Drepturi salariale ale personalului din invatamantul preuniversitar. Cuantum. Aplicabilitatea prevederilor Legii nr.221/2008 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr.15/2008
OG nr. nr.15/2008, aprobata prin Legea nr. 221/2008, art. 1 alin. (1) lit. b) si c)
Ca urmare a constatarii, prin decizii succesive, de catre Curtea Constitutionala a neconstitutionalitatii modificarilor aduse de Guvern, Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, asa cum aceasta a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008, Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant trebuie aplicata, pana la intrarea in vigoare a Legii nr.330/2009, respectiv pe perioada 1.1.02008 - 31.12.2009, in forma in care a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008. Doar asa se asigura respectarea considerentelor Curtii Constitutionale si punerea in aplicare a vointei Parlamentului cu privire la domeniul reglementat, afirmarea principiului separatiei si a echilibrului puterilor in stat, precum si a principiului respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia litigii de munca si asigurari sociale,
Decizia civila nr. 1591 din 16 iunie 2010, dr. C.P.)
Prin sentinta civila nr. 251/01.02.2010, pronuntata in dosarul nr. 6599/30/2009, Tribunalul Timis a admis actiunea formulata si precizata de reclamantul Sindicatul Invatamantului Preuniversitar Timis, in numele membrilor de sindicat U.E.M., S.C., D.R., D.I., B.D., P.B.M., J.E., B.R., J.A., I.C., E.I., C.G., N.M., R.L. si C.G. in contradictoriu cu paratii Scoala cu clasele I-VIII C., Consiliul Local C. si Primaria C. - Institutia Primarului.
A obligat parata Scoala cu clasele I-VIII C. sa calculeze si sa plateasca reclamantilor diferentele dintre drepturile salariale calculate in raport de valoarea prevazuta de Legea nr. 221/2008 si cele efectiv incasate in perioada lucrata, in intervalul 1.10.2008 - 31.03.2009, diferente ce vor fi actualizate in raport de coeficientul de inflatie la data platii efective.
Totodata, a obligat paratii Consiliul Local C. si Primaria C. - Institutia Primarului sa aloce sumele necesare platii acestor drepturi banesti.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.1 alin. (1) lit. b) si c) ale Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ale personalului din invatamant pe anul 2008, se stabilea o evaluare a coeficientului de multiplicare 1,000, astfel incat, in anumite intervale de timp, se asigura o crestere a drepturilor salariale ale personalului didactic si didactic auxiliar pentru anul 2008 cu 16% mai mult fata de nivelul din 31 decembrie 2007.
Acest act normativ a fost aprobat cu modificari de catre Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 221/2008, principala modificare constand in majorarea coeficientului de multiplicare 1,000 la 400,00 lei pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 si care reprezenta valoarea de referinta pentru cresterile salariale ulterioare, ceea ce asigura cresteri salariale ale personalului didactic si didactic auxiliar de aproximativ 50% fata de 31 decembrie 2007.
Guvernul Romaniei, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului din invatamant in anul 2008, modifica unele prevederi ale Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, asa cum a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008, reducand majorarile salariale stabilite de Parlament. Acest act normativ emis de catre puterea executiva a fost insa declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 1221/12 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 804/2 decembrie 2008. S-a stabilit atunci de catre Curte ca adoptarea ordonantelor de urgenta numai in scopul contracararii unei masuri de politica legislativa in domeniul salarizarii personalului din invatamant, adoptata de Parlament incalca articolul 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) si art. 115 alin. (4) din Constitutie. Totodata, s-a aratat ca o asemenea masura este contrara dispozitiilor art.115 alin. (6) coroborate cu cele ale art. 41 si art. 47 alin. (1) din Legea fundamentala. In consecinta, Curtea a constatat si incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), potrivit carora "In Romania respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie".
Ulterior, Guvernul emite o noua ordonanta de urgenta in acelasi scop, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008 din 10 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial - partea I nr. 759/11 noiembrie 2008, prin care dupa ce in art. 1 pct. 1 modifica denumirea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, prin art. I pct. 2 si 3, reduce in mod substantial majorarile salariale la care ar fi avut dreptul personalul din invatamant in temeiul Legii nr. 221/2008 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 15/2008.
Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 842/2 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei - Partea I, nr. 464/6 iulie 2009, constata neconstitutionalitatea art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008, invocand aceleasi considerente avute in vedere si la analiza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 136/2008. Prin decizia nr. 989/30 iunie 2009, Curtea Constitutionala a constatat inca odata neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008, concomitent cu constatarea neconstitutionalitatii art. 2 si 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1/2009, privind unele masuri in domeniul salarizarii in sectorul bugetar.
Dispozitiile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2009 si dispozitiile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009 nu au fost, pana la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti, declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala.
Vazand principiul "tempus regit actum" si prevederile Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, astfel cum acestea au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2009 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009, tribunalul a admis pretentiile reclamantilor privitoare la acordarea diferentelor salariale in litigiu pentru perioada 01.10.2008-31.03.2009, deoarece, dupa data de 01.04.2009, coeficientul de multiplicare reprezinta valoarea de referinta pentru cresterile salariale mentionata in art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2009 si art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009.
Prima instanta a apreciat ca prezenta in litigiu a Consiliului Local si a Primariei - Institutia Primarului este justificata, chiar daca intre acestia si reclamanti nu exista raporturi obligationale directe, derivate dintr-un contract, precum in cazul scolii angajatoare, intrucat salarizarea si celelalte drepturi banesti cuvenite personalului din invatamant se realizeaza din fondurile cuprinse in bugetele unitatilor administrativ teritoriale in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea, potrivit dispozitiilor art. 167 alin. (3) din Legea nr. 84/1995.
Reclamantul Sindicatul Invatamantului Preuniversitar Timis, afiliat la Federatia Educatiei Nationale, a formulat recurs impotriva sentintei civile 251/1.02.2010, solicitand admiterea recursului si modificarea in parte a hotararii recurate, in sensul admiterii actiunii in intregime si a obligarii paratilor la calcularea si la plata diferentelor de drepturi salariale neacordate si rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008 pe perioada 1.10.2008 - 31.12.2009, dat fiind ca la 1.01.2010 a intrat in vigoare Legea nr. 330/2009.
In motivarea cererii de recurs se arata ca instanta de fond in mod gresit a aratat ca, in speta, sunt aplicabile dispozitiile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2009 si ale art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009, ce reglementeaza modificari incepand cu perioada 1 - 30 aprilie 2009, respectiv 1 mai - 31 decembrie 2009, ale coeficientilor prevazuti de Ordonanta Guvernului nr. 15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008.
Recurentul sustine ca dispozitiile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2009 si ale art. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 41/2009 reglementeaza modificari ale unor prevederi introduse prin art. I pct. 2 si pct. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008 prevederi constatate ca neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala, astfel incat acestea din urma nu-si produc efectele, fiind suspendate de drept potrivit art. 31 alin. 3 fraza a II-a din Legea nr. 47/1992, iar modificarile aduse prin acte normative ulterioare unor prevederi legale suspendate de drept nu pot produce efecte.
Avand in vedere constatarea, prin decizii succesive, de catre Curtea Constitutionala a neconstitutionalitatii modificarilor aduse Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, astfel cum aceasta a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008, cu privire la cresterile salariale acordate personalului din invatamant in anii 2008 si 2009, recurentii sustin ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 trebuie aplicate in forma aprobata prin Legea nr. 221/2008.
In drept, se invoca dispozitiile art. 304 Cod procedura civila.
Intimatii nu au depus intampinare, desi au fost citati cu aceasta mentiune.
Examinand recursul reclamantului Sindicatul Invatamantului Preuniversitar Timis prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila, Curtea apreciaza ca este intemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
Instanta de fond a admis in parte actiunea, respectiv doar pentru pretentiile aferente perioadei 1.10.2008 - 31.03.2009, apreciind in mod gresit ca dupa data de 1.04.2009 devin incidente prevederile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2009 si ale art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009, care nu au fost declarate neconstitutionale.
Prin dispozitiile art. 2 si art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2009 si dispozitiile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009 se reglementeaza modificari ale unor prevederi introduse prin art. I pct. 2 si pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 151/2008, prevederi constatate neconstitutionale prin decizia nr. 842/2 iunie 2009 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei - Partea I, nr. 464/6 iulie 2009, in cuprinsul careia s-au invocat aceleasi considerente ca si cele avute in vedere si la analiza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 136/2008, realizata prin decizia nr. 1221/12 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 804/2 decembrie 2008. De altfel, prin decizia nr. 989/30 iunie 2009, Curtea Constitutionala a constatat inca o data neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 2 si pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 151/2008, concomitent cu constatarea neconstitutionalitatii art. 2 si art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2009, privind unele masuri in domeniul salarizarii in sectorul bugetar.
Exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 si art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar si a celor ale art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009 a fost respinsa, prin decizia nr. 106/4.02.2010 a Curtii Constitutionale, ca devenita inadmisibila, intrucat, ulterior sesizarii instantei de contencios constitutional, Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 si in anul 2009 personalului din invatamant, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost abrogata in mod expres prin art. 48 pct. 16 al cap. VI - Dispozitii finale din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, astfel incat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2009 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009, ca acte normative modificatoare ale Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, sunt si ele abrogate.
Totodata, prin decizia nr.124/9.02.2010, pentru aceleasi considerente, Curtea Constitutionala a respins, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009. In aceasta decizie, Curtea Constitutionala a aratat ca: "dispozitiile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009 erau oricum afectate de vicii de neconstitutionalitate, intrucat modificau niste dispozitii legale declarate neconstitutionale prin Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009 si, respectiv, prin Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, unde a retinut ca nici modificarea sau completarea dispozitiei legale criticate de catre legiuitorul ordinar sau delegat nu poate acoperi neconstitutionalitatea constatata de catre Curtea Constitutionala, actele normative succesive de modificare sau completare fiind lovite de acelasi viciu de neconstitutionalitate in masura in care confirma solutia legislativa declarata neconstitutionala din punct de vedere intrinsec sau extrinsec. O atare solutie se impune si pentru ca viciul de neconstitutionalitate stabilit de instanta de contencios constitutional trebuie eliminat, si nu perpetuat prin actele normative succesive de modificare si completare. In cazul de fata, Guvernul, in calitate de legiuitor delegat, prin Ordonanta de urgenta nr. 41/2009, a persistat in hotararea sa de a nu lua in considerare prevederile Legii nr. 221/2008, reducand majorarile salariale stabilite de Parlament".
Prin urmare, cum modificarile aduse Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, prin dispozitiile art. I pct. 2 si pct. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 151/2008, nu mai produc efecte, fiind suspendate de drept, potrivit art. 31 alin.3, fraza a II-a din Legea nr. 47/1992 nici modificarile aduse prin acte normative ulterioare unor prevederi legale suspendate de drept nu pot produce efecte .
In atare situatie, ca urmare a constatarii, prin decizii succesive, de catre Curtea Constitutionala a neconstitutionalitatii modificarilor aduse de Guvern, Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, asa cum aceasta a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008, Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant trebuie aplicata, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 330/2009, in forma in care a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008. Doar asa se asigura respectarea considerentelor Curtii Constitutionale si punerea in aplicare a vointei Parlamentului cu privire la domeniul reglementat, afirmarea principiului separatiei si a echilibrului puterilor in stat, precum si a principiului respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor.
Potrivit art. 169 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa-l despagubeasca pe salariat, in situatia in care a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul. Or, neplata salariului stabilit prin lege, conform art. 157 alin. 2 din Codul muncii, constituie o incalcare a contractului de munca intervenit intre angajator si salariat si atrage raspunderea civila contractuala a celui ce angajeaza, astfel incat cel vinovat trebuie sa asigure repararea integrala a prejudiciului produs, ce se compune atat din suma de bani datorata, cat si din corectia ei cu indicele de inflatie.
Astfel, se da satisfactie si respectarii dispozitiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In practica Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca notiunea de "bunuri", in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, cuprinde atat "bunuri actuale", cat si valori patrimoniale, inclusiv, in anumite situatii bine stabilite, creante al caror titular demonstreaza ca acestea au o baza suficienta in dreptul intern si in virtutea carora reclamantul poate pretinde cel putin o "speranta legitima" in exercitarea efectiva a dreptului sau (a se vedea Draon impotriva Frantei (MC), nr. 1.513/03, & 65, C.E.D.O. 2005-IX). Or, salariatii reprezentati in proces, fiind beneficiarii dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, asa cum a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008, pot pretinde cel putin o "speranta legitima" cu privire la realizarea drepturilor lor referitoare la cresterile salariale.
De altfel, aceasta "speranta legitima" a reclamantilor isi gaseste justificarea si in desele modificari legislative, prin interventia Guvernului, care, prin ordonante succesive, a cautat sa contracareze masurile legislative dispuse de Parlament cu privire la cresterile salariale ale personalului din invatamant (in acest sens a se vedea hotararea impotriva Romaniei, Strain si altii, nr. 57.001/00, &56, C.E.D.O. 2005-VII, 21 iulie 2005, Paduraru citata anterior, & 98-99, Podeanu, nr. 4.596/03, &34, 16 februarie 2006, Radu nr. 13.309/03, & 34, 20 iulie 2006).
Pe de alta parte, in speta, nu s-a dovedit ca ingerinta in dreptul reclamantilor, cu privire la respectarea drepturilor lor salariale, s-a facut cu respectarea limitarilor reglementate de art. 1 din Protocolul aditional la Conventie.
Astfel, pentru ca o ingerinta sa fie "legala", aceasta trebuie, pe de o parte, sa fie prevazuta de lege, asigurandu-se astfel principiul suprematiei legii, principiu fundamental intr-o societate democratica, iar pe de alta parte, sa pastreze un just echilibru intre cerintele interesului general al comunitatii si imperativele apararii dreptului la respectarea bunurilor reclamantilor (cauza Viasu contra Romaniei, hot. din 9 decembrie 2008).
Or, in cauza, se constata ca insasi Curtea Constitutionala a considerat ca normele emise de Guvern, constituie o ingerinta in dreptul la un salariu marit al reclamantilor si incalca legea, intrucat nu fac altceva decat sa contracareze unele masuri de politica legislativa, adoptate de Parlament, in domeniul salarizarii personalului din invatamant.
Cat priveste prejudiciul suferit de catre reclamanti si care trebuie sa fie acoperit de parati, in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la aplicarea dispozitiilor art.41 din Conventie, s-a stabilit ca reparatia trebuie sa fie echitabila si sa acopere daunele materiale suferite ca urmare a ingerintei produse (vezi cauza Tarik impotriva Romaniei - hotararea din 7 februarie 2008 si cauza Serbanescu impotriva Romaniei). Prin urmare, se impune ca reclamantilor sa li se achite diferenta dintre drepturile salariale de care acestia ar fi trebuit sa beneficieze potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, asa cum a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008, si cele efectiv incasate pe perioada 01.10.2008 -31.12.2009, dat fiind ca, la data de 01.01.2010, a intrat in vigoare Legea nr. 330/2009, prin care s-a reglementat stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar, in care este inclus si personalul didactic.
Avand in vedere considerentele de fapt si de drept expuse anterior, in temeiul art. 312 alin. (1) - alin. (3) Cod de procedura civila, Curtea a admis recursul declarat de catre reclamantul-recurent si a modificat in parte hotararea recurata, in sensul ca a obliga parata Scoala cu clasele I-VIII C. sa calculeze si sa plateasca membrilor de sindicat, reprezentati in prezentul dosar, diferentele dintre drepturile salariale calculate in raport de valoarea prevazuta de Legea nr. 221/2008 si cele efectiv incasate in perioada lucrata in intervalul 1.10.2008 - 31.12.2009, diferente ce vor fi actualizate in raport de coeficientul de inflatie la data platii efective, urmand a mentine in rest dispozitiile hotararii recurate, ca fiind legale si temeinice.