Apel. Dreptul la propria imagine. Raspundere civila delictuala. Conditii.
- Cod Civil, 998-999;
- Legea nr. 8/1996, art.88 alin.1
In speta este de necontestat ca a fost publicat portretul reclamantei in revista paratei, fara ca reclamantei sa i se fi cerut acordul, astfel ca se verifica ipoteza prevazuta de art.88 alin.1 din Legea nr.8/1996. Nu sunt indeplinite conditiile situatiilor de exceptie cand nu este necesar consimtamantul, prevazute la alin.2 si 3 ale aceluiasi articol, avand in vedere ca nu s-a sustinut ca persoana reprezentata ar fi de profesie model sau ca ar fi primit o remuneratie pentru a poza, nici persoana general cunoscuta, pentru a se cerceta daca portretul a fost executat cu ocazia activitatilor sale publice. De asemenea, nu sunt indeplinite nici conditiile literei b a alin.3, intrucat portretul reclamantei nu a fost prezentat intr-o poza de grup, pentru a fi considerat un detaliu al unei opere ce prezinta o adunare, un peisaj sau o manifestare publica, ci singular.
In ceea ce priveste conditiile raspunderii civile delictuale, Curtea considera ca savarsirea unei fapte ilicite a fost dovedita, aceasta constand tocmai in utilizarea portretului fara consimtamantul persoanei reprezentate, fiind evidenta si culpa, atat timp cat avea aceasta obligatie pe care si-a incalcat-o. In cazul raspunderii civile delictuale nu este necesara existenta vinovatiei sub forma intentiei, fiind suficienta savarsirea faptei din neglijenta. Or, chiar prima instanta retine ca parata a publicat din eroare fotografia.
Ceea ce nu s-a dovedit in speta, situatie retinuta corect de catre prima instanta a fost existenta prejudiciului si in ce consta acesta, deoarece chiar reclamanta in raspunsul la interogatoriu a recunoscut la intrebarea daca publicarea imaginii sale este de natura sa aduca atingere demnitatii si reputatiei sale, ca nu este vorba de demnitatea, ci de imaginea si reputatia sa, ca ipostaza in care a fost surprinsa in fotografie nu ii prejudiciaza imaginea.
In aceste conditii Curtea considera ca simpla recunoastere a drepturilor sale reprezinta o reparatie corespunzatoare a incalcarii drepturilor mentionate anterior, tinand cont si de faptul ca parata a indepartat poza care se afla pe site-ul revistei si a publicat si o erata in ziar cerand si scuze pentru eroarea produsa. (Decizia nr.223A din 15.12.2009 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si Pentru Cauze Privind Proprietatea Intelectuala)
Prin cererea inregistrata la data de 24.09.2008, pe rolul Tribunalului Bucuresti, reclamanta J.M. chemat in judecata pe parata SC C.M. SRL, solicitand recunoasterea drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului si constatarea incalcarii acestor drepturi de catre parata, prin publicarea in ziarul Can Can si pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a fotografiei care o reprezinta; inlaturarea fotografiilor care contin portretul reclamantei publicate pe site-ul aflat la adresa mentionata; obligarea paratei la plata despagubirilor estimate provizoriu la valoarea de 300.000 euro, reprezentand prejudiciul cauzat reclamantei prin incalcarea drepturilor prevazute de dispozitiile art. 88 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe; obligarea paratei la plata daunelor cominatorii in valoare de 1000 RON/zi de intarziere in executarea sentintei pronuntate; publicarea sentintei pronuntate in doua ziare de larga raspandire pe cheltuiala paratei; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii se arata ca in numarul din 28 iulie 2008, parata a publicat articolul "mama vitrega a A.M. - Amenintata cu moartea de fostul iubit", in cadrul caruia a fost inclusa fotografia reclamantei, care nu este in relatii de rudenie cu A.M. sau alt membru de familie, lucrand o perioada pentru aceasta. Din cuprinsul articolului reiese ca portretul reclamantei a fost utilizat pentru a se da credibilitate textului, iar dupa o saptamana parata a publicat un alt articol "Fostul iubit al mamei vitrege al A.M. - Am lasat-o pentru ca ii placeau carciumile si barbatii", afirmatiile paratei aducand o grava atingere demnitatii, onoarei si reputatiei reclamantei.
Reclamanta arata ca parata a incalcat drepturile prevazute la art. 88 din legea dreptului de autor, prin utilizarea fotografiei care o reprezinta (utilizarea unei opere care contine un portret necesita consimtamantul persoanei reprezentate in acel portret), fara ca reclamanta sa-si dea consimtamantul pentru publicarea uneia dintre cele doua fotografii utilizate de catre parata in revista si pe site, aceste dispozitii coroborandu-se cu dispozitiile art.30 alin.6 din Constitutia Romaniei (libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine), fiind statuat de Curtea Constitutionala ca libertatea de exprimare nu poate fi inteleasa ca un drept absolut.
Reclamanta arata de asemenea ca publicarea abuziva a fotografiilor continand portretul reclamantei si mentinerea acestora pe site-ul sau au adus o atingere grava imaginii reclamantei, demnitatii, onoarei si reputatiei acesteia, precum si dreptului la viata privata, intrucat fotografiile contin imaginea reclamantei in cadrul desfasurarii unei activitati care tine exclusiv de sfera vietii private a acesteia. Intre prejudiciul cauzat reclamantei si fapta ilicita a paratei exista o legatura de cauzalitate, intrucat utilizarea unei fotografii care contine imaginea unei persoane impune acordul acesteia, in speta neexistand acest acord, iar parata nu poate invoca situatiile prevazute la art. 88, alin. 3, caz in care nu este necesar consimtamantul persoanei reprezentate (in cazul unei opere care contine portretul unei persoane general cunoscute, daca portretul a fost executat cu ocazia activitatilor sale publice sau al unei persoane a carei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezinta o adunare sau manifestare publica).
In cauza exista si vinovatia paratei, arata reclamanta, avand in vedere modul in care au fost realizate fotografiile reclamantei, fara cunostinta sau acordul acesteia, instanta trebuind sa aiba in vedere atingerile aduse demnitatii, onoarei si reputatiei reclamantei prin textul articolelor, prin publicarea fotografiilor incercandu-se asimilarea reclamantei cu mama vitrega a A.M., motiv pentru care se solicita inlaturarea acestora de pe site si obligarea paratei la despagubiri estimate provizoriu la suma de 300 000 euro, avand in vedere grava atingere adusa dreptului la imagine si a dreptului la viata privata. Astfel, dispozitiile art.139 din Legea nr.8/1996 prevad in mod expres posibilitatea titularilor drepturilor incalcate de a pretinde acordarea de despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat, iar in cauza parata a produs o incalcare in mod abuziv si cu rea credinta a dreptului la imagine.
Mai arata reclamanta ca este indreptatita si la solicitarea de daune cominatorii, acestea neavand nici o legatura cu prejudiciul, reprezentand o pedeapsa civila menita sa asigure executarea obligatiei de catre debitor.
Parata a formulat intampinare prin care a solicitat in principal anularea actiunii pentru insuficienta timbrajului, respingerea primului capat de cerere ca fiind promovat de o persoana fara calitate procesuala activa, iar pe fond respingerea actiunii ca neintemeiata.
Astfel, reclamanta nu are calitatea de titular al vreunui drept de autor sau drept conex dreptului de autor si deci nu sunt incidente dispozitiile art. 5 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, reclamanta neavand nici calitatea de autor pentru a fi titularul dreptului patrimonial exclusiv de a autoriza utilizarea operei, asa cum se prevede expres la art. 12 si art. 13, prin actiune incercandu-se extrapolarea continutului art. 88, denaturandu-se sensul foarte clar al dispozitiilor privind necesitatea consimtamantului persoanei reprezentate in opera fotografica. Aceasta s-a interpretat gresit in sensul existentei in patrimoniul persoanei reprezentate in portret a unui drept de autorizare a utilizarii operei, in contradictie flagranta cu dispozitiile art. 13, care prevad expres ca drepturile patrimoniale de utilizare apartin exclusiv autorului. Conditia existentei consimtamantului persoanei continute de portret prevazuta la art. 88 din Legea nr. 8/1996, arata parata, este expresia protectiei legale de care beneficiaza dreptul la propria imagine, consfintit si garantat de Constitutie si a carui nesocotire atrage raspunderea civila sau penala intemeiata pe dispozitiile de drept comun, dar nu pe dispozitiile speciale din Legea nr. 8/1996 de la art. 139.
Pe fondul cauzei, arata parata, in revista Cancan si pe site-ul ziarului au aparut doua articole referitoare la E.M., mama vitrega a vedetei A.M., textul fiind insotit de o poza primita de la un corespondent local, continand imaginea despre care reclamanta sustine ca o infatiseaza. Reclamanta nu a considerat util, anterior promovarii actiunii, sa solicite redactiei cotidianului rectificarea erorii strecurate, conform dispozitiilor art.72 - 75 din Legea nr. 3/1974 rep., legea presei, sustinand ca i s-au adus grave prejudicii si solicitand despagubiri si daune cominatorii, in realitate rec1amanta urmarind o imbogatire fara justa cauza si denaturand sensul raspunderii civile delictuale, menita a acoperi o paguba si nu a asigura un castig.
Cu privire la dispozitiile speciale de la art. 88 din Legea nr. 8/1996, arata parata, nu se pot eluda dispozitiile generale aplicabile raspunderii civile delictuale si aplicarea dispozitiilor art.139 din legea dreptului de autor, intrucat pretentiile reclamantei nu intrunesc cumulativ conditiile necesare pentru a fi antrenata raspunderea civila delictuala (existenta faptei ilicite, a prejudiciului, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatiei autorului).
Astfel, in speta existenta prejudiciului ar trebui sa se traduca prin crearea unei imagini defavorabile reclamantei, prin prezentarea unor fapte care nu corespund realitatii, scoaterea la iveala a unor fapte, acte afirmatii ale reclamantei care ar putea-o expune unei sanctiuni civile, penale sau de alta natura, ori oprobriului public, defaimarea reclamantei prin interpretarea unor fapte cu rea credinta si cu scopul de a o discredita in opinia publica, dar in speta s-a publicat un articol care nu se refera la reclamanta, solicitandu-se in schimb o valoare exorbitanta, desi niciuna dintre persoanele din articol nu se identifica cu reclamanta, iar imaginea in care este surprinsa aceasta nu este de natura a-i aduce atingere vietii private, demnitatii, onoarei sau reputatiei. Practica judiciara constanta in materia delictelor de presa este in sensul ca simplul fapt al publicarii unor fotografii nu este de natura sa aduca atingere vietii private a unei persoane, dar ceea ce poate crea un eventual prejudiciu este textul articolului, iar cuantumul sumei solicitate trebuie sa aiba un efect strict compensatoriu, de vreme ce raspunderea civila delictuala are o functie reparatorie, iar nu punitiva.
Mai arata parata ca fapta ilicita nu exista, intrucat publicarea fotografiei reclamantei alaturi de articolele care se refereau la dna E.M. s-a facut din eroare, si nu pentru a se da credibilitate articolelor, nefiind indeplinita nici legatura de cauzalitate, atata timp cat articolul nu se refera la reclamanta iar imaginea publicata nu este de natura a-i aduce atingere vietii private. De asemenea, nici conditia vinovatiei nu este indeplinita in cauza, buna credinta a paratei fiind evidenta, atata timp cat aceasta, desi nu a fost sesizata anterior depunerii cererii de chemare in judecata, a retras imediat de pe site poza incriminata, neexistand nici o clipa intentia de discreditare a reclamantei sau de dezinformare a cititorilor.
Prin sentinta civila nr. 359 din 13.03.2009 Tribunalul Bucuresti Sectia A III-A Civila a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei J.M., invocata de parata SC C.M. SRL si a respins ca neintemeiata actiunea.
In motivarea sentintei s-a retinut, referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, cu privire la capatul 1 al cererii de chemare in judecata, invocata de parata SC C., prin care s-a solicitat recunoasterea drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului si constatarea incalcarii acestor drepturi de catre parata, prin publicarea in ziarul Can Can si pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a fotografiei care o reprezinta pe reclamanta J.M., ca, in sustinerea exceptiei, parata a aratat ca reclamanta nu are calitatea de titular al dreptului de autor sau al vreunui drept conex, nefiind titularul dreptului patrimonial exclusiv de a autoriza utilizarea operei, asa cum se prevede expres la art. 12 si art.13. De asemenea, se incearca extrapolarea continutului art. 88 din Legea nr. 8/1996, invocat de reclamanta, denaturandu-se sensul acestui text privind necesitatea consimtamantului persoanei reprezentate in opera fotografica. Astfel, s-a interpretat gresit, in sensul existentei in patrimoniul persoanei reprezentate in portret a unui drept de autorizare a utilizarii operei, in contradictie flagranta cu dispozitiile art.13 care prevad expres ca drepturile patrimoniale de utilizare apartin exclusiv autorului.
Cu privire la aceste sustineri, tribunalul a apreciat ca dreptul de a utiliza orice opera apartine exclusiv autorului acesteia, asa cum afirma parata, drept reglementat la art. 12 si 13 si urmatoarele din Legea nr. 8/1996. Actiunea reclamantei are insa ca temei de drept nu un drept de autor propriu zis, nascut in urma crearii unei opere, sau un drept conex reglementat de aceeasi lege, ci un drept autonom, recunoscut de legea speciala mentionata persoanelor reprezentate intr-un portret continut de o opera. Acest drept este dreptul la imagine, asa cum este prevazut la art. 88 din Legea dreptului de autor nr. 8/1996, modificata prin legea nr.285/2004, in redactarea introdusa prin OG nr.123/2005, si prin care se prevede ca utilizarea unei opere care contine un portret necesita consimtamantul persoanei reprezentate in acel portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul sa o reproduca sau sa o utilizeze fara consimtamantul persoanei reprezentate sau a succesorilor acesteia, timp de 20 de ani de la moartea sa. Din interpretarea textului legal rezulta in mod evident ca titularul dreptului prevazut este persoana reprezentata in portretul continut de opera, astfel ca, in speta, reclamanta justifica legitimarea procesuala activa de a formula prezenta actiune, motiv pentru care, in temeiul dispozitiilor aratate, coroborat cu dispozitiile art.137 C.pr.civ. tribunalul a respins ca neintemeiata exceptia invocata de parata din cauza.
Pe fondul cererii de chemare in judecata, tribunalul a retinut ca dreptul a carui incalcare se invoca de catre reclamanta din cauza este dreptul recunoscut de legea romana la propria imagine a oricarei persoane, care este indreptatita sa autorizeze folosirea imaginii sale, a portretului sau, in situatia in care acesta este continut intr-o opera, de regula o opera fotografica, cu privire la utilizarea operei respective, dreptul fiind recunoscut pentru o perioada de 20 de ani, asa cum s-a aratat mai inainte, potrivit dispozitiilor art. 88 din Legea nr. 8/1996, modificata. In acelasi articol se reglementeaza (alin. 2 si 3) si cazurile in care nu este necesar consimtamantul persoanei reprezentate in portret, in lipsa unei clauze contrare, respectiv situatia persoanei care este de profesie model sau a primit o remuneratie pentru a poza, sau situatia in care opera contine portretul unei persoane general cunoscute, daca portretul a fost realizat cu ocazia activitatilor sale publice, sau portretul persoanei constituire un detaliu al unei opere ce reprezinta o adunare, un peisaj sau o manifestare publica.
Tribunalul a constatat ca dispozitiile mentionate in precedent nu sunt incidente in cauza, reclamanta nefiind in nici una dintre aceste situatii, dar, pe de alta parte, nu sunt intrunite nici conditiile pentru aplicarea dispozitiilor de la alin. 1.
Astfel, in fapt, tribunalul a retinut ca la data de 28.07.2008 si data de 05.08.2008 au aparut in cotidianul Cancan si pe site-ul ziarului mentionat doua articole referitoare la E.M., mama vitrega a vedetei de televiziune A.M., acestea fiind insotite de o poza care continea imaginea reclamantei din cauza, poza despre care redactia ziarului credea ca apartine E.M. Reclamanta din cauza nu a solicitat redactiei ziarului rectificarea erorii, dupa aparitia fotografiei sale in ziar si pe site, formuland in schimb la data de 24.09.2008 prezenta actiune, prin care solicita sa se constate incalcarea dreptului prevazut la art. 88 citat, inlaturarea fotografiilor care contin portretul sau si obligarea paratei la 300.000 euro despagubiri, aratand ca exista fapta ilicita a paratei care a utilizat portretul sau fara a avea autorizare, iar reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu prin aceea ca s-a adus atingere demnitatii, onoarei si reputatiei acesteia precum si dreptului la viata privata. Cu privire la prejudiciu, tribunalul a constatat ca acesta nu este dovedit in cauza, nefiind probat continutul acestuia (atingerea adusa onoarei, demnitatii sau vietii private a reclamantei), intrucat reclamanta a recunoscut prin raspunsurile la interogatoriu, la intrebarea daca publicarea imaginii sale este de natura sa aduca atingere demnitatii si reputatiei sale, ca nu este vorba de imaginea si reputatia sa, iar faptul publicarii nu este de natura a aduce atingere. Reclamanta a mai aratat ca prejudiciul consta in aceea ca fotografia sa era insotita de un titlu care se referea la alta persoana, respectiv mama vitrega a A. M., dar nu a considerat necesar nici un moment sa se adreseze redactiei pentru rectificarea erorii.
Tribunalul a mai constatat ca nu se probeaza nici celelalte elemente ale raspunderii civile delictuale, intrucat nu se poate retine fapta ilicita a paratei, avand in vedere ca aceasta a publicat din eroare fotografia reclamantei din cauza, intentia sa fiind aceea de a publica fotografia mamei vitrege a A.M., si nu a reclamantei J.M., astfel ca nu exista nici vinovatia paratei si nici legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta ilicita.
In consecinta, tribunalul a retinut ca nu au fost incalcate dispozitiile de la art. 88 din Legea nr.8/1996 modificata, pretentiile reclamantei cu privire la constatarea incalcarii dreptului sau si cu privire la obligarea paratei la plata despagubirilor si a daunelor cominatorii nefiind intemeiate, tribunalul inlaturand sustinerile acesteia si respingand actiunea reclamantei J.M. ca neintemeiata, in temeiul art. 255 Cod Procedura Civila, iar in aplicarea dispozitiilor art. 274 Cod Procedura Civila a luat act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta, solicitand admiterea apelului formulat, schimbarea in totalitate a sentintei civile pronuntate de Tribunalul Bucuresti, iar pe fondul cauzei admiterea in totalitate a cererii de chemare in judecata formulate.
In motivarea apelului s-a aratat ca instanta de fond a realizat o aplicare gresita a dispozitiilor legale, respectiv a dispozitiilor art. 88 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, constatand ca nu s-a realizat un prejudiciu apelantei-reclamante prin utilizarea imaginii sale fara acordul acesteia.
Instanta de fond a creat o confuzie intre dreptul la imagine in sens patrimonial prevazut de dispozitiile art.88 din Legea nr.8/1996 si dreptul la imagine in sens nepatrimonial prevazut de dispozitiile constitutionale si de Decretul nr.31/1954. Legiuitorul roman, preluand modelul Codului de proprietate francez a inteles sa acorde protectie dreptului la imagine in sens patrimonial in cadrul dispozitiilor privind dreptul de autor si drepturile conexe. In acest sens a folosit, intocmai pentru a evita confuzia cu dreptul la imagine - nepatrimonial expresia "protectia portretului". In doctrina franceza se realizeaza o diferentiere clara intre dreptul la imagine "droit a l‘image" si dreptul la propria imagine "droit de l‘image", preluata si de doctrina romaneasca.
In acest sens protectia portretului este reglementata de dispozitiile art.88 din Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe care prevad ca "Utilizarea unei opere care contine un portret necesita consimtamantul persoanei reprezentate in acest portret". Din interpretarea acestui articol rezulta ca orice persoana are dreptul sa dispuna de imaginea sa astfel cum doreste. Dreptul la propria imagine comporta facultatea pentru individ de a se opune publicarii imaginii sale fara consimtamantul sau. Dreptul instituit de legiuitor in cadrul dispozitiilor art. 88 este un drept patrimonial, intrucat titularul acestui drept poate sa solicite pentru utilizarea imaginii sale in cadrul unei opere acordarea unei remuneratii. In acest sens elocvente sunt contractele incheiate de personalitati publice in care imaginea lor este utilizata in promovarea diverselor produse sau servicii.
Astfel, dreptul la imagine este nu numai susceptibil de exploatare comerciala, ci si o reala sursa de profit pentru titularul sau, in vreme ce includerea acestuia in cadrul drepturilor reale nu raspunde chestiunilor pe care le ridica necesitatea de a proteja viata privata.
In special din aceasta perspectiva suntem in prezenta unei dihotomii admise de sistemul romanesc de drept in cazul dreptului de autor si al drepturilor conexe, confruntat cu un alt drept care prezinta simultan caracterele juridice ale drepturilor personale, cat si ale altor drepturi patrimoniale, avand o dubla natura juridica:
- dreptul personal nepatrimonial, dimensiune a vietii private si a dreptului la respectarea demnitatii umane, respectiv prerogativa oricarei persoane de a i se respecta si de a face sa i se respecte imaginea, careia ii corespunde obligatia corelativa opozabila erga omnes de abtinere de la orice acte care ar putea aduce atingere dreptului (latura defensiv-pasiva a dreptului la imagine);
- dreptul subiectiv de sine statator cu caracter patrimonial, constand in prerogativa persoanei de a autoriza sau interzice reprezentarea imaginii sale in orice forma si prin orice mijloace (fotografie, desen, marioneta, sosie, caricatura, inregistrare video sau audio-vizuala ori multimedia) si de a controla exploatarea ulterioara a imaginii sale fixate (latura activa a dreptului la imagine) - drept prevazut in cadrul dispozitiilor art.88 din Legea nr. 8/1996.
Astfel cum a fost retinut in doctrina, dreptul la imagine prezinta caracterele juridice ale dreptului nepatrimonial, fiind un drept subiectiv absolut, opozabil erga omnes, caruia ii corespunde obligatia corelativa opozabila erga omnes de abtinere de la orice acte care ar putea aduce atingere dreptului, cat si caracterele juridice ale drepturilor patrimoniale, respectiv caracter transmisibil prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte.
Instanta de fond nu a luat in considerare ca prin fapta intimatei de a utiliza o fotografie care contine portretul (imaginea) apelantei-reclamante, s-a realizat o incalcare a drepturilor acesteia, drepturi consacrate de legiuitor in cadrul dispozitiilor art.88 din Legea nr.8/1996. Practica judiciara, atat nationala cat si internationala, a recunoscut dreptul persoanelor reprezentate in cadrul unor fotografii sau filme la propria imagine.
Fapta intimatei nu poate sa fie inclusa in cadrul exceptiilor de la necesitatea consimtamantului pentru utilizarea imaginii unei persoane, respectiv a portretului. Dispozitiile art. 88 alin. 3 lit. a prevad ca nu este necesar consimtamantul pentru utilizarea unei opere care contine portretul unei persoane general cunoscute, daca portretul a fost executat cu ocazia activitatilor publice. Apelanta-reclamanta nu este o persoana general cunoscuta. Intimata avea obligatia de a solicita consimtamantul apelantei-reclamante pentru a utiliza portretul sau, intrucat aceasta nu este o persoana general cunoscuta, iar activitatea desfasurata de aceasta tine exclusiv de viata privata. Reprezentarea apelantei-reclamante nu prezinta un simplu detaliu din fotografie. Reprezentarea acesteia reprezinta intreaga fotografie astfel incat nu poate intra in discutie ca imaginea acesteia reprezinta doar un element.
In ceea ce priveste prejudiciul cauzat, instanta de judecata avand o larga posibilitate de aprecierea va putea determina cuantumul acestor despagubiri pentru utilizarea portretului apelantei-reclamante fara acordul acesteia.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 282-298 Cod Procedura Civila si prevederile Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe.
Intimatul a formulat intampinare prin care a cerut respingerea apelului ca nefondat si a reiterat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei.
Curtea, constituita in complet de divergenta, in majoritate, prin incheierea de la data de 15 decembrie 2009, a respins, ca inadmisibila, reiterarea in faza apelului a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, pentru motivele care se regasesc in acea incheiere.
Analizand materialul probator administrat in cauza, prin raportare la motivele de apel si apararile intimatului, Curtea a constatat fondat apelul pentru considerentele expuse mai jos.
Curtea a retinut ca prin cererea inregistrata la data de 24.09.2008, pe rolul tribunalului reclamanta J.M. a chemat in judecata pe parata SC C.M. SRL, solicitand recunoasterea drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului si constatarea incalcarii acestor drepturi de catre parata, prin publicarea in ziarul Can Can si pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a fotografiei care o reprezinta; inlaturarea fotografiilor care contin portretul reclamantei publicate pe site-ul aflat la adresa mentionata; obligarea paratei la plata despagubirilor estimate provizoriu la valoarea de 300.000 euro, reprezentand prejudiciul cauzat reclamantei prin incalcarea drepturilor prevazute de dispozitiile art.88 din Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe; obligarea paratei la plata daunelor cominatorii in valoare de 1000 RON/zi de intarziere in executarea sentintei pronuntate; publicarea sentintei pronuntate in doua ziare de larga raspandire pe cheltuiala paratei; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
Prima instanta a respins cererea in tot, considerand ca nu sunt indeplinite conditiile art.88 alin.1 din Legea nr.8/1996, pe motivul ca nu a fost dovedit prejudiciul nefiind probat continutul acestuia(atingerea adusa onoarei, demnitatii sau vietii private a reclamantei), si nici fapta ilicita atat timp cat parata a publicat din eroare fotografia reclamantei din cauza, intentia sa fiind aceea de a publica fotografia mamei vitrege a A.M., si nu a reclamantei J.M., astfel ca nu exista nici vinovatia paratei si nici legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta ilicita, astfel ca nu ar fi indeplinite elementele raspunderii civile delictuale.
Astfel, considerentele de fapt ale tribunalului sunt in sensul ca nu ar fi indeplinite conditiile art.998, 999 Cod Civil, pentru intervenirea raspunderii civile delictuale, iar nu ale art.88 alin.1 din Legea nr.8/1996, in sensul ca reclamanta nu ar avea dreptul la protejarea portretului sau si ca parata nu i-ar fi incalcat acest drept.
Or, cererea formulata continea si alte capete de cerere decat cel privind obligarea paratei la plata unei sume de bani pentru repararea prejudiciului, si anume recunoasterea drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului si constatarea incalcarii acestor drepturi de catre parata, prin publicarea in ziarul Can Can si pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a fotografiei care o reprezinta, pe care instanta de apel le considera intemeiate.
Astfel, potrivit art.88 Legea nr.8/1996: "(1)Utilizarea unei opere care contine un portret necesita consimtamantul persoanei reprezentate in acest portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul sa o reproduca sau sa o utilizeze fara consimtamantul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia, timp de 20 de ani dupa moartea persoanei reprezentate. (2) In lipsa unei clauze contrare, consimtamantul nu este necesar daca persoana reprezentata in portret este de profesie model sau a primit o remuneratie pentru a poza. (3) Consimtamantul prevazut la alin. (1) nu este necesar pentru utilizarea unei opere care contine portretul: a) unei persoane general cunoscute, daca portretul a fost executat cu ocazia activitatilor sale publice; b) unei persoane a carei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezinta o adunare, un peisaj sau o manifestare publica."
In speta, este de necontestat ca a fost publicat portretul reclamantei in revista paratei, fara ca reclamantei sa i se fi cerut acordul, astfel ca se verifica ipoteza prevazuta de art.88 (1) din Legea nr.8/1996.
Nu sunt indeplinite conditiile situatiilor de exceptie cand nu este necesar consimtamantul, prevazute la alin.2 si 3 ale aceluiasi articol, avand in vedere ca nu s-a sustinut ca persoana reprezentata ar fi de profesie model sau ca ar fi primit o remuneratie pentru a poza, nici persoana general cunoscuta, pentru a se cerceta daca portretul a fost executat cu ocazia activitatilor sale publice.
De asemenea, nu sunt indeplinite nici conditiile literei b a alin.3, intrucat portretul reclamantei nu a fost prezentat intr-o poza de grup, pentru a fi considerat un detaliu al unei opere ce prezinta o adunare, un peisaj sau o manifestare publica, ci singular.
In ceea ce priveste conditiile raspunderii civile delictuale, Curtea considera ca savarsirea unei fapte ilicite a fost dovedita, aceasta constand tocmai in utilizarea portretului fara consimtamantul persoanei reprezentate, fiind evidenta si culpa, atat timp cat avea aceasta obligatie pe care si-a incalcat-o. In cazul raspunderii civile delictuale nu este necesara existenta vinovatiei sub forma intentiei, fiind suficienta savarsirea faptei din neglijenta. Or, chiar prima instanta retine ca parata a publicat din eroare fotografia.
Ceea ce nu s-a dovedit in speta, situatie retinuta corect de catre prima instanta a fost existenta prejudiciului si in ce consta acesta.
Chiar reclamanta in raspunsul la interogatoriu a recunoscut la intrebarea daca publicarea imaginii sale este de natura sa aduca atingere demnitatii si reputatiei sale, ca nu este vorba de demnitatea, ci de imaginea si reputatia sa, ca ipostaza in care a fost surprinsa in fotografie nu ii prejudiciaza imaginea. Reclamanta a mai aratat ca prejudiciul consta in aceea ca fotografia sa era insotita de un titlu care se referea la alta persoana, respectiv mama vitrega a A.M., dar nu a aratat concret ce prejudiciu i-a provocat o asemenea asociere.
In aceste conditii Curtea considera ca simpla recunoastere a drepturilor sale reprezinta o reparatie corespunzatoare a incalcarii drepturilor mentionate anterior, tinand cont si de faptul ca parata a indepartat poza care se afla pe site-ul revistei si a publicat si o erata in ziar cerand si scuze pentru eroarea produsa.
In consecinta, in temeiul art.296 raportat la art.295 Cod Procedura Civila, Curtea va admite apelul, va schimba, in parte, sentinta apelata in sensul ca va admite, in parte, actiunea, va constata ca reclamanta este titulara dreptului de a autoriza utilizarea portretului, va constata ca parata a incalcat dreptul reclamantei la autorizarea utilizarii portretului prin publicarea fotografiei reclamantei in ziarul Can-Can si pe site-ul www.cancan.ro, va mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.