Sechestru judiciar. Conditii pentru instituire
C. pr. civ. art. 598
Sechestrul judiciar, ca si sechestrul asigurator, constituie mijloace procesuale puse la indemana creditorilor pentru a putea impiedica instrainarea sau degradarea, in timpul judecatii a averii debitorului sau a bunului urmarit prin proces, asigurand astfel executarea hotararii viitoare.
Pentru incuviintarea sechestrului judiciar se cere sa existe un proces cu privire la proprietatea sau posesia unui lucru mobil sau imobil, ori la administrarea sau folosinta lucrului comun, precum si sa se dovedeasca necesitatea masurii pentru conservarea dreptului ce se valorifica prin actiune, pentru ca numai in acest caz legea confera posibilitatea ca, pendente lite, sa fie ordonate de catre instanta, in limite adecvate, masuri de indisponibilizare si de conservare a unor bunuri fata de acte sau fapte de natura sa pericliteze posibilitatea realizarii efective, in momentul executarii silite a hotararii, a dreptului creditorului.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala,
Decizia civila nr. 880 din 7 iulie 2010, dr. C.B.N.
Prin incheierea comerciala nr. 1204 din 18 mai 2010 pronuntata in dosarul nr. 2718/108/2010 Tribunalul Arad a respins cererea reclamantei S.C. C S.R.L. Targu Jiu formulata in contradictoriu cu parata S.C. I S.R.L. Mandruloc avand ca obiect sechestru judiciar.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs reclamanta S.C. C S.R.L. Targu Jiu, solicitand, in temeiul art. 312 alin. (1) si (3), raportat la art. 304 pct. 7 din Codul de procedura civila, modificarea in tot a hotararii atacate, in sensul admiterii cererii de sechestru judiciar.
Prin decizia civila nr. 880 din 7 iulie 2010 Curtea de Apel Timisoara a respins recursul reclamantei, mentinand incheierea comerciala nr. 1204 din 18 mai 2010 pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 2718/108/2010.
Pentru a hotari astfel instanta de control judiciar a retinut ca la baza formularii de catre recurenta a cererii de infiintare a unui sechestru judiciar, in conditiile art. 598 din Codul de procedura civila, a stat imprejurarea ca partea reclamanta a introdus impotriva paratei intimate la Tribunalul Arad, la data de 4 mai 2010, o actiune de revendicare mobiliara avand ca obiect obligarea acesteia sa-i predea in deplina proprietate si posesie Reactorul 159-456 (183) 269 (-10) 165 R-201, proprietatea reclamantei, aflat in posesia paratei, respectiv in parcarea situata in loc. Mandruloc, jud. Arad.
Sechestrul judiciar, ca si sechestrul asigurator, constituie mijloace procesuale puse la indemana creditorilor pentru a putea impiedica instrainarea sau degradarea, in timpul judecatii a averii debitorului sau a bunului urmarit prin proces, asigurand astfel executarea hotararii viitoare. Reglementarea acestor masuri procesuale conduce la realizarea principiului ce rezulta din dispozitiile art. 1718 din Codul civil, potrivit carora orice persoana obligata personal este tinuta a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile, mobile si imobile, prezente si viitoare.
Referitor la sechestrul judiciar, art. 598 si urmat. din Codul de procedura civila, prevad ca ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau posesiei unui lucru miscator sau nemiscator, ori asupra administrarii sau folosintei unui lucru comun, instanta de judecata va putea, la cererea celui interesat si dupa citarea partilor, sa incuviinteze sechestrul bunului sau al lucrului comun, a caruia proprietate, posesie, administrare sau folosinta se discuta. Institutia sechestrului judiciar este reglementata si in art. 1632 Codul civil, care precizeaza ca instanta de judecata poate ordona sechestrul unui imobil sau al unui lucru mobil pentru a carui proprietate ori posesie se judeca doua sau mai multe persoane. In alte cuvinte, sechestrul judiciar consta in indisponibilizarea bunului care face obiectul litigiului sau, in conditiile legii, a altor bunuri, prin darea acestora in paza, conservarea si administrarea unui administrator-sechestru.
Din cuprinsul textelor mentionate rezulta ca pentru incuviintarea sechestrului judiciar se cere sa existe un proces cu privire la proprietatea sau posesia unui lucru mobil sau imobil, ori la administrarea sau folosinta lucrului comun, precum si sa se dovedeasca necesitatea masurii pentru conservarea dreptului ce se valorifica prin actiune, pentru ca numai in acest caz legea confera posibilitatea ca, pendente lite, sa fie ordonate de catre instanta, in limite adecvate, masuri de indisponibilizare si de conservare a unor bunuri fata de acte sau fapte de natura sa pericliteze posibilitatea realizarii efective, in momentul executarii silite a hotararii, a dreptului creditorului.
In speta, Curtea a constatat ca recurenta nu a dovedit, nici in calea de atac, ca instituirea masurii asiguratorii pe care o solicita ar fi necesara pentru conservarea dreptului sau de proprietate, pe care il revendica in procesul de fond, aflat pe rolul Tribunalului Arad, cata vreme, pe de o parte, insasi partea a afirmat ca bunul in cauza este unul agabaritic (de cca. 25 m lungime si 4 m inaltime), care nu poate fi ridicat si transportat decat cu utilaje adecvate si cu o aprobare speciala. Pe de alta parte, nici pretinsa degradare a reactorului nu a fost dovedita, intrucat reclamanta nu a probat ca incizia laterala care, intradevar, reiese dintr-una dintre plansele foto existente la dosarul de fond, ar fi fost provocata de catre reprezentantii sau angajatii paratei sau ca lasarea in continuare a bunului in parcarea intimatei, unde se afla de cca. 6 ani, ar aduce utilajul in stare de neintrebuintare conform destinatiei sale. Nu in ultimul rand, este de retinut ca parata nu contesta dreptul de proprietate al reclamantei asupra bunului revendicat (ba chiar il afirma), ci doar reclama plata unor sume de bani pentru lipsa de folosinta a terenului in toata aceasta perioada in care reactorul s-a aflat in parcarea sa. Scopul instituirii sechestrului judiciar este de a organiza pastrarea, paza si administrarea bunurilor in litigiu prin insarcinarea unei persoane denumite sechestru judiciar. Aceasta masura se poate lua nu numai in ipoteza indicata de art. 1632 din Codul civila, deoarece enumerarea nu este limitativa si, pe cale de consecinta, instituirea sechestrului judiciar poate fi incuviintata de instanta ori de cate ori exista ratiunea de conservare a averii litigioase care l-a edictat. In cazul de fata, contrar sustinerilor sale, reclamanta nu a dovedit necesitatea infiintarii sechestrului judiciar, rezultat din pericolul de disparitie al bunului sau cel al degradarii acestuia, astfel ca, in mod corect prima instanta a apreciat netemeinicia cererii sale in raport de posibilitatile de recuperare a pretentiilor formulate in cadrul procesului de fond.
In ceea ce priveste critica referitoare la nemotivarea de catre judecatorul fondului a solutiei pronuntate, care ar face incident motivul de modificare prevazut de pct. 7 al art. 304 din Codul de procedura civila (hotararea cuprinde motive straine de natura pricinii), Curtea a constatat ca aceasta este neintemeiata, tribunalul aratand in considerente din ce cauza a apreciat ca cererea societatii reclamante nu poate fi primita. De altfel, partea, in cadrul memoriului de recurs, a aratat ca in mod gresit prima instanta ar fi retinut in considerente ca nu s-a facut dovada deteriorarii bunului, precum si a pericolului instrainarii acestuia, recunoscand, implicit, ca hotararea recurata este motivata raportat la natura cauzei.