INCUVIINTARE EXECUTARE SILITA Decizie nr. 488R din data de 14.08.2009
pronunțată de Tribunalul Teleorman

Prin incheierea nr.128 din 6 iulie 2008, Judecatoria V a respins cererea avand ca obiect "incuviintare executare silita" formulata de P N, executor bancar in cadrul Corpului Executorilor Bancari ai B SA, impotriva debitorului P N, ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta incheiere, instanta de fond a retinut ca executorul bancar P N din cadrul Corpului Executorilor Bancari ai B SA a formulat cerere de executare silita asupra veniturilor debitorului P N.
Prin contractul de credit de consum nr.725 CSF 4080460006 din 15.02.2008 incheiat intre SC B SA si debitorul P N s-a acordat un credit in suma de 13.293 lei, pe un termen de 120 luni pentru nevoi personale nenominalizate.
Potrivit dispozitiilor finale ale contractului de credit, in temeiul legii bancare, contractul de credit poate constitui un titlu executoriu, iar in cazul declararii exigibilitatii anticipate a creditului si a dobanzilor, aceste titluri, dupa investirea cu formula executorie, permit trecerea directa la executare silita (contract de credit Cap.XII "dispozitii finale, art.12.3 din contract).
In atare situatie, instanta apreciaza ca in cauza este vorba despre o declarare anticipata a exigibilitatii debitului si a dobanzilor care il insotesc (desi creditul a fost angajat pentru o perioada de 120 de luni) si ca urmare contractul de credit poate permite trecerea directa la executare silita dupa investirea cu formula executorie. Desi o astfel de dispozitie este inserata in contractul care a legat raporturile contractuale de credit dintre parti, ea are si un rol de protectie fata de partea contractanta debitoare, aflata in imposibilitate de plata la un anumit moment si fata de care contractul de credit capata putere executorie numai dupa investirea sa cu formula executorie de catre instanta de executare.
Trecerea directa la executare silita de catre partea creditoare fara a motiva in nici un fel imposibilitatea de plata a debitorului, daca , si cat a platit acesta si fara a proba o astfel de imposibilitate, este de natura sa vatama interesele debitorului, situatie in care este necesara verificarea titlului executoriu prezentat de catre o instanta de executare, iar executarea silita poate incepe numai dupa investirea unui astfel de titlu cu formula executorie.
In subsidiar, nu se va admite nici modalitatea de incuviintare a executarii silite prin poprire, intrucat instanta de executare incuviinteaza executarea pe cale silita prin toate modalitatile lasate la indemana executorului si a partii creditoare si nu in mod necesar prin masura popririi in conditiile art.452 Cod procedura civila.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs Corpul Executorilor bancari ai B, considerand-o nelegala pentru urmatoarele considerente:
Un prim motiv de respingere a cererii de incuviintare a executarii silite este acela bazat pe art.12.3 din contractul de credit, instanta interpretand in mod eronat acele dispozitii contractuale. Chiar daca in contract, din eroare, au ramas dispozitiile mentionate in temeiul disp. art.129 alin.4 si 5 din Codul de procedura civila, instanta ar fi trebuit sa sesizeze ca putere executorie a unui inscris nu poate fi data de intelegerea partilor, acesta fiind un atribut exclusiv al legii.
Astfel, acele dispozitii contractuale, in lipsa unei cereri exprese de constatare a nulitatii, vor putea fi considerate nescrise, in nici un caz , acele clauze nu pot produce vreun efect juridic.
2. De asemenea, instanta este in eroare, atunci cand apreciaza ca in cazul scadentei anticipate, contractul de credit ar trebui investit cu formula executorie.
In speta, declararea scadentei anticipate a unui credit reprezinta aplicarea art.1020 Cod civil, subinteleasa in contractele sinalagmatice. Potrivit art.1021 Cod civil, partea care si-a executat obligatia are dreptul de a cere, fie executarea, fie rezilierea contractului. Potrivit art.5.7 din contractul de credit, banca acorda o perioada de 90 de zile in care imprumutatul poata sa revina cu plata ratelor la zi. Dupa aceasta perioada, este greu de presupus ca imprumutatul poate plati intreaga datorie.
3. Contractul de credit este, fara indoiala, un contract comercial. In materie comerciala, obligatiile devin exigibile de drept, fara punere in intarziere (art.43 Cod comercial). Debitorul P N avea la data cererii de executare o intarziere la plata ratelor de credit de 265 zile.
In aceasta situatie au devenit aplicabile disp. art.5.7. din contract, care dau dreptul bancii sa aprecieze ca nu mai este posibila executarea obligatiei de restituire a creditului de catre imprumutat si sa declare creditul integral restant, cu consecinta trecerii la executare silita.
4. Potrivit art.120 din OUG nr.99/2006 "contractele de credit _.sunt titluri executorii". In aceasta situatie, devine aplicabil art.374/1 Cod procedura civila, potrivit caruia "inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investirea cu formula executorie".
Puterea executorie a contractului de credit exista inca de la incheierea lui, fiind conferita de lege (OUG nr.99/2006), iar art.374/1 Cod procedura civila scuteste creditorul - banca de formalitatea investirii cu formula executorie a contractului de credit pentru a-l pune in executare.
5. In ce priveste imposibilitatea de plata a debitorului, banca doar o constata, luand masurile legale pentru protejarea intereselor sale. Banca nu poate motiva imposibilitatea de plata a debitorului, astfel incat, motivarea instantei de fond sub acest aspect este straina de natura pricinii ( ar.304 pct.7 Cod procedura civila).
6. Indicarea modalitatii concrete de executare - poprirea, in loc sa fie ceruta incuviintarea generica, nu este un motiv sa conduca la respingerea cererii de incuviintare a executarii silite. Qui potest major, potest minor - daca poate fi ceruta incuviintarea pentru executarea generica, cu atat mai mult, poate fi ceruta incuviintarea executarii numai prin una din formele de executare permise de lege.
7. Printr-o astfel de motivare a hotararii, instanta ingradeste dreptul creditorului, in speta B, la recuperarea creantei, favorizand debitorul rau platnic, adica deturnand tocmai echilibrul pe care Curtea Constitutionala l-a intentionat prin decizia sa.
Astfel orice banca poate refuza furnizarea de informatii catre un executor care nu va face dovada ca i-a fost incuviintata o executare, iar instanta respinge cererea de executare pe motivul lipsei unor minime demersuri de informare, punand astfel si creditorul si executorul, intr-un cerc vicios, avand ca finalitate imposibilitatea inceperii executarii silite.
8. Conform art.373/1 Cod procedura civila, executorul trebuie sa depuna la instanta, atasat cererii de incuviintare , cererea creditorului urmaritor si titlul executoriu. Daca "legiuitorul" - prin prisma motivelor de neconstitutionalitate - ar fi apreciat ca aceste documente nu sunt suficiente instantei pentru a incuviinta executarea silita, probabil ca ar fi dat textului legal in discutie o alta redactare, mai cuprinzatoare.
Insa Judecatoria V vine cu o interpretare proprie a textului legal, adaugand cerinte suplimentare, neprevazute de lege.
9. Din cuprinsul cererii de executare al titlului executoriu, instanta putea verifica toate elementele pe care le impune motivarea Curtii Constitutionale in admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a vechiului art.373/1 Cod procedura civila : caracterul cert, lichid si exigibil al creantei : certitudinea rezulta din contract. Celelalte elemente putea fi verificate daca instanta considera necesar, prin solicitarea de relatii de la creditor ; calitatea partilor rezulta atat din contract, cat si din cererea de executare.
10. Prin solutia pronuntata, instanta a incalcat si alte dispozitii ale Codului de procedura civila.
Astfel, daca aprecia ca cererii ii lipseste vreo informatie esentiala pentru solutionarea ei, instanta putea sa faca aplicarea art.114 Cod procedura civila si sa ceara executorului sau creditorului sa complineasca cerinta care lipsea si ar fi fost necesara pentru solutionarea cererii de incuviintare a executarii.
Sanctiunea pentru neindeplinirea masurii astfel dispuse de instanta nu era respingerea cererii, ci suspendarea judecatii acesteia.
Solicita admiterea recursului si casarea hotararii, iar pe fond, admiterea cererii de incuviintare a executarii silite incepute de executorul bancar impotriva debitorului P N in temeiul contractului de credit mentionat in cererea de incuviintare a executarii.
Examinand recursul declarat prin prisma motivelor invocate, tribunalul constata ca aceste este intemeiat din urmatoarele considerente:
Potrivit art.120 din O.U.G nr.99/2006 "Contractele de credit sunt titluri executorii".
Conform art.374/1 Cod procedura civila " inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investirea cu formula executorie".
Conform art.371/1 Cod procedura civila, executorul judecatoresc trebuie sa depuna la instanta pentru incuviintarea executarii silite cererea si titlul executoriu.
In solutionarea unei cereri de incuviintare executare silita, instanta trebuie sa verifice caracterul cert, lichid si exigibil al creantei, precum si calitatea partilor.
Fiind indeplinite aceste conditii, instanta incuviinteaza executarea silita, fara a incerca sa verifice , intr-o procedura necontencioasa, aspecte care privesc validitatea contractului de credit.
Debitorul se poate apara impotriva unei executari silite pornite in baza unui titlu executoriu neconform cu legea, sau conventia partilor, pe calea contestatiei la executare reglementata de art.399 Cod procedura civila.