Clauza de dezicere. Caractere. Efectele ei asupra contractului
C. civ., art. 969
Potrivit art. 969 C. civ., conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante, iar in cazul in care partile au cuprins intr-un antecontract de vanzare-cumparare o clauza de dezicere, oricare dintre ele are posibilitatea de a-si retrage consimtamantul dat cu consecinta desfiintarii antecontractului.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila,
Decizia civila nr. 812 din 8 octombrie 2009
Prin Decizia civila nr. 531/08.04.2009, Tribunalul Timis a respins apelul declarat de parata P.M. impotriva Sentintei civile nr. 10548/09.09.2008 a Judecatoriei Timisoara.
Astfel, Tribunalul a confirmat hotararea primei instante, care a admis actiunea principala formulata de reclamantul P.O. si P.C., sens in care a dispus desfiintarea promisiunii unilaterale de vanzare-cumparare legalizata sub nr. 3748/12.04.2001 si radierea din C.F. a notarii in cartea funciara a acestei promisiuni.
Solutia Tribunalului a fost mentinuta de catre instanta de recurs Curtea de Apel Timisoara care, prin Decizia civila nr. 812/08.10.2009, a respins recursul declarat de parata P.M.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, Curtea de Apel a avut in vedere argumentele ce succed.
Prin promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare, incheiata la BNP Asociatia Danila- Maghiaru-Cioraca si legalizata sub nr. 3748/12.04.2001, reclamantii, in calitate de proprietari, au promis sa vanda paratilor imobilul inscris in CF ind. nr. 126288 Timisoara, dobandit de reclamanti prin cumparare in temeiul Legii nr. 112/1995, cu suma de 55.000 DM, din care la data incheierii promisiunii s-a achitat suma de 5.000 DM, urmand ca diferenta sa fie achitata de 01.08.2001.
Prin acelasi act, avandu-se in vedere ca imobilul este grevat de interdictia de instrainare pe o perioada de 10 ani de la data cumpararii, partile de comun acord au stabilit ca transmiterea proprietatii sa se efectueze prin incheierea unui act autentic, dupa expirarea termenului de la data cumpararii, intrarea in posesia de fapt a imobilului urmand sa se faca de catre promitentii cumparatori de la data incheierii promisiunii.
De asemenea, prin aceeasi promisiune, partile de comun acord au stabilit ca, pentru ipoteza in care promitentii vanzatori se vor razgandi cu privire la incheierea contractului de vanzare-cumparare, se naste obligatia acestora de a plati promitentilor cumparatori dublul pretului achitat, iar pentru ipoteza in care promitentii cumparatori se vor razgandi, efectul va fi pierderea de catre acestia din urma a avansului achitat.
Prin Notificarea nr. 69/21.09.2007 emisa de B.E.J. Milici Gheorghe, paratii sunt notificati de catre reclamanti ca la data de 24.09.2007, ora 14,00 sa se prezinte la B.N.P. Topala Florin, pentru rezilierea promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare incheiate la data de 12.04.2001 ca urmare a revenirii vanzatorilor asupra intentiei de a vinde imobilul, urmand sa achite cumparatorilor dublul pretului achitat, respectiv echivalentul in euro a sumei de 110.000 DM conform clauzei de dezicere contractuale.
Cum paratii nu au dat curs notificarii, reclamantii au procedat la oferta reala de plata prev. de art. 586 - 590 Cod procedura civila, consemnand suma datorata la CEC pe numele paratilor.
Asadar, s-a constatat astfel, ca, prin promisiunea sinalagmatica de vanzare-cumparare partile au cuprins o clauza de dezicere, in temeiul careia s-a conferit ambelor parti contractante dreptul de a denunta (desfiinta) unilateral contractul pe care l-au incheiat in schimbul unei sume de bani, denumita dezicere, achitata cocontractantului sau.
Desfiintarea unilaterala a unui contract prin dezicere este un drept potestativ care isi are izvorul in acordul initial de vointa al partilor, astfel incat nu mai depinde, in nici un fel, de vointa celeilalte parti contractante, aceasta neputand impiedica, in nici un mod desfiintarea contractului.
Esenta clauzei de dezicere consta in faptul ca beneficiarul acesteia are la dispozitie un timp de reflectie pentru analizarea consecintelor contractului incheiat, in final avand dreptul de a-si retrage unilateral consimtamantul dat, desfiintand astfel, contractul, ea neconstituind o exceptie de la principiul irevocabilitatii unilaterale a contractelor sinalagmatice, avandu-si originea chiar in vointa partilor, cu atat mai mult cu cat aceasta a fost stipulata in mod neechivoc de catre parti in contract.
Totodata, facultatea de dezicere este discretionara, putand fi exercitata fara a fi necesara justificarea ei, ea neputand fi privita nici ca o conditie suspensiva si nici ca o conditie rezolutorie, fiind parte integranta a consimtamantului, adica a unui element esential (de validitate) al contractului, fara de care acesta nu putea lua nastere in mod valabil.
Desi paratii reclamanti reconventionali invoca executarea clauzelor anticipatorii ale promisiunii sinalagmatice de vanzare-cumparare (predarea lucrului promitentului cumparator, plata pretului) aratand ca aceasta executare face ineficienta clauza de dezicere in mod abuziv, invocata cu rea-credinta de catre reclamanti, ambele instante corect au constatat ca simpla executare a unor clauze anticipatorii stipulate in contract, iar nu a obligatiei principale (aceea de a parafa in fata notarului contractul promis) nu are forta necesara pentru a naste prezumtia de renuntare la clauza de dezicere, fiind unanim admis ca partile, chiar in prezenta clauzei de dezicere, pot stipula in tot sau in parte executarea obligatiilor contractate fara ca aceasta sa afecteze eficacitatea clauzei.
Rezulta deci ca facultatea de dezicere priveste global si direct mai mult contractul(consimtamantul) insusi, decat obligatiile beneficiarului, de unde mai rezulta ca simpla executare a unor clauze anticipatorii nu poate pune in discutie clauza de dezicere stipulata de parti, adica facultatea de asumare sau respingere a contractului promis.
De asemenea este bine stabilit in dosar ca beneficiarul clauzei de dezicere are o alegere intre posibilitatea de a executa contractul promis si posibilitatea de a denunta unilateral contractul cu obligatia dezicerii, astfel incat acesta nu este debitorul nici a unei obligatii alternative si nici a unei obligatii facultative, care sunt modalitati de executare a unor obligatii contractuale.
In cazul exercitarii dezicerii nu se pune problema executarii contractului, ci problema desfiintarii acestuia.