R O M A N I A
TRIBUNALUL BRASOV
SECTIA PENALA
RECURS AREST PREVENTIV
INCHEIEREA NR. 58/R
Sedinta publica din 10 Mai 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE CGC
Judecator ACT
Judecator CI
Grefier ITP
Cu participare procuror - AB-Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov.
Pe rol fiind solutionarea recursului declarat de catre PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA BRASOV, impotriva incheierii Camerei de Consiliu nr. 78 din data de 08.05.2013, pronuntata de Judecatoria Brasov, in dosar penal nr.11989/197/2013.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta intimatul inculpat PI personal, asistat de avocat ales MG in substituire avocat ales DD, cu delegatie la dosar.
Dezbaterile in cauza au fost inregistrate conform art. 304 Cod procedura penala .
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre, dupa care;
In temeiul art. 70 Cod procedura penala, instanta procedeaza la verificarea identitatii intimatului inculpat, caruia i se aduce la cunostinta motivul prezentei in instanta si fapta ce formeaza obiectul cauzei.
In temeiul art.70 al.2 Cod procedura penala, instanta aduce la cunostinta intimatului inculpat dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa, precum si obligatia de a anunta instanta in scris, in 3 zile , orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal.
Intimatul inculpat PI, arata ca la acest moment procesual nu doreste sa declare in fata instantei de recurs.
Aparatorul ales al intimatului inculpat depune la dosar in circumstantiere, copia certificatelor de nastere ale minorilor, copia certificatului de casatorie si o reteta privind starea de sanatate a sotiei acestuia.
Reprezentanta parchetului, nu se opune depunerii la dosar a inscrisurilor in circumstantiere.
Instanta, admite pentru intimatul inculpat proba cu inscrisurile depuse la dosar in circumstantiere.
Intrebate fiind partile, arata ca nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda partilor cuvantul la dezbateri asupra recursului.
Reprezentanta parchetului avand cuvantul, solicita admiterea recursului parchetului, casarea incheierii atacate si in cadrul rejudecarii, admiterea propunerii de arestare preventiva a inculpatului. Apreciaza ca indeplinite in cauza prev.art 143 si art.148 lit.f Cod procedura penala. Analizand incheierea recurata, se constata ca instanta de fond a retinut aplicarea art.148 Cod procedura penala ca temei al arestari preventive, dar numai pentru infractiunea de nerespectarea regimului armelor si munitiilor, prevazuta de art.279 alin.1 din Codul Penal, iar pentru infractiunea de braconaj nu ar fi intrunite elementele constitutive pentru savarsirea infractiunii pe timp de noapte. Aceasta agravanta poate fi retinuta insa intrucat, apusul soarelui a intervenit la ora 20,29, adica cu cateva minute inainte de comiterea faptei la ora 20,30. Instanta de fond in mod just a apreciat probele, cu exceptia faptului ca se retine ca inculpatul a recunoscut faptele pentru care s-a pus in miscare actiunea penala. Din declaratiile inculpatului se poate retine insa ca dosar infractiunea de nerespectarea regimului armelor si munitiilor, prevazuta de art.279 alin.1 din Codul Penal , a fost recunoscuta de inculpat, iar pentru infractiunea de braconaj, acesta nu isi asuma savarsirea acestei fapte, invocand cazul fortuit, respectiv aparitia animalului salbatic, faptul ca s-a speriat si a tras pentru a se apara. Din procesul verbal de cercetare la fata locului rezulta ca pe langa arma folosita la fapta, la locul faptei s-au gasit ascunse si un binoclu si o lanterna. Toate aceste aspecte, constituie latura subiectiva a infractiunii de braconaj pe timp de noapte. Inculpatul a aratat, in declaratia sa de invinuit ca, a tras un singur foc de arma pentru a se apara, fara o explicatie coerenta, insa martorii audiati SL si RO au aratat ca l-au observat pe inculpat avand asupra sa o arma de vanatoare si au auzit doua focuri de arma. Cu privire la retinerea temeiului prev. de art.148 lit.f Cod procedura penala, pe care se intemeiaza propunerea arestarii preventive a inculpatului pentru ambele infractiuni, apreciaza ca exista suficiente elemente din care rezulta ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica. Astfel, inculpatul arata ca a gasit arma detinuta pentru doua zile, intr-un spatiu public. De asemenea, s-a constat ca acesta fusese condamnat anterior, beneficiind de clementa prin suspendarea conditionata a executarii pedepsei, iar in termenul de incercare a savarsit prezentele fapte, cu 5 luni inainte de expirarea acestui termen. A fost avuta in vedere si modalitatea identificarii inculpatului, care a fost recunoscut de paznicul de vanatoare. Nu insista in retinerea temeiului prev.de art.148 lit.a Cod procedura penala ,ca temei al arestarii preventive, dar aceste aspecte sunt relevante pentru retinerea temeiului prev.de art.148 lit.f Cod procedura penala, apreciind ca existente probele si indiciile temeinice pentru retinerea infractiunilor de braconaj si nerespectarea regimului armelor si munitiilor,sens in care solicita admiterea recursului si a propunerii de arestare preventiva a inculpatului.
Aparatorul ales al intimatului inculpat, avocat MG avand cuvantul, solicita respingerea recursului formulat de parchet, a constata ca propunerea de arestare preventiva este netemeinica, nefiind indeplinite prev.art 146 alin.1 si 8 Cod procedura penala, rap.la art.148 lit.a si f Cod procedura penala, pe care s-a intemeiat recursul parchetului. Pentru infractiunea de braconaj, in mod corect s-a retinut de instanta de fond ca nu se poare retine agravanta infractiunii pentru savarsirea faptei pe timp de noapte, intrucat noaptea nu se instalase efectiv la aceea ora. Pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta fapta este cu inchisoarea de la trei la sapte ani, in varianta simpla, deci este neindeplinita conditia cuantumului pedepsei. Referitor la conditia subiectiva, solicita a se avea in vedere ca inculpatul nu s-a sustras urmaririi penale, s-a prezentat a doua zi la organele de politie recunoscand savarsirea faptei in concret, dar nu putea recunoaste ce nu a savarsit. A aratat localizarea armei si a capriorului. Faptul ca s-a sustras in prima zi, s-a datorat faptului ca s-a speriat de consecintele pe care le-ar avea asupra sa,dar nu se poare retine ca o sustragere de la urmarirea penala intrucat s-a prezentat de cate ori a fost chemat si s-a prezentat si astazi in fata instantei. Pentru infractiunea de folosire fara drept a armei, apreciaza ca neindeplinita conditia obiectiva a cuantumului pedepsei iar pentru conditia subiectiva acest inculpat a declarat cu privire la modalitatea in care a gasit arma si a folosit-o. Considera ca lasarea in libertate a inculpatului nu prezinta pericol concret pentru ordinea publica, intrucat nu exista probe concrete in acest sens. Pentru infractiunea de amenintare, nu s-a formulat plangere prealabila. Referitor la faptul ca avea o condamnare anterioara pentru inselaciune, nu se poate retine ca prezinta pericol pentru societate pentru fapta pentru care este acum cercetat. Faptul ca se afla in termenul de incercare nu trebuie sa conduca la arestarea sa preventiva automat, ci urmeaza a se analiza conditiile savarsirii acestei faptei. Solicita a se avea in vedere si circumstantele sale personale, faptul ca are trei minori in intretinere, sotia sa este bolnava si este singurul intretinator al familiei.
Intimatul inculpat PI avand ultimul cuvant, recunoaste ca a gresit si regreta. A facut asta pentru intretinerea copiilor. A gresit si nu a amenintat pe nimeni cu arma. A ascuns arma si capriorul si a doua zi le-a aratat. Vroia sa ia animalul sa-l duca la primarie. T R I B U N A L U L,
Deliberand asupra recursului de fata:
Prin Incheierea de sedinta numarul 78 din data de 08.05.2013 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul penal 11989/197/2013 a fost respinsa propunerea privind arestarea preventiva a inculpatului PI. Fata de inculpat s-a dispus masura restrictiva de libertate prevazuta de art. 145 Cod Procedura Penala pentru o durata de 30 de zile, fiind stabilite in sarcina inculpatului o serie de masuri si obligatii.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut ca Ministerul Public prin Parchetul de pe langa Judecatoria a solicitat instantei luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul PI cercetat sub aspectul savarsirii infractiunilor de braconaj, prevazuta de art.42 alin.1 lit.a, lit.a1, lit.j si alin.2 lit.d, din Legea nr.407/2006, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, prevazuta de art.279 alin.1 din Codul Penal si amenintare, prevazuta de art.193 alin.1 din Codul Penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod Penal si art.37 alin.1 lit.a Cod penal
Ca stare de fapt Ministerul Public a retinut ca in data de 06.05.2013 PI a impuscat, fara drept si cu o arma pentru care nu are permis, un caprior pe fondul de vanatoare nr.12 Vladeni din jud. Brasov.
Focurile de arma au fost auzite de catre martorul Marian Marius Ioan, paznic de vanatoare al Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Popalnica Dumbravita.
Susnumitul a incercat initial sa scape prin fuga, insa a fost prins de catre MMI si un martor CM (acesta urmand a fi audiat ulterior).
Dupa sosirea martorilor SL (presedintele asociatiei) si RO (membru al asociatiei), acestia fiind chemati de catre MMI, au fost gasite in zona capriorul impuscat precum si arma pe care invinuitul o aruncase intre timp.
Deoarece a fost chemata politia, inculpatul i-a rugat pe cei trei sa-l lase sa plece si deoarece a fost refuzat, a amenintat ca se omoara cu un cutit ce-l avea asupra sa. Astfel a scapat, dar la scurt timp a fost deposedat de cutit.
Din nou inculpatul a scapat si a luat arma pe care o abandonase si i-a amenintat pe cei trei ca are arma asupra sa, astfel reusind sa scape, a incercat chiar sa ascunda capriorul insa nu a reusit din cauza probabil a greutatii acestuia.
A doua zi, inculpatul a condus organele de cercetare penala la locul unde abandonase capriorul si arma.
Ca temei al arestarii au fost invocate prevederile art.148 lit. f Cod Procedura Penala, sustinandu-se ca inculpatul a comis infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoare mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. In cadrul concluziilor procurorul de sedinta a solicitat si retinerea temeiului prevazut de art. 148 lit. a Cod Procedura Penala, instanta de fond a prezentat istoricul cauzei, aratand ca prin rezolutia organelor de cercetare penala din data de 07.05.2013 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de PI relativ la comiterea infractiunilor de braconaj, prevazuta de art.42 alin.1 lit. a, lit.a1, lit. j si alin.2 lit. d, din Legea nr.407/2006, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, prevazuta de art.279 alin.1 din Codul Penal si amenintare, prevazuta de art.193 alin.1 din Codul Penal, toate cu aplicarea art.33 lit. a Cod Penal si art.37 alin.1 lit. a Cod penal. Masura inceperii urmaririi penale a fost confirmata prin rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov din data de 07.05.2013.
Prin ordonanta Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov din data de 08.05.2013 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de PI pentru comiterea infractiunilor retinute in sarcina sa.
Fata de inculpat s-a luat masura retinerii in data de 07.05.2013, ora 16.30, din durata masurii retinerii fiind dedusa o perioada cat inculpatul a fost privat de libertate ca urmare a masurii administrative a conducerii la sediul politiei, respective incepand cu ora 13.30
In ceea ce priveste infractiunea de braconaj, prevazuta de art.42 alin.1 lit. a, lit.a1, lit. j si alin.2 lit. d, din Legea nr.407/2006 retinuta in sarcina inculpatului instanta a retinut ca potrivit art.42 din Legea nr.407/2006, constituie infractiune de braconaj si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani sau cu amenda de la 5.000 lei la 25.000 lei, lit. a) vanatoarea fara permis de vanatoare, a^1) vanatoarea fara autorizatie de vanatoare legala si lit. j) vanarea in afara perioadelor legale de vanatoare la specia respectiva, conform anexei nr. 1 si prevederilor art. 36 sau aprobarii date pentru speciile din anexa nr. 2; iar conform aliniatului 2 al aceluiasi articol, faptele prevazute la alin. (1) se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani, daca au fost savarsite pe timp de noapte, cu exceptia speciilor la care vanatoarea este permisa in acest interval, conform reglementarilor privind organizarea si practicarea vanatorii.
Instanta de fond a retinut ca doar prin retinerea incadrarii juridice a art. 42 alin 2 din lege infractiunea are vocatie la arestare preventiva conform temeiului prevazut de art. 148 lit. f Cod Procedura Penala, deoarece in acest caz pedeapsa permite retinerea unui asemenea temei.
S-a apreciat de catre instanta de fond ca din probele administrate pana in prezent nu este indeplinita conditia comiterii faptei pe timp de noapte, aceasta fata de declaratia martorului RO - paznicul de vanatoare al Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Popalnica Dumbravita care l-a surprins pe inculpat la scurt timp dupa savarsirea faptei rezulta ca aceasta a avut loc in data de 06.05.2013 la ora 20.30; s-a apreciat ca declaratia martorului Rogoz Octavian se coroboreaza cu declaratia martorului SL, directorul Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Popalnica Dumbravita care a mentionat ca a fost sunat de paznicul de vanatoare in la ora 20,53 dar si cu declaratia inculpatului in cadrul careia acesta recunoaste ca a folosit arma pentru a vana capriorul in jurul orei 20,30 si ca afara era lumina.
Potrivit doctrinei si practicii judiciare prin notiunea "timpul noptii" trebuie sa se inteleaga numai noaptea reala, adica din momentul in care intunericul a luat, in mod efectiv, locul luminii, amurgul, care nu poate fi considerat inca intuneric, nefacand parte din noapte. Ori in conditiile in care in data de 06.05.2013, apusul soarelui a intervenit la ora 20,29, adica cu cateva minute inainte de comiterea faptei.
In aceste conditii instanta a considerat ca incadrarea juridica corecta a faptei de braconaj savarsita de catre inculpat este art.42 alin.1 lit. a, lit.a1, lit. j, limitele de pedeapsa prevazute de lege in cazul savarsirii acestei infractiuni fiind inchisoare de la 3 la 7 ani sau amenda de la 5.000 lei la 25.000 lei, situatie in care masura arestarii preventive neputand fi dispusa conform art.136 alin.6 Cod de procedura penala.
S-a constatat ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 143 Cod Procedura Penala, la dosarul de urmarire penala exista date si indicii temeinice ca inculpatul a savarsit infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prevazuta de art.279 alin.1 din Codul Penal si acestea rezulta din coroborarea declaratiilor inculpatului in cadrul carora a recunoscut detinerea fara drept armei cu declaratiile martorilor SL si RO care l-au observat pe inculpat avand asupra sa o arma de vanatoare, cu procesul verbal din care rezulta ca inculpatul nu figureaza ca titular de permis de arma dar si cu procesul verbal de cercetare la fata locului din care rezulta ca a fost ridicata arma de vanatoare din locul unde inculpatul o ascunsese.
Relativ la temeiurile pentru care s-a solicitat luarea masurii arestarii preventive instanta a apreciat ca acestea nu sunt aplicabile in cauza.
S-a apreciat ca nu exista date din care sa rezulte ca inculpatul s-a sustras urmaririi penale. Din procesul verbal de cercetare la fata locului a rezultat ca inculpatul a fugit de frica si ca ulterior a decis sa recunoasca faptele comise.
In ceea ce priveste dispozitiile art.148 lit. f Cod de procedura penala instanta a constatat indeplinita conditia referitoare la cuantumul pedepsei si a apreciat ca nu este indeplinita conditia non obiectiva referitoare la pericolul pentru ordinea publica. S-a apreciat ca din nici un mijloc de proba nu rezulta ca lasarea in libertate a inculpatului prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, iar motivele expuse in referatul cu propunere de arestare preventiva, se circumscriu pericolului social al faptei savarsite de inculpat si nu determina convingerea ca inculpatul, in stare de libertate, ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, aceste aspecte putand fi avute in vedere la solutionarea pe fond a cauzei.
Este adevarat ca prezenta fapta a fost savarsita in stare de recidiva postcondamnatorie aspect ce rezulta din fisa de cazier a acestuia depusa la dosar, insa circumstantele personale ale acestuia nu pot duce automat la concluzia necesitatii luarii fata de el a masurii arestarii preventive fara a avea in vedere circumstantele reale ale comiterii faptei, natura diferita a faptelor savarsite, atitudinea de recunoastere si de regret manifestata de inculpat pe parcursul urmaririi penale, faptul ca acesta este integrat social avand in intretinere trei copii minori.
Pentru buna desfasurare a procedurii si numai pentru infractiunea de mai sus, instanta a apreciat ca se impune luarea fata de inculpat a masurii prevazute de art. 145 Cod Procedura Penala cu stabilirea in sarcina inculpatului a unor masuri si obligatii.
Impotriva acestor dispozitii, in termenul legal Ministerul Public a declarat recurs. A solicitat arestarea preventiva a inculpatului, conform art. 148 lit. f Cod Procedura Penala. S-a aratat ca circumstantele prezentate initial de procuror cu referire la art. 148 lit. a Cod Procedura Penala sa fie avute in vedere in cadrul analizei pentru aprecierea lasarii in libertate a inculpatului. S-a mai apreciat ca infractiunea de braconaj a fost comisa pe timp de noapte, deoarece soarele a apus la orele 20,29, iar fapta a fost comisa la orele 20,30.
Analizand actele si probele dosarului, incheierea atacata prin prisma motivelor de recurs, tribunalul constata urmatoarele:
In ceea ce priveste legalitatea urmaririi penale, se constata ca aceasta indeplineste exigentele prevazute de lege. Inculpatului i s-a adus la cunostinta invinuirea in prezenta unui avocat, a fost audiat si a beneficiat de timpul si posibilitatea de a se apara.
Procedural, urmarirea penala a fost declansata in conditii de legalitate.
In ceea ce priveste infractiunile pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale si punerea in miscare a actiunii penale, este clar ca atributul suprem in aceasta faza procesuala pentru a stabili incadrarea juridica apartine numai procurorului care efectueaza urmarirea penala.
In masura in care dosarul este prezentat instantei de judecata in faza de urmarire penala, cum este si cazul de fata cand se solicita plasarea acuzatului in stare de detentie provizorie, instanta de judecata este obligata sa verifice prin antamarea probelor structura infractiunii pentru care se propune luarea unei masuri privative de libertate.
Dispozitiile legale privind arestarea preventiva a inculpatului fac trimitere la art. 143 Cod de procedura penala care prevede, intre altele, ca inculpatul poate fi privat de libertate, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Acest text respecta prevederile art. 5 par. 1 lit. "c" din Conventia Europeana, care conditioneaza arestarea persoanei numai pentru savarsirea unei infractiuni. Prin urmare, in momentul luarii masurii arestarii preventive, trebuie indeplinite toate cerintele cuprinse in art. 17 Cod Penal (fapta prevazuta de legea penala, care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie), cu precizarea ca nu are loc o analiza pe fond a probelor ci are loc o antamare a acestora pe structurile anterior mentionate (fapte/temei arestare). In masura in care pe langa o forma de baza este retinuta si o forma agravanta si numai aceasta din urma atrage retinerea art. 148 litera f Cod Procedura Penala ca temei al arestarii, trebuiesc indeplinite si cerintele acestei forme mai grave.
Or in cauza, in mod corect instanta de fond a cenzurat incadrarea juridica a infractiunii de braconaj pe aliniatul 2 litera d din art. 42 din Legea 407/2006, deoarece fapta nu a fost comisa pe timp de noapte, ci in perioada amurgului, ori perioada dintre zi si noapte, respectiv perioada de amurg nu este asociata noptii. Ca atare, apreciem ca in mod corect instanta de fond a constatat ca pentru infractiunea de braconaj avand in vedere pedeapsa prevazuta de lege alternativ cu amenda, nu este posibila privarea de libertate a inculpatului.
In ceea ce priveste infractiunea de nerespectarea regimului armelor si munitiilor, prevazuta de art.279 alin.1 din Codul Penal, apreciem ca instanta de fond in mod intemeiat a apreciat ca nu se impune privarea de libertate a inculpatului pentru aceasta fapta.
In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a expus patru motive fundamentale acceptabile pentru arestarea preventiva a unei persoane suspectate ca ar fi savarsit o infractiune: pericolul ca acuzatul sa fuga (Stögmuller impotriva Austriei, 10 noiembrie 1969,); riscul ca acesta, odata pus in libertate, sa impiedice administrarea justitiei (Wemhoff impotriva Germaniei, 27 iunie 1968,), sa savarseasca noi infractiuni (Matzenetter impotriva Austriei, 10 noiembrie 1969) sau sa tulbure ordinea publica (Letellier impotriva Frantei, 26 iunie 1991 si Hendriks impotriva Tarilor de Jos 5 iulie 2007). De asemenea, aceasta a hotarat ca instantele care se pronunta cu privire la posibilitatea arestarii preventiv trebuie sa examineze toate elementele relevante concrete, care sunt in masura sa confirme existenta necesitatii acestei masuri (Mansur impotriva Turciei, 8 iunie 1995).
In speta, nu exista date din care sa rezulte ca inculpatul va comite alte fapte penale, ca va influenta negativ procedura ce se desfasoara fata de el, ori ca va tulbura ordinea publica.
Inculpatul prin pozitia sa procesuala de recunoastere si regret a constientizat situatia in care se afla si si-a asumat prezenta procedura. Inculpatul este o persoana care are o stabilitate sociala si financiara corespunzatoare.
Ca atare prin prisma circumstantelor reale ale faptei analizate si fata de circumstantele personale ale inculpatului, apreciem ca in mod corect fata de inculpat s-a dispus masura restrictiva de libertate prevazuta de art. 145 Cod Procedura Penala pe o durata de 30 de zile, masurile si obligatiile stabilite in sarcina fiind apte sa asigure monitorizarea corespunzatoare a inculpatului pe durata procedurii.
In consecinta, fata de cele ce preced, recursul declarat in cauza fa fi respins si se vor mentine dispozitiile incheierii atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs, raman in sarcina acestuia.