de constructie in zonele stabilite de Consiliul local al municipiului Tg-Jiu si pe baza detaliilor de urbanism.
Prin aceste declaratii cei sapte reclamanti: M.I., P. C., B. M.A, B. I.T. I., M.N.V, P. D. I. si P. V. si-au luat angajamentul ca in cazul in care Primaria municipiului Tg-Jiu da alta destinatie terenului folosit, sa demoleze garajul pe propria cheltuiala in 48 ore de la comunicare.
Tribunalul va avea in vedere proba cu expertiza judiciara administrata in primul ciclu procesual, raportat la dispozitiile art.225 C.pr.civ. coroborat cu art.315 alin.2 C.pr.civ. tribunalul va aprecia ca fiind castigate toate aceste probe administrate in contradictoriu cu partile, intrucat conform dispozitiilor art.129 alin.1 C.pr.civ., raportat la dispozitiile art. 242 alin.2 C.pr.civ. se constata ca partile au cunostinta de termenele de judecata din cel de al doilea ciclu procesual, insa niciuna dintre acestea nu a dorit sa se prezinte la instanta sau sa formuleze cereri in ceea ce priveste administrarea de noi probe, avand in vedere faptul ca decizia de casare s-a emis in conditiile art.306 alin.2 C.pr.civ. motivat de faptul ca emitentul hotararii nr.4/2008 nu a fost conceptat in primul ciclu procesual, respectiv Consiliul local al municipiului Tg-Jiu si care nu a formulat nici un fel de aparare.
Din adresa nr.3085 din27 ianuarie 2010 emisa de primarul municipiului Tg-Jiu si aflata la filele 57-58, rezulta ca terenul pe care se afla amplasate cele 22 garaje este proprietatea statului, aflandu-se in administrarea directa a municipiului Tg-Jiu conform Decretului nr.396 /1977.
In urma aparitiei Legii nr.18/1991 terenul respectiv a trecut in proprietatea municipiului Tg-Jiu conform dispozitiilor art.36 alin.1, pentru ca ulterior, in urma aparitiei Legii nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia s-a emis HCL nr.133/1999 prin care terenul ocupat de garaje a fost inclus in domeniul public al municipiului Tg-Jiu, fiind atestat prin HG nr.973/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Gorj, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Gorj.
In toata aceasta, perioada terenul a fost utilizat in scopul pentru care a fost expropriat, iar in prezent apartine domeniului public al municipiului Tg-Jiu, regimul juridic al acestuia fiind reglementat conform dispozitiilor art.11 si 12 din Legea nr.213/1998, art.5 din Legea nr.18/1991 si art.136 din Constitutie. Se mentioneaza faptul ca nu exista acte de publicitate in regimul real al cartii funciare pentru terenul ocupat de fiecare garaj in parte deoarece detinatorii acestor garaje nu au un drept real sau un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra terenului cat si asupra garajelor, reclamantii avand doar calitatea de detinatori precari ai acestor imobile intrucat nu detin un just titlu.
Din continutul raportului de expertiza judiciara intocmit de domnul expert V.N. rezulta ca aceste constructii sunt edificate fara autorizatie de construire ocupa in cota de 1 terenul aflat in proprietatea publica a municipiului Tg-Jiu, precum si terenul cuprins in zonele de siguranta si protectie a infrastructurii feroviare conform dispozitiilor art.25 alin.2 si 4 din OUG nr.12/1998.
Din schita anexa a raportului de expertiza judiciara rezulta limita zonei expropriate pentru constructia blocurilor prin Decretul nr.138/1996, precum si liniile de cale ferata aflate de-a lungul garajelor, constatandu-se faptul ca pe o latime cuprinsa intre 3,74 m din latimea totala a garajelor terenul apartine municipiului Tg-Jiu, iar pentru o latime cuprinsa intre 1,86 m se situeaza in zona de siguranta a SNCFR, intrucat cele doua lunii de cale ferata se situeaza la o distanta de 2,75 m. fata de garajul cu nr.1 si respectiv la o distanta de 3,90 m fata de garajul cu numarul 27, constructii situate in zona de siguranta a infrastructurii feroviare publice.
In raport de toate aceste considerente rezulta ca reclamantii sunt in culpa, intrucat pentru garajele edificate acestia nu detin autorizatii de constructii si nici un just titlu de folosinta a terenurilor ocupate, iar dispozitia de desfiintare a primarului municipiului Tg-Jiu este un act administrativ emis in executarea dispozitiilor HCL nr.4/2008, hotarare ce a fost emisa in conditiile Legii nr.215/2001, astfel ca nu se poate retine afirmatia paratilor ca dispozitia contestata nu este un act administrativ de sine statator, ci doar un act de punere in aplicare si ducere la indeplinire a prevederilor imperative ale Hotararii Consiliului Local al Municipiului Targu Jiu nr.4/28.01.2008.
In alta ordine de idei, decizia contestata a carei anulare se solicita in prezenta cauza in conformitate cu dispozitiile din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ constituie in sensul dispozitiilor acestei legi speciale, cu referire la art.2 lit.c un act administrativ ce poate face obiectul controlului de legalitate in conformitate cu art.8 si urm. din Legea contenciosului.
Potrivit art.2 lit.c actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica in vederea executarii ori a organizarii executarii legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi juridice. Norma legala face trimitere in cuprinsul aceluiasi text si la actele administrative atipice, fiind asimilate in aceasta categorie si contractele incheiate de autoritatile publice cu referire la punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, a executarii lucrarilor de interes public, prestarii serviciilor publice si achizitiilor publice.
De asemenea, in explicitarea semnificatiei unor termeni, art.2 alin.1 lit.b din Legea nr. 554/2004 autoritatea publica este orice organ de stat sau al unitatilor administrativ - teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public.
Coroborand textele de lege enuntate se poate concluziona ca dispozitia emisa de Primarul municipiului Tg.Jiu reprezinta un act administrativ tipic, emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public, putand in consecinta face obiectul controlului de legalitate al instantei de contencios administrativ.
Potrivit dispozitiilor art.1 pct.1 din Legea nr.554/2004, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si pentru repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
Notiunea de act administrativ este redata in art.2 lit.c din legea nr.554/2004: "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice." Din coroborarea acestor notiuni rezulta cu certitudine ca intra in competenta de solutionare a tribunalelor - sectiilor de contencios administrativ si fiscal cererile prin care se contesta un act administrativ.
In ceea ce priveste exceptiile invocate de catre parati atat de Consiliul local al municipiului Tg-Jiu, cat si de Primarul municipiului Tg-Jiu privind inadmisibilitatea, prematuritatea si tardivitatea cererii de chemare in judecata, tribunalul urmeaza sa le respinga in raport de dispozitiile art.7 alin.1 si 4 din Legea nr.554/2004, intrucat inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ reclamantii au formulat plangere prealabila impotriva ambelor acte administrative, iar faptul ca ulterior s-au adresat instantei de judecata fara sa astepte raspunsul paratilor, acest aspect nu reprezinta o cauza de constatare a exceptiei prematuritatii, cu atat mai mult cu cat la data de 7 decembrie 2009 primarul municipiului Tg-Jiu raspunde solicitarilor reclamantilor, iar cererea de chemare in judecata este inregistrata la data de 21 decembrie 2009, ulterior primirii raspunsului.
Exceptia inadmisibilitatii de asemenea nu poate fi retinuta, avand in vedere toate considerentele mentionate anterior, precum si exceptia tardivitatii raportat la faptul ca paratii nu au facut dovada comunicarii actelor administrative contestate sau a afisarii acestora prin mijloacele prevazute de lege, pentru a se putea calcula termenul de 30 de zile prevazut de art.7 alin.1 din Legea nr. 554/2004 care este un termen de prescriptie obiectiv sau termenul de prescriptie de 6 luni, raportat la dispozitiile deciziei Curtii Constitutionale in ceea ce priveste alin.7 al art.7 din L.C.
Potrivit art.7 alin.1 din legea nr.554/2004, inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. In temeiul art.7 alin.7 din aceeasi lege, plangerea prealabila in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul prevazut la alineatul 1, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Termenul de 6 luni a fost calificat expres de legiuitor ca fiind de prescriptie. De asemenea, ca potrivit art.109 alin.2 cod procedura civila in cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea procedurii prealabile, in conditiile prevazute de legea speciala. Aceasta prevedere legala, corelata cu dispozitiile art.7 din Legea nr.554/2004, conduce la concluzia ca procedura prealabila administrativa este reglementata ca o conditie de exercitare a dreptului la actiune in contenciosul administrativ, a carei neindeplinire in termenele si conditiile prevazute de lege atinge inadmisibilitatea actiunii.
Conform dispozitiilor art. 11 al. 1 din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual si recunoasterea dreptului pretins, se pot introduce in termen de 6 luni de la data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila, de la data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii, de la data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile, de la data expirarii termenului prevazut la art.2 al.1 lit.h sau de la data incheierii procesului verbal de finalizare a procedurii de conciliere in cazul contractului administrativ.
Este adevarat ca dispozitiile art.11 al.2 din LCA prevad termenul de decadere de 1 an, dar care este reglementat ca o situatie de exceptie de la regula prescriptibilitatii actiunii de la termenul de 6 luni si devine aplicabil numai daca actiunea nu a fost introdusa inlauntrul termenului de prescriptie din motive temeinice, cum este si in cazul de fata intrucat nici unul dintre parati nu a facut un inceput de dovada in ceea ce priveste aducerea la cunostinta reclamantilor a emiterii HCL nr.4 este 28.01.2008, cu atat mai mult cu cat emiterea dispozitiei nr.4880/11.09.2009 in executarea hotararii consiliului local s-a efectuat la o distanta de un an si opt luni, dispozitie ce a fost atacata in termenul legal de 30 de zile de la comunicare, astfel ca in conditiile art.1203 c.civ. se naste prezumtia simpla ca reclamantii au luat cunostinta de existenta actului administrativ unilateral cu caracter normativ la data comunicarii dispozitiei nr.4880/11.09.2009, iar conform dispozitiilor art.11 din legea nr.554/2004 impotriva actului administrativ normativ plangerea prealabila poate fi formulata oricand.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Respinge exceptiile prematuritatii, tardivitatii si inadmisibilitatii.
Respinge actiunea formulata de reclamantii V.S., P. F., M. V., S. C., C. D., B. C., B. I., L. T., B. I., C. I., P. V., P. N., V.G., D. I., L. I., F. G., P. D I., S. R., P. I., M. I., P. C.V in contradictoriu cu paratii Primarul Municipiului Tg-Jiu si Primaria Municipiului Tg Jiu - Serviciul Urbanism,.
Hotarare definitiva.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 17.01.2012, la Tribunalul Gorj.