civil-anulare contract vanzare-cumparare

Decizie nr. 710 A din data de 03.11.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov

Domeniu Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc. | Dosare Tribunalul Ilfov | Jurisprudență Tribunalul Ilfov

Dosar nr. 8263/94/2012
R O M A N I A
TRIBUNALUL ILFOV
SECTIA CIVILA
DECIZIE Nr. 710 A
Sedinta publica de la 03 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PRESEDINTE D.C.
Judecator G.P.N.
Grefier S.O.

Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul reclamant R.P. impotriva sentintei civile nr. _/ 25.06.2013 pronuntata de Judecatoria Buftea in dosar nr.8263/94/2012 in contradictoriu cu intimatii parati M.A. si F.M., avand ca obiect anulare act.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 27 octombrie 2014 fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data care face parte integranta din prezenta cand tribunalul avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea pentru astazi 03 noiembrie 2014 cand a decis urmatoarele:

TRIBUNALUL

Deliberand asupra apelului declarat impotriva sentintei civile nr_./25.06.2013 constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr_./25.06.2013 Judecatoria Buftea a respins ca neintemeiata actiunea formulata de reclamantul R.P. in contradictoriu cu paratii M.A.si F.M.
Pentru a pronunta acesta sentinta instanta de fond a retinut urmatoarele: Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub numarul 872 din 03.11.1998, la BNP A.V., S.C.V.T. &T. 2000 S.R.L., reprezentata legal de P.R., in calitate de vanzatoare, a vandut terenul in suprafata de 1300 mp, situat in intravilanul comunei C., sat C., judetul Ilfov, tarlaua _, parcela _, lui M.A., in calitate de cumparator, pretul vanzarii fiind de 845 de lei. Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub numarul _ din 03.11.1998, la BNP A.V., S.C.V. T. &T. 2000 S.R.L., reprezentata legal de P.R., in calitate de vanzatoare, a vandut terenul in suprafata de 4100 mp, situat in intravilanul comunei C., sat C., judetul Ilfov, tarlaua _, parcela _, lui M. A., in calitate de cumparator, pretul vanzarii fiind de 2460 de lei.
Potrivit art.966 din vechiul cod civil, aplicabil in cauza in raport de regula de drept tempus regit actum, "Obligatia fara cauza_ nu poate avea nici un efect."
In cazul in care lipsa cauzei se datoreaza lipsei scopului imediat sanctiunea care se impune a fi constata este nulitatea absoluta a actului juridic.
In cazul contractului sinalagmatic de vanzare-cumparare scopul imediat il reprezinta prefigurarea mintala a contraprestatiei: vanzatorul se obliga sa transmita proprietatea asupra lucrului in schimbul obligatiei asumate a cumparatorului, de plata a pretului.
In cauza de fata, instanta de fond a retinut ca din probele administrate reclamantul nu a facut dovada existentei cauzei de nulitate absoluta pe care o invoca, respectiv a faptului ca in realitate pretul stipulat in cele doua contracte nu s-ar fi platiti, imprejurarea ca pe parcursul unei perioade de timp reclamantul a fost cel care a achitat impozitul aferent terenurilor fiind nerelevant, in raport de obiectul cauzei.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamantul R. P. solicitand admiterea apelului schimbarea in totalitate a sentintei apelate in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
In motivarea apelului apelantul reclamant a aratat ca instanta de fond a respins actiunea sa doar cu urmatoarea motivare: in cauza de fata, instanta retine ca din probele administrate reclamantul nu fi facut dovada existentei cauzei de nulitate absoluta pe care o invoca, respectiv a faptului ca in realitate pretul stipulat in cele doua contracte nu s-ar fi platJt, imprejurarea ca pe parcursul unei perioade de timp reclamantul a fost cel care a achitat impozitul aferent terenurilor fiind nerelevant, in raport de obiectul cauzei iar in raport de aceasta minima argumentatie, este indreptatit sa afirme ca practic instanta nu a motivat sentinta pronuntata.
Mai arata ca analizand considerentele primei instante urmeaza a se observa faptul ca aceasta retine ca unica dovada, propusa de reclamant, a cauzei de nulitate sustinerea in sensul ca a platit impozitul aferent celor doua terenuri. in continuare, apreciaza prima instanta ca aceasta imprejurare este lipsita de relevanta in raport de obiectul cauzei. Considerentele mai sus expuse releva in mod categoric faptul ca prima instanta nu a analizat in nici un fel, nici cea mai mare parte a probatoriul propus si administrat de subsemnatul si nici argumentele prezentate. Astfel, sintetic indica faptul ca probatoriul administrat si argumentele din cadrul cererii de chemare in judecata au vizat in mod concertat trei aspecte; momentul perfectarii contractelor de vanzare-cumparare cu referire expresa la aspecte ce tin strict de neremiterea materiala a pretului; faptul ca paratii nu au avut niciodata prefigurarea mentala a dobandirii dreptului de proprietate, consecinta a faptului ca nu au remis niciodata pretul pentru cele doua terenuri;
A solicitat sa se observe ca si in ceea ce priveste proba cu inscrisuri instanta de fond a analizat doar chitantele atestand plata impozitului de catre subsemnatul or aceste inscrisuri nu reprezinta decat o fractiune din inscrisurile puse in discutie in prezenta speta. Se poate observa instanta de fond nu face nici o analiza cu privire la actele (inscrisurile) de proprietate asupra terenurilor, facturii intocmite cu ocazia vanzarii si chitantei de plata al caror original se afla la reclamant ori cu privire la inscrisurile privind granituirea celor doua terenuri, care de asemenea se afla la el in original.
Mai arata ca, potrivit prevederilor art. 261 alin. (1) pct. 5 Cod de procedura civila, hotararea se da in numele legii si va cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor. De altfel, in jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 parag. 1 din Conventie, include, printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Hotararea Artico impotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real ,.,ascultate", adica in mod concret examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art. 6 implica mai ales in sarcina "instantei" obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor. argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta [Hotararea Perez impotriva Frantei (aC), Cererea nr, 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-1, si Hotararea Van der Hurk impotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59J" - citat preluat din Hotararea pronuntata de Curte in cauza Albina c/a Romania. paragraful nr. 30 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 1049 din 25 noiembrie 2005). In atare situatie, ignorarea de catre judecatorul fondului a tuturor argumentelor si probatoriilor subsemnatului, echivaleaza pe de o parte cu pronuntarea unei hotarari ce nu intruneste exigentele art. 261 alin. (1) pct.5 Cod de procedura civila cat si incalcarea dreptului subsemnatului la un proces echitabil garantat de art 6 parag. 1 din Conventie.
In ceea ce priveste scopul imediat literatura retine:" Scopul imediat numit si scopul obligatiei este determinat pe categorii de acte juridice civile, astfel: in contractele sinalagmatice, cauza consimtamantului; fiecarei parti consta in reprezentarea, prefigurarea mintala a contraprestatiei, deci in aceste acte reciprocitati! de prestatii ale partilor ii corespunde reoiprocitatea de cauze(. . .)., "Cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei contraprestatiei contractele signalagmatice (..) lipseste un element esential al actului juridic (. .. ) ceea ce atrage nulitatea absoluta a actului juridic".
In raport de consideratiile de mai sus, solicita a se observa ca in prezenta cauza lipseste scopul imediat, si anume, lipsa contraprestatiei paratilor, Sub acest aspect, a indicat anterior ca paratii nu au remis niciodata vreo suma de bani cu titlu de pret paratii deoarece subsemnatul nu am avut niciodata intentia de a transfera dreptul de proprietate iar corelativ, paratii nu au avut intentia sa dobandeasca in proprietate pentru ei cele doua terenuri deoarece nu au achitat nici o suma de bani.
A mai aratat ca, referitor la mentiunea facuta in cele doua contracte de vanzare-cumparare, in sensul ca pretul ar fi fost primit de catre subsemnatul in calitate de reprezentant al S.C. V. T. & T. 2000 S.R.L., faptul ca mentiunea privind recunoasterea primirii pretului nu se bucura de prezumtia de autenticitate si valabilitate conferita de dispozitiile art. 1173 fost Cod civil deoarece la proba contrara. aceste conditii. mentiunea face dovada doar pana la proba contrara.
Totodata a solicitat sa se observe faptul ca in contractele de vanzare-cumparare nu a fost prevazut ca acestea reprezinta chitanta descarcatoere privind plata pretului.
Referitor la privind plata pretului a aratat faptul ca acestea au fost intocmite impreuna cu facturile aferente si se afla in original la subsemnatul, intocmirea acestor acte cat si faptul ca aceste acte nu au fost remise niciodata paratului A.M. fiind pastrate in original de subsemnatul rezulta din coroborarea declaratiei martorului propus de subsemnatul cu raspunsul paratului A.M. la intrebarea nr, 1 din interogatoriu.
A invederat un prim aspect esential, si anume pozitia contradictori celor doi parati cu privire la momentul platii: parata F. M. indica acest moment ca fiind in fata notarului iar paratul Antal M. indica momentul platii ca fiind anterior prezentarii la notar. Faptul ca paratul A.M. a indicat momentul platii ca fiind anterior rezulta implicit din raspunsul la intrebarea nr. l din interogatoriu in care arata ca urma sa primeasca chitantele desi plata pretului era deja efectuata la momentul perfectarii contractelor de vanzare. Este clar ca in fata notarului nu s-a predat nici o suma de bani, aspect care rezulta din lipsa unei asemenea mentiuni atat din cuprinsul contractelor in sine, cat si din sustinerile paratului Antal Miklos, semnatar al acestora. Deci momentul platit este un prim aspect in legatura cu care insusi unul dintre parati nu are nici cea mai mica cunostinta
Un al doilea aspect esential este motivul pentru care originalul chitantelor nu a fost predat paratilor, Prin interogatoriu, paritul A.M. indici faptul ca urma sa i se remita aceste chitante in original la sediul societatii vanzatoare, ulterior perfectarii vanzarii iar parata F.M. indica faptul ca nu poate explica de ce nu detine originalul chitantelor. Cu privire la parata F.M. se observa incapacitate totala de a oferi detalii despre operatiune platii iar paratul A.M. antameaza ideea ca ar fi platit fara a primi nici un document doveditor. In continuare, paratul A.M. nu justifica in nici un fel de ce, chiar si in situatia descrisa de el, nu a primit originalul chitantelor chiar si ulterior.
In acest context, desi in contracte se mentioneaza ca s-a platit pretul dar cu toate acestea chitanta descarcatoare pe care paratul urma sa o primeasca s-a intocmit separat iar paratul Antal Miklos indica faptul ca urma sa i se inmaneze, acesta nu a fost in masura si indice motivele pentru care aceasta remitere materiala nu s-a mai realizat desi subsemnatul as fi trebuit in mod obligatoriu sa fac aceasta remitere.
De asemenea, relevanta este pozitia paratilor fata de situatia prezentata chiar de acestia si mai sus descrisa, in sensul ca nu au intreprins absohlt nimic desi li s-a refuzat insasi eliberarea actului doveditor al platii (act distinct de contract si care in mod obligatoriu se preda cumparatorului).
Totodata a solicitat sa se aiba in vedere si declaratia martorului care a indicat ca S.C. V. 2000 I.S.R.L. nu a primit niciodata suma de bani pe care parati sustin ca au remis-o. Astfel cum aceasta a indicat ca la data vanzarii, era angajata la S.C. V.2000 I.S.R.L. avand atributii de casier. Revine si arata ca in conformitate cu Acordul nr, 1 din data de 7.11.1997 (Anexa nr 7 cererea de chemare in judecata) incheiat de S.C. V. T. & T. 2000 S.R.L. si S.C. V. 2000 I. S.R.L., s-a hotarat ca toate bunurile. activele si inventarul apartinand S.C. V.T.& T. 2000 S.R.L. sa treaca in patrimoniul S.C. V. 2000 I. S.R.L. (Anexa nr.B la cererea de chemare in judecata). Deci pretul urma sa fie remis direct catre S.C. V. 2000 I. .S.R.L. Pentru acest motiv, este irelevanta apararea paratilor cu ocazia audierii acestui martor, in sensul ca nu putea primi banii deoarece nu lucra la S.C. V. T. & Trade 2000 S.R.L., ci la S.C. V. 2000 I.S.R.L. Prin urmare prin declaratiile sale la interogatoriu, paratul merge pana acolo incat incearca sa acrediteze ideea ca, desi l-a dat afara din birou, desi i-a sustras actele de vanzare cumparare si mai mult, desi a refuzat si sa-i elibereze chitantele liberatorii de plata a pretului contractului, ar fi ramas totusi in asa mari raporturi de prietenie incat ma deplasam periodic la Administratia Financiara sa platesc impozitele aferente terenului, din prietenie pentru el.
A mai invederat, ca in contradictie cu raspunsul la intrebarea nr.9 din interogatoriu, in cadrul raspunsului la intrebarea nr. 6 din interogatoriu unde preluand ipoteza mincinoasa a deposedarii de acte antamata de parati l-a intrebat cu privire la motivul pentru care au aceptat ca subsemnatul sa efectueze acte de administrare si conservare a bunurilor, raspunsul paratilor a fost in sensul ca nu au acceptat ca reclamantul sa efetueze asemenea operatiuni. Mai mult,insasi parata F. M. indica faptul ca nu cunoaste aspecte in legatura cu plata impozitului, eventuala restituire a acestor sume catre mine sau dacii are chitante cu privire la plata impozitelor. Cu alte cuvinte, nici chiar celalalt coproprietar nu are in nici un fel cunostinta de cele sustinute de paratul A. M.. De altfel, sustinerile paratului nu doar ca sunt neadevarate dar sunt un nonsens deoarece chitanta doveditoare nu are nici o legatura cu pretinsele relatii de prietenie deoarece nu emana de la subsemnatul ci de la Administratia Financiara si trebuia sa se afle in mod obligatoriu la parati deoarece aceasta chitanta este singurul act care face dovada platii impozitului nu atat in contra subsemnatului, dar in primul rand in fata unitatii administrative si a oricarui alt tert, Totodata din declaratiile martorului propus de subsemnatul care a si achitat impozitul in mai multe randuri a reiesit ca niciodata platile pentru impozit nu au fost efectuate din sume remise de parat sau el aceste sume au fost achitate de catre el ca imputernicit al paratilor ci platile au fost facute cu banii subsemnatului in calitate de proprietar al terenului. Deci, in contra sustinerilor paratului nedovedite in nici un fel, va rog sa retineti ca subsemnatul am platit impozitul pe teren fara a avea o intelegere prealabila sau o imputernicire din partea paratilor in acest sens si fara a solicita sau primi restituirea sumelor avansate de mine .
Cu toate acestea. prin intampinare. indica paratii efectuarea de lucrari de granituire (singura operatiune materiala de administrare). Subsemnatul arat ca in mod mincinos fac paratii aceasta mentiune. in primul rand parata F. M. indica din nou faptul ca nu are cunostinta de aceste lucrari iar paratul A. M. desi sustine ca in perioada 1998 - ,1999 a montat barne de metal cu ajutorul subsemnatului, nu poate indica nici un fel de detaliu cu privire la antreprenor, contract, facturi, receptie, documentatie etc. ar, in mod firesc paratul nu poate indica aceste detalii deoarece nu doar ca nu a efectuat lucrarile de granituire cu privire la terenuri dar nu are nici macar tangential vreo legatura cu efectuarea acestor lucrari. in realitate, tot subsemnatul a efectuat lucrarile de granituire, absolut toate actele aflandu-se la el si fiind depuse la dosarul cauzei. in acest sens, a contractat lucrari de specialitate de localizare fizica a terenului prin amplasarea de ridicari topometrice (bome de delimitare din teava metalica incastrata in fundatie de beton) si lucrari de antrepriza privind granituirea in sine a terenului prin incastrarea de stalpi metal in beton si efectuarea de inchideri cu sarma zincata, imprejurarea ca toate lucrarile de administrare si conservare a terenurilor nu au fost efectuate de catre parati, ci de catre subsemnatul prin S.C V. I. 2000 S.R.L., rezulta din urmatoarele acte: memoriul tehnic efectuat de executantul S.C. G.S.G. 98 S.R.L. pentru beneficiarul S.C V. I. 2000 S.R.L. privind imprejmuire teren sat C., jud.Ilfov, ante masuratoarea ce indica materialele si cantitatile necesare, planul de situatie la se, 1: 1 000 si 1: 10 intocmite. (Anexa nr. J 4 la cererea de chemare in judecata).
A mai solicitat sa se observe ca insusi martorul propus de parati nu este in masura sa prezinte actele de administrare/conservare/stapanire efectuate de parati cu privire la terenuri Acest martor, desi nu cunoaste informatii decat din ultimii aproximativ 2 ani de zile ofera doua asa zise informatii. si anume ca ar fi efectuat verificari la Primarie cu privire la terenuri si ca ar supraveghea terenurile. La fel ca si in cazul paratilor si martorul este foarte lacunar in a oferi detalii concrete (ce "verificari" efectua la Primarie si cum facea aceste verificari in lipsa unui mandat din parteaparatilor, de ce efectua aceste verificari etc.) iar minimele informatii pe care le detine sunt auzite fie de la tatal sau fie de la parati. Declaratia acestui martor poate fi considerata irelevanta intrucat acesta pretinde ca ar avea anumite informatii doar pentru ultimii doi ani, desi actele de vanzare-cumparare sunt datate din anul 1998.
De asemenea a solicitat sa se aiba in vedere caracterul contradictoriu si chiar mincinos al declaratiilor martorului care sustine ca an de an stie. i-a vazut si chiar a mers cu paratii pentru ca acestia sa plateasca impozitul pe teren, aceste sustineri fiind evident neadevarate din moment ce chiar paratii au recunoscut ca eu am fost cel care a platit aceste impozite si nu au negat nici un moment acest aspect. Parata F. M., desi COPROPRIETAR nu doar ca nu cunoaste momentul la care pretinde ca s-ar fi achitat pretul celor doua terenuri, dar indica faptul ca plata pretului s-a facut la notar, contrar mentiunilor din contractele de vanzare si contrar mentiunilor celuilalt coproprietar. paratul A.M.; parata F. M. nu poate explica de ce nu detine originalul chitantelor de plata a pretului terenurilor; parata F. M. nu poate oferi nici un detaliu concret cu privire la motivul pentru care nu detine originalul actelor de vanzare si nici nu poate indica ce acte i-au fost sustrase si momentul sustragerii, mentionand doar ca stie ca paratului A.M. i-a fost interzis accesul in birou; parata F. M., desi COPROPRIETAR nu cunoaste cine plateste impozitul pe terenuri, nu cunoaste eventuala restituire a acestor sume catre mine sau daca paratul A.M. are chitantele cu privire la plata impozitelor; parata F.M.. desi COPROPRIETAR nu doar ca nu a fost in masura sa indice un singur act administrare/conservare/stapanire efectuat cu privire Ia terenuri, dar nu are cunostinta in nici un fel ca aceste lucrari sa fi fost efectuate de celalalt coproprietar, paratul A.M.;
Cu privire la paratul A.M.arata ca alegatiile acestuia nu doar ca nu sunt sustinute probator in nici un fel dar mai mult, sunt in profunda contradictie cu materialul probator administrat, insusi paratul prezentand situatia de fapt in mod contradictoriu si lapidar fara a fi in masura sa prezinte detalii minime cu privire la apararile pe care si le-a formulat Cu privire la parata F. M., arat faptul ca aceasta fie prezinta in mod contradictoriu situatia de fapt, fie in cea mai mare parte nu are cunostinta de apararile din intampinare, ocazie cu care s-a relevat o profunda necunoastere a unor detalii minime cu privire la plata pretului, la operatiunea de vanzare si la actele insotitoare, plata impozitelor sau actele de administrare/conservare/stapanire. in mod evident, probatoriul administrat in cauza a relevat ca paratii au prezentat in intregime o situatie de fapt neadevarata in incercarea de a justifica de ce in calitate de pretinsi proprietari ai terenurilor: nu detin actele vanzarii (contractele de vanzare in sine, actele anterioare de constituire si transfer al dreptului de proprietate, facturile si chitantele in original) si nici nu au putut sa nominalizeze in ce constau acestea acte urmare a faptului ca nu le-au detinut niciodata; nu au actionat in nici un fel impotriva subsemnatului desi in mod fictiv au invocat reaua mea credinta; nu au achitat si nu detin chitantele cu privire la plata impozitului pe teren; nu au efectuat acte de administrare/conservare/stapanire cu privire la terenuri;
A mai invederat ca detine actele vanzarii (contractele de vanzare in sine. actele anterioare de constituire si transfer al dreptului de proprietate, facturile si chitantele In original); a achitat si detine chitantele cu privire la plata impozitului pe teren; a efectuat acte de administrare/conservare/stapanire cu privire la terenuri; spre deosebire de parati, si-a exercitat si isi exercita in mod activ toate posibilitatile legale in vederea protejarii prerogativelor dreptului sau de proprietate, drept pe care nu l-a transmis decat formal paratilor.
La data de 5 februarie 2014 intimatii parati au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea apelului ca neintemeiat pentru urmatoarele motive: instanta de fond a calificat in mod corect calea de atac ca fiind recursul asa cum a mentionat in sentinta atacata. Evident ca pentru a face acest lucru instanta a avut in vedere valoarea contractelor a caror nulitate se solicita a fi constatata, valoarea respectiva fiind mai mica de 100.000 lei. Imprejurarea ca partea potrivnica a evaluat valoarea acelor contracte la suma de 120.150 lei din ratiuni de timbraj, nu este un motiv care sa conduca la modificarea caii de atac, din moment ce valoarea estimata nu a fost pusa in discutia partilor, iar in dosar nu s-au administrat nici un fel de probe pentru stabilirea valorii actualizate a terenurilor respective. Au considerat ca instanta de fond a procedat legal raportandu-se efectiv la valoarea mentionata ca pret in cele doua contracte contestate de partea potrivnica. Au considerat ca motivele de recurs formulate de recurentul-reclamant nu cuprind critici de legalitate ci doar aspecte de netemeinicie, motivele evitand sa prezinte, punctual, care ar fi motivele de nelegalitate, care sunt textele legale incalcate de instanta de fond - in principal cu privire la pretinsa inexistenta a cauzei licite - adica exact pe motivul pentru care actiunea se bazeaza. In fapt, apelantul-reclamant reitereaza situatia de fapt - asa cum intelege el sa o prezinte, pe langa probele administrate in cauza, principala sa critica vizand modul in care probele au fost administrate si cum au fost interpretate de instanta de fond, ceea ce evident nu constituie un aspect de nelegalitate al hotararii recurate .
Elementele invocate de apelant, respectiv trimiterea la momentul perfectarii contractelor, reprezentarea pe care partile semnatare le-au avut la acel moment, imprejurarea ca apelantul-reclamant, care s-a desocotit ulterior cu intimatul-parat, a facut plata impozitului pentru cele doua terenuri o anumita perioada de timp (prin folosirea serviciilor unui functionar al sau care facea astfel de platii pentru alte terenuri de interes pentru recurentul-reclamant), afirmatia ca instanta de fond nu a analizat raspunsurile la interogatoriu, precum si documentele depuse la dosar sunt evident aspecte care nu pot constitui motive de apel.
Referirile pe care apelantul le face cu privire la o anumita contradictie care ar exista intre raspunsurile la interogatoriu a celor doi parati este cat se poate de fireasca, in conditiile in care intimata-parata F. M. nu s-a ocupat personal de aceste achizitii, mai mult fiind plecata ani de zile la post intr-o misiune diplomatica, timp in care evident nu s-a putut ocupa de acestea aspecte .
Logica care se desprinde din motivele de recurs este cu totul nejuridica. Se cere instantei de recurs sa accepte probe negative de genul, am dreptate pentru ca intimatii-parati, citam: « nu au oferit nici un argument pentru care subsemnatul nu le-am remis aceste chitante «, sau, citam: «exemplarele originale ale contractelor de vanzare-cumparare ... nu au fost niciodata remise paratilor ... » sau, citeaza: « nu este in masura sa indice nici macar cu aproximatie actele care i-au fost sustrase » sau, citam: « paratii nu au fost In masura sa sustina si sa probeze nici macar un singur act de administrare/conservare/stapanire cu privire la terenuri », etc., aspecte care dincolo de faptul ca nu sunt reale (de plida ce facem cu faptul ca intimatul-parat inca din 1999 si-a intabulat dreptul de proprietate in C.F., prezentand acte originale) nu au vreo semnificatie legata de lipsa cauzei contractelor invocata de recurentul-reclamnat ca motiv al nulitatii absolute a acelor contracte. In acest context, a apreciat ca in realitate recursul nu cuprinde nici un fel de critici de vizand nelegalitatea sentintei recurate, astfel incat, in opinia noastra el este nemotivat, si va solicitam anularea sa in raport de prevederile art. 302 lit. (c) C.pr.civ.
Referitor la critica formulata de apelant, in sensul ca sentinta nu este motivata, a solicitat sa se constate ca motivarea acestei hotarari nu se limiteaza la cele citate de apelant
Desi restransa motivare a surprinde esentialul din acest dosar, respectiv faptul ca apelantul reclamant, prin niciuna dintre probele administrate, nu au putut rasturna prezumtia legala instituita de art. 967 C. civ. (in vigoare la data incheierii contractelor in discutie) referitoare la cauza conventiilor si in care se arata ca, citam: "Conventia este valabila, cu toate ca cauza nu este expresa. Cauza este prezumata pana la dovada contrarie ", astfel incat si numai in baza acestui text legal se poate respinge ideea ca inscrisurile aflate in disputa nu ar avea o cauza valabila. In opinia noastra, in pofida celor afirmate de reclamant, contractele au chiar o cauza expres exprimata. Lectura contractelor arata in mod indubitabil ca acestea au o cauza clar exprimata si pe deplin legala si valida - aceea a transferului proprietatii celor doua terenuri catre cumparator prin semnarea celor doua contracte de vanzare-cumparare. Clauzele continute in contractele respective sunt clauze standard pentru transferul de proprietate, sunt lipsite de echivoc si nu pot da nastere la nici un fel de interpretarea, de genul celor sustinute de reclamant.
Raportarea prevederilor art. 967 C. civ. la textul actelor de vanzare¬cumparare in discutie conduce la ideea ca ceea ce se prezinta de catre reclamant ca o "constructie juridica solida - adica existenta unei nulitati absolute pentru lipsa cauzei", ipoteza care se incearca a fi impusa instantei de judecata, nu este altceva decat un artificiu juridic lipsit de temei legal si care, in raport de articolul mentionat este chiar inadmisibil. Astfel, primul aliniat al textului legal sus citat lasa posibilitatea ca, cauza conventiei sa fie valabila chiar in situatia in care aceasta "nu ar fi expresa. " In situatia in care cauza este expres exprimata, asa cum este situatia in cazul de fata, cauza nu mai este prezumata, astfel incat cea de a doua parte a art. 967 C. civ., respectiv posibilitatea de a face "dovada contrarie" nu mai poate fi aplicata, astfel incat actiunea de fata, prin care se incearca a se dovedi ca acele contracte de vanzare-cumparare nu au cauza, devine inadmisibila.
In masura in care instanta de apel, trecand peste aspectele sus invocate va dori sa revada probele administrate in cauza, a considerat ca instanta de fond a evaluat probele administrate in cauza stabilind faptul ca intre S.C. V. T. & T. 2000 S.R.L., reprezentata de recurentul-reclamant P.R. si intimatul-parat A. M., s-au incheiat cele doua contracte de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 873 si 872 din ziua de 3 noiembrie 1998 la Biroul Notarului Public A.V. Asa cum este mentionat si in actele respective cu acel prilej s-a predat vanzatoarei, S.C. V. T. - Trade S.R.L., prin reprezentantul ei, dl P.R., sumele reprezentand pretul terenurilor achizitionate. Sumele respective au provenit din economiile familiei intimatilor-parati. Asa cum rezulta din documentele depuse la dosar, in anul 1999, in calitatea sa de proprietar, intimatul-parat a solicitat intabularea dreptului sau de proprietate asupra terenurilor cumparate in comuna Ciolpani, fiind trecut in Cartea Funciara nr. 109 prin Incheierea nr. 2218/1999 data de Judecatoria Buftea, dreptul sau de proprietate devenind opozabil erga omnes, deci inclusiv fata de reclamantului P. R.. Cu acel prilej a fost inscris in Cartea Funciara si un alt teren, proprietatea lui M.A., aflat in aceeiasi zona cu cele sus mentionate. Pentru efectuarea operatiunii de intabulare au fost utilizate originalele contractelor de vanzare-cumparare sus mentionate, aflate in posesia mea, si copii dupa acestea. Unul dintre aceste contracte originale de vanzare cumparare a fost prezentat de altfel si acestei instante de fond pentru certificarea copiei depuse la prezentul dosar, cea ce inlatura pe deplin sustinerile partii potrivnice ca nu ne-am fi aflat vreodata in posesia contractelor originale si ca acelea s-ar afla dosar la recurentul-reclamant (aspect oricum nerelevant in raposrt de temeiul de drept al acestui proces.
Cele doua contracte de vanzare-cumparare au fost incheiate cu respectarea deplina a prevederilor legale, ele cuprinzand toate clauzele clasice pentru acest tip de contract, neexistand vreo incalcare a legii care sa atraga nulitatea absoluta sau relativa a acestor contracte. A aratat ca probat in acest dosar ca intimatii-parati au fost victimele unei plangeri penale la cea 12 ani de la vanzarea terenurilor in discutie formulate de P.R., in mod nejustificat, asa cum rezulta din rezolutia organului de urmarire penala. Pentru a evita realitatea, piedicile juridice (prescriptie, etc) recurentul¬reclamantul a recurs la un artificiu juridic, solicitand instantei de judecata sa constate nulitatea absoluta a contractelor puse in discutie pentru lipsa cauzei. Aceasta pentru faptul ca existenta unei nulitati absolute ar fi atras caracterul imprescriptibil al actiunii, precum si posibilitatea ca orice persoana care ar justifica un interes sa poata promova o asemenea actiune astfel incat dl P. R. si-ar fi putut «justifica> actualul demers. A aratat ca, si probele pe care le-a administrat inlatura in mod indubitabil teza sustinuta de catre reclamant si pe care fundamenteaza intrega sa actiune - aceea ca cele doua contracte ar fi lipsite de cauza - teza care este contrara adevarului si care, oricum nu a fost probata in vreun fel in acest dosar. A aratat ca reclamantul a incercat sa reduca in derizoriu forta probanta a cele doua contracte autentice de vanzare-cumparare incheiate intre noi si care au valoarea probanta extreme de puternica data lor de art. 1173-1174 C. civ., iar, potrivit art. 1191 C. civ. impotriva acestor acte autentice nu se admite "dovada contrarie ".
A mai invederat ca instanta de fond, in mod judicios, a consemnat ca apelantul-reclamant nu a reusit sa probeze cele afirmate prin actiunea introductiva de instanta. In principal cele doua directii pe care reclamantul s-a axat in probatiunea sa, asa cum acestea rezulta din textul actiunii introductive de instanta sunt: - nu ar fi vorba de o vanzare reala ci de una formala, precum si faptul ca pretul consemnat in contracte nu ar fi fost platit.
Referitor la asa zisul caracter formal al vanzari, este de observat ca in afara de propriile sustineri (aratate si mai sus) precum si in raspunsurile la unele dintre intrebarile pe care le-am adresat recurentului-reclamant in cadrul probei cu interogatoriu - si care evident, emanand de la acesta, nu pot fi considerate probe in favoarea aceluia, partea potrivnica nu a adus nici o proba care sa confirme aceasta sustinere. Este important de subliniat ca martora audiata la cererea apelantul-recIamant, angajata a acestuia, intrebata din oficiu, daca reclamantul i-a destainuit ceva in legatura cu caracterul acestor contracte a declarant ca recIamantul nu i-a spus nimic in legatura cu acest aspect. Ori daca lucrurile ar fi stat asa cum pretinde recurentul-reclamant (care din spusele martorei - evident "induse" de reclamant - ar fi fost cunoscut in cercul celor care lucrau in societatea respectiva ca proprietar al terenurilor) evident ca situatia nu ar fi fost tinuta secreta, in sensul ca "ingineria" mentionata in actiunea introductiva de instanta si citata mai sus ar fi fost cunoscuta de toata lumea. Ca recurentul-reclamant este de totala rea credinta in promovare prezentei actiuni si in continuare in promovarea acestui recurs, ca nu exista nici o nulitate absoluta sau relativa care sa afecteze cele doua contracte rezulta si din atitudinea si raspunsurile acestuia la intrebarile pe care le-am formulat catre acesta. Astfel, la intrebarea nr. 23, citeaza: " Va rugam precizati daca, in opinia d-stra, transferul de proprietate asupra celor doua terenuri intervenit prin cele doua contracte a caror anulare o solicitati a fost unul real sau doar un act formal, asa cum afirmati in actiunea introductiva de instanta, aflandu-ne in realitate in fata unor acte simulate? ", reclamantul a raspuns, citam: "Da, au fost formale ", ceea ce confirma de fapt ca nu exista vreo problema cu lipsa cauzei contractelor, ca nu exista vreun motiv de nulitate, simulatia (denumita in mod repetat de catre reclamant ca fiind un contract cu caracter formal) nefiind interzisa de lege si neconstituind un motiv de nulitate.
Pentru a incerca sa sugereze ca scopul contractelor ar fi fost altul decat cel de transfer al proprietatii, recurentul-reclamant a recurs si la minciuni in cuprinsul actiunii introductive - aratand ca intimatul-parat A. M. i-ar fi inmanat la incheierea contractelor o procura data acestuia de sotia lui, intimata-parata F.M., prin care era autorizat sa-i revanda terenurile respective. Aceasta minciuna a fost pusa in lumina prin raspunsurile sale la intrebarile pe care i-au fost adresate in legatura cu acest aspect. Astfel la intrebarea nr. 10, citam: "In incercarea d-stra de a sugera ca cele doua contracte incheiate intre noi nu ar fi reale ci doar formale, simulate, ca intre noi ar fi existat o alta intelegere decat cea consemnata in contractele autentice - adica transferul real de proprietate - la pag. 3, alin. 2 din actiunea introductiva de instanta faceti afirmatia ca drept garantie si pentru a va "convinge de seriozitatea propunerii sale si cu privire la sotia sa, intrucat terenurile urmau sa devina bunuri comune ale paratilor in calitate de soti, paratul mi-a comunicat o procura din partea sotiei sale, F. M. prin care aceasta il imputernicea sa instraineze terenurile in discutie oricarei persoane va crede de cuviinta (anexa 10)". Cum puteam sa fac acest lucru anterior datei de 3 noiembrie 1998 cand procura mentionata este datata la trei ani dupa acel moment, adica la data de 31 august 2001? ", recurentul-reclamant a raspuns recunoscandu-si implicit minciuna, citeaza: "Este o dovada ulterioara." In continuare, la intrebarea nr. Il, citeaza: .Precizati cum putea sa va convinga despre pretinsa mea propunere de a actiona ca o persoana intrepusa, care sa semneze contracte fictive cu d-stra, cu obligatia ulterioara de a va revinde terenurile in disputa o procura care nu exista la momentul semnarii actelor si pe care evident nu puteam sa v-o prezint pentru a va intarii convingerea ca va voi restituii terenurile In discutie?", reci amantul a raspuns, citam: A fost una dintre dovezi", cand in realitate procura respectiva nu exista la momentul sernnarii contractelor. Negarea de catre apelantul-reclamant a existentei cauzei contractelor incheiate, a caracterului real al acestora s-a produs (impotriva unor inscrisuri depuse la dosar) si prin raspunsul acestuia la intrebarea nr. 16, citam: " Recunoasteti ca la data semnarii celor doua contracte am dobandit posesia de fapt efectiva a terenurilor, am deschis rolul fiscal pe numele meu, am obtinut certificatul de urbanism, etc?, atunci cand se raspunde, citam: "Nu, toate documentele aufostfacute de mine. " Pe aceiasi linie a nesinceritatii se inscriu si raspunsurile la intrebarea nr. 21, citam: "Precizati daca va mentineti afirmatia de la pag. 5, pct. 2 din cererea introductiva de instanta potrivit careia, actele de vanzare-cumparare, citam: "nu au fost remise niciodata partilor"? la care reclamantul a raspuns, citam: "Da", pentru ca mai apoi la intrebarea nr. 22, citam: " Daca raspunsul este "DA" cum va explicati faptul ca am indeplinit personal o serie de operatiuni ca inscrierea in Cartea funciara, deschiderea rolului fis ca 1, etc care se pot realiza doar prin prezentarea unui original al actului de vanzare-cumparare", reclamantul sa raspunda mincinos, citam: .Nu este adevarat.", in conditiile in care s-a facut dovada in dosar, prin mentiunea existenta in incheierea de inscriere in Cartea Funciara a terenurilor, ca aceasta operatiune s-a efectuat la cererea mea personala a intimatului-parat, A. M..
Referitor la cel de al doilea aspect, cel legat de asa zisa neplata a pretului, dincolo de faptul ca aceasta sustinere contravine celor afirmate in fata notarului public de catre recurentul-reclamant la momentul semnarii contractelor autentice de vanzare-cumparare, apreciem ca situatia asa zisa neplata nu a fost probata de partea potrivnica. Acest aspect a fost abordat de noi in intrebarile nr. 1 si 2 din interogatoriul pe care l-am formulat pentru recurentul-reclamant, ale carui raspunsuri sunt elocvente pentru reaua sa credinta. Astfel la intrebarea nr. 1, citam: "Recunoasteti ca la semnarea celor doua contracte de vanzare cumparare, in noiembrie 1998, ati incasat sumele mentionate ca pret al terenurilor pe care mi le¬ati vandut?", recurentul-reclamant a raspuns mintind, citam: "Nu". La intrebarea nr. 2, care evidentiaza prin trimitere la textul contractelor semnate efectuarea platii pretului, citeaza: "Daca raspunsul este "nu" precizati cand ati mintit, acum sau atunci cand prin semnatura d-stra aplicata pe contracte, in calitate de reprezentant al " V. T. & T. 2000 "SRL" ati confirmat notarului public care a autentificat contractul ca pretul a fost incasat, ca, citeaza: !!‘" suma pe care eu vanzatorul, prin reprezentant, declar ca am primit-o in intregime de la cumparator, astazi, data autentificarii prezentului contract"? ". Apelantul¬reclamant a raspuns, citeaza: "Contractele au fost de coniventa. ", raspuns care, pe de o parte, contrazice ideea lipsei de cauza a contractelor, iar pe de alta parte, este un mod de a refuza sa raspunda la o intrebare clara si punctuala. Apelantul¬reclamant, pe linia comportamentului sau si in acest recurs, a incercat sa faca proba negativa a asa zisei neincasari a pretului cu depozitia martorei propuse de el, angajata a reclamantului. Aceasta a relatat ca a intocmit in baza contractelor facturi consemnand valoarea de vanzare a terenurilor si a intocmit chitante consemnand plata pretului, fara sa fi asistat la transferul sumelor respective de bani. Mai mult, aceasta a aratat ca in societatea respectiva existau in serviciul contabilitate si alte persoane care ar fi putut incasa banii si ca ea nu putea sa faca acel lucru pentru ca nu era autorizata sa incaseze sumele respective pentru ca era, la vremea respectiva, angajata societatii V.2000 I. S.R.L. si nu a fostului propietar al terenurilor, societatea V.T. & T.2000" S.R.L .. Chiar si supusa presiunii de catre angajatorul sau, martora printr-o depozitie ambigua, tematoare pentru juramantul pe care l-a facut in fata instantei de judecata, nu a putut convinge ca cele sustinute de reclamant sunt reale. Dar, indiferent daca plata s-a facut sau nu, acest aspect nu este relevant pentru existenta sau inexistenta cauzei contractelor invocata de reclamant ca motiv de nulitate. Mai mult, plata sau neplata pretului in contractul de vanzare-cumparare nu este nici macar motiv de nulitate relativa in conditiile in care acest fapt nu poate afecta validitatea contractului sinalagmatic. Astfel, potrivit art. 1294-1295 din Codul Civil in vigoare la semnarea contractelor, citeaza: ,,1294 - Vinderea este o conventie prin care doua parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si acesta a plati celui dintai pretul lui. 1295 - Vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucru inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat". In opinia sa, nici una dintre tezele probatorii propuse de reclamant si mai sus aratate nu au fost dovedite. Mai mult aspectele sus relevate sunt straine problematicii cauzei conventiilor si nu sunt semnificative pentru ipoteza propusa de reclamant ca ne-am afla in situatia unor contracte lipsite de cauza. Dimpotriva acestea arata ca s-ar afla eventual in situatia unor pretinse vanzari simulate, a unor pretinse vanzari facute cu vicierea vointei vanzatorului, aspecte care presupun eventuale nulitati relative supuse prescriptiei si rigorii sub aspectul persoanei care poate promova o asemenea actiune in justitie, astfel incat recurentul-reclamant a incercat sa le evite prin "inventarea" presupusei nulitatii absolute legate de lipsa cauzei.
Analizand sentinta apelata raportat la motivele de apel invocate tribunalul constata urmatoarele:
In fapt retine ca prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub numarul 872 din 03.11.1998, la BNP A. V., S.C.V. T. &T. 2000 S.R.L., reprezentata legal de P. R., in calitate de vanzatoare, a vandut terenul in suprafata de 1300 mp, situat in intravilanul comunei Ciolpani, sat Ciolpani, judetul Ilfov, tarlaua 32, parcela 313/12, lui M. A., in calitate de cumparator, pretul vanzarii fiind de 845 de lei.
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub numarul 873 din 03.11.1998, la BNP A. V., S.C.V. T. &T. 2000 S.R.L., reprezentata legal de P.R., in calitate de vanzatoare, a vandut terenul in suprafata de 4100 mp, situat in intravilanul comunei C., sat Ci., judetul Ilfov, tarlaua 32, parcela 314/4, lui M. A., in calitate de cumparator, pretul vanzarii fiind de 2460 de lei.
In drept tribunalul retine ca prin cauza actului juridic civil se intelege obiectivul urmarit la incheierea acestuia, cauza fiind o conditie de fond, esentiala, generala si de validitate a actului juridic. In structura cauzei se regasesc doua elemente : scopul imediat - causa proxima - reprezentat de scopul obligatiei specific fiecarei categorii principale de acte juridice civile si scopul mediat - causa remota - constand in motivul determinat al incheierii actului juridic respectiv, motiv concret si variabil, specific fiecarui act in parte.
Pentru a fi valabila cauza actului juridic trebuie sa indeplineasca trei conditii cumulative: sa existe, sa fie reala, sa fie licita si morala. Totodata Tribunalul retine ca potrivit dispozitiilor art. 976 cod civil 1864 ( aplicabil in speta in raport de data incheierii contractelor de vanzare cumparare ) conventia este valabila chiar daca, cauza nu este expresa, cauza fiind prezumata pana la proba contrarie, instituindu-se astfel doua prezumtii legale relative: cea de valabilitate a cauzei si cea de existenta a cauzei.
In speta, apelantul reclamant invoca lipsa cauzei contractelor de vanzare cumparare incheiate cu intimatul parat pentru lipsa contraprestatiei in schimbul terenurilor mentionate in contracte, precizand ca paratul nu s-a comportat niciodata ca si proprietar al bunurilor.
Cu privire la lipsa contraprestatiei si, implicit a scopului imediat, Tribunalul retine ca in cuprinsul celor doua contracte de vanzare cumparare incheiate in forma autentica si depuse la dosar apelantul a declarat, in fata notarului,faptul ca a primit integral pretul aferent instrainarii terenului. Imprejurarea ca intimatul parat nu detine chitante eliberatoare nu prezinta relevanta avand in vedere ca in contracte s-a mentionat expres plata pretului dar relatiile de prietenie dintre parti la momentul incheierii actelor, relatii ce nu au fost contestate de apelant ci chiar recunoscute prin cererea introductiva. In plus potrivit declaratiei martorului incuviintat reclamantului in fata primei instante, au fost intocmite facturi si chitante aferente vanzarii terenurilor, martorul aratand ca nu a primit banii personal insa precizand ca nu avea calitatea de a incasa banii din tranzactiile respective.
Referitor la lipsa intentiei reale a intimatului parat de dobandi bunurile imobile rezultand din omisiunea de a efectuat acte de administrare cu privire la teren si de a se comporta ca un adevarat proprietar Tribunalul retine ca declaratiile martorilor incuviintati apelantului reclamant atat la fon cat si in faza apelului nu sunt de natura a proba aspectele invocate prin motivele de apel. Ambii martori au aratat ca au achitat impozitul aferent terenurilor cu banii primiti de la apelant insa pe numele paratilor, toate imprejurarile relatate fiind cunoscute de martori de la reclamant.
Pe de alta parte, potrivit declaratiilor martorilor incuviintati intimatului parat acesta a imprejmuit terenul, a mers frecvent la cele doua imobile, angajand persoane care sa se ocupe de teren si fiind perceput de vecini ca proprietar al bunurilor.
Astfel, Tribunalul retine ca prin probele administrate, apelantul reclamant nu a reusit sa rastoarne prezumtia legala de existenta a cauzei, desi sarcina probei ii incumba.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 296 cod proc civ, va respinge apelul ca nefundat.
Vazand dispozitiile art.274 cod proc civ va obliga apelantul sa plateasca intimatului suma de 1240 lei reprezentand cheltuieli de judecata - onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Sentinta comerciala nr. 366 din data de 17.03.2014

Domeniu: Faliment

Instanță: Tribunalul Mehedinti

civil-anulare contract vanzare-cumparare

Alte spețe relevante