LEGEA 10/2001 Sentinta civila nr. 74 din data de 03.05.2010
pronunțată de Tribunalul Teleorman

Prin sentinta civila nr. 74 din 03.05.2010 tribunalul a admis contestatia formulata de reclamanta L.P., in contradictoriu cu Consiliul Judetean T. in parte.
A anulat dispozitia Presedintelui Consiliului Judetean T. nr. 339/31.07.2009.
A dispus acordarea catre contestatoare, de masuri reparatorii in conditiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, aferente imobilului situat in comuna P., judetul T., compus din constructie in suprafata de aproximativ 90 mp si teren aferent in suprafata de 394 mp.
A constatat ca reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut:
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Teleorman la nr. 3106/87 din 14.09.2009, reclamanta L.P., a formulat in termen legal, in contradictoriu cu paratul Consiliul Judetean T., contestatie impotriva Dispozitiei nr. 339/31.07.2009, comunicata la 10.08.2009, solicitand desfiintarea acesteia si restituirea imobilului situat in comuna P., judetul T., apartinand tatalui sau, M. I.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, in anul 1948, tatal sau si fratele acestuia au fost ucisi prin injunghiere in comuna P., judetul T., imobilul constand in casa de locuit si teren, achizitionat de la L. I. D., la 18.12.1947, fiind preluat in 1949 de catre IAS P., fara un act valabil. Dupa 1989, acest IAS a fost transformat in SC A. SA iar in 2001, prin HGR 1224/6 decembrie 2001, imobilul a trecut din proprietatea RAPPS in proprietatea Consiliului Judetean T.
A mai aratat reclamanta ca a notificat prin intermediul executorului judecatoresc N. V., restituirea imobilului, imobil identificat ca fiind compus din casa de locuit din pamant batut, acoperita cu tigla, cu 4 camere, antreu si prispa, in suprafata construita de 90 mp si teren in suprafata de 394 mp.
Considera ca dispozitia contestata este netemeinica, intrucat cererea de retrocedare i s-a respins pe motivul ca nu a facut dovada preluarii abuzive a imobilului, in sensul neprezentarii actului normativ de preluare. Ori, conform adresei nr. 93 - 901/22.08.1996 a Directiei Judetene T. a Arhivelor Statului, nu exista vreun document in baza caruia sa fi fost preluat imobilul, de unde rezulta ca acest imobil a fost preluat fara titlu valabil sau fara respectarea dispozitiilor legale de la data preluarii, in conditiile prev. de art. 2 lit. i din Legea nr. 10/2001 si de Normele Metodologice de aplicare a acestei legi, care definesc in acest fel notiunea de imobil preluat abuziv.
In drept, au fost invocate dispozitiile Legii nr. 10/2001.
In dovedirea cererii s-au depus inscrisuri.
Prin intampinarea formulata, Consiliul Judetean T. a solicitat in principal respingerea cererii, pentru acelasi motiv pentru care i s-a respins notificarea si anume lipsa actului normativ de preluare a imobilului. In subsidiar, s-a solicitat acordarea de despagubiri, in cazul in care se va constata ca reclamanta este indreptatita.
S-a aratat de catre parat ca imobilul revendicat a fost demolat iar pe terenul in litigiu s-a edificat o constructie noua, care a apartinut Bancii A. Ulterior, prin HGR 1224/2001, pentru punerea in aplicare a art. 4 alin. 3 din OUG nr. 106/2001 privind privatizarea Bancii A, imobilul a trecut in proprietatea publica a unitatii administrativ-teritoriale si in administrarea autoritatilor administratiei publice locale, in prezent fiind ocupat de gradinita comunala, in baza contractului de comodat nr. 22/04.09.2002 si contractului nr. 71/16.08.2007.
S-au depus, in sustinere, actele care au stat la baza dispozitiei contestate .
Examinand probatoriul administrat in cauza, instanta constata ca actiunea formulata este intemeiata.
Reclamanta a facut dovada dreptului de proprietate pe care autorul sau, M. I., l-a avut asupra unui imobil casa de locuit si teren aferent in suprafata de 394 mp, cu inscrisul intitulat "act de vanzare" autentificat la 18 decembrie 1947. Conform actelor de stare civila inaintate, reclamanta este fiica defunctului M. I., decedat la 27.09.1948, care figureaza in evidentele fiscale ale comunei P., judetul T., cu imobilul supus judecatii .
Asa cum s-a recunoscut de catre parat si rezulta din inscrisurile de la dosar, imobilul revendicat de reclamanta, a fost demolat, construindu-se pe locul acestuia unul nou, in care a functionat Banca A. Ulterior, imobilul a trecut in proprietatea publica a autoritatilor administrativ-teritoriale si in administrarea administratiei publice locale, fiind ocupat in prezent de gradinita de copii a comunei P., in baza contractelor incheiate de Consiliul Judetean T. si Primaria P., respectiv Consiliul Local .
Ca imobilul supus judecatii s-a aflat in proprietatea statului, recunoaste si paratul in cuprinsul intampinarii, figurand inscris in lista bunurilor care au trecut din proprietatea statului si din administrarea RAPPS in proprietatea publica a Judetului Teleorman.
Modalitatea in care a fost preluat insa acest imobil de catre stat, a fost insa una abuziva, intrucat, asa cum rezulta din evidentele Arhivelor Nationale - Directia Judeteana T. nu exista un act normativ in acest sens, preluarea facandu-se fara titlu valabil. In raport de disp. art. 2 lit. h din Legea nr. 10/2001, care defineste imobilul preluat abuziv si in raport de disp. art. 16 din Legea nr. 10/2001, care reglementeaza situatia imobilelor ocupate de unitati bugetare din invatamant, constatand ca imobilul supus judecatii, a fost preluat de Statul Roman fara titlu, s-ar impune restituirea imobilului in cauza, in natura. Insa, cum constructia revendicata pe aceasta cale, nu mai exista, fiind demolata, pe locul ei fiind edificata una noua, ocupata de gradinita de copii din comuna, restituire in natura nu mai este posibila (art. 9 lit. c din HGR 614/2001), asa incat conform art. 2 alin. 1 lit. h, 3 si 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, reclamanta este indreptatita la masuri reparatorii prin echivalent si anularea dispozitiei date sub nr. 339/31.07.2009 de Presedintele Consiliului Judetean T.
Cat priveste apararea paratului privind lipsa dovezii de preluare de catre stat a imobilului, instanta nu o poate avea in vedere. Nu reclamanta este aceea care trebuie sa dovedeasca modul in care s-a produs deposedarea autorului sau fata de dispozitiile art. 1169 Cod civil, stiut fiind ca disp. art. 1 al Protocolului 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, prevad ca, nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa, decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege, cu respectarea principiilor generale ale dreptului international. Ori, este cert ca, in perioada anilor 1945 - 1989, in Romania, deposedarea proprietarilor s-a facut prin mijloace abuzive, iar proba contrara nu s-a facut.
Se va constata ca reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata.