Reclamantul DC a investit instanta de contencios cu actiune in anulare Ordinului detasare pentru maxim 6 luni in cadru altei structuri subordonate insa aceleaisi institutii publice angajatoare X .
A criticat in esenta nelegalitatea Ordinului emis in perioada concediului medical , lipsa motivarii oportunitatii si evidentierii unui interes public real din perspectiva institutiei unde se face detasarea , iar pe de alta si -a motivat refuzul de acceptare a masurii din considerente familiale . A precizat ca are un copil minor incredintat spre crestere si educare singur In drept a invocat nerespectarea disp. art. 87 alin.2 lit. b , art. 89 si art. 36 din legea nr. 188/1999.
Tribunalul a retinut nelegalitatea Ordinului intrucat au fost incalcate disp. art. 36 si art. 89 alin.1 din legea nr. 188/1999 , in sensul ca Ordinul a fost emis in perioada concediului medical si nu este motivat sub aspectul interesului urmarit de institutie prin aceasta masura . Nu a retinut ca intemeiata critica referitoare la justificarea refuzului din considerente de ordin familial .
Impotriva sentintei pronuntata de Tribunal a formulat recurs institutia intimata .
Recursul este fondat .
Raportat strict la cele doua considerente de nelegalitate retinute prin sentinta recurata , Curtea constata ca subsumat motivului de recurs prev. de art. 488 alin.1 pct.8 NCPC , criticile prezentate de recurent cu privire la interpretarea si aplicarea eronata a disp. art. 36 si art. 89 din legea nr. 188/1999 la starea de fapt stabilita conform probelor sunt critici intemeiate .
In esenta Curtea a retinut ca prin Ordinul contestat s-a dispus detasarea pentru maxim 6 luni pe o functie publica de conducere vacanta in alta structura a institutiei publice, incepand cu data de 19 03 2014 .Sub aspectul starii de fapt ,Curtea mai retine ca intimatul - reclamant s-a aflat in concediu medical din 17 03 -20 03 2014, conform certificatului medical , act medical anexat la plangerea prealabila formulata impotriva Ordinului de detasare , inregistrata pe rolul institutiei intimate nr. 955088/21. 03. 2014.
Desi reclamantul - intimat sustine constant ca ar fi anuntat anterior acestei date institutia recurenta , telefonic ,acest aspect nu se coroboreaza cu nicio alta proba administrata in cauza .
Ulterior ,recurenta a emis Ordinul nr. 535/2014 prin care a dispus suspendarea prevederilor Ordinului nr. 492/2014 pe perioada incapacitatii temporare de munca , cauzata de boala .
Ordinul nr. 492/2014 a fost pus in aplicare efectiv incepand cu data de 12 05 2014 pana la data de 24 09 2014 , data pronuntarii sentintei nr. 2595/2014 a Tribunalului , prin care s-a dispus suspendarea provizorie a efectelor Ordinului nr. 492/2014 , astfel cum precizeaza insusi reclamantul -intimat in intampinare.
Astfel , Curtea retine ,in primul rand , faptul ca Ordinul nr. 492/ 2014 vizeaza masura detasarii intimatului pe o perioada de maxim 6 luni , din care s-au indeplinit efectiv 4 luni , din data de 12 05 pana la data de 24 09 2014 , astfel cum indica insusi intimatul - reclamant prin ,,Intampinare ,,
Este adevarat ca Ordinul nr. 492/2014 a fost emis in perioada concediului medical , insa din probele administrate si starea de fapt mai sus expusa , rezulta ca angajatorul a fost instiintat la data de 21 03 2014 , prin depunerea plangerii prealabile la care s-a anexat Certificatul medical . Concomitent,Ordinul nr. 535/2014 prin care s-a dispus suspendarea masurii detasarii este lipsit de un efect practic propriu-zis , cum corect observa intimatul - reclamant, in sensul ca teoretic nu ar fi putut impiedica punerea in executare pe perioada concediului medical ,concediu fiind finalizat la data de 20 03 2014 ,anterior Ordinului 535/ 2014 .
Cu toate acestea , masura detasarii a fost pusa in aplicare ulterior , incepand cu data de 12 05 2014 .Prin urmare , astfel cum Ordinul 535/2 2014 nu influenteaza masura detasarii dispusa prin Ordinul 492/ 2014 , in mod similar nu exista o vatamare concreta a intimatului rezultata din emiterea Ordinului in perioada concediului medical , acesta fiind pus in aplicare 2 luni mai tarziu .
Vatamarea s-ar putea contura doar in masura in care detasarea ar fi fost pusa efectiv in aplicare intempestiv , in prima zi ori intr- o perioada relativ scurta ce urmeaza finalizarii concediului medical , situatie in care functionarul public detasat nu ar avea timpul necesar de a fi informat in legatura cu masura de modificare a raportului de serviciu , ori de a -si pregati apararile si de a contesta conform procedurilor prealabile prev .de lege aceasta masura , respectarea acestor drepturi reprezentand tocmai scopul si esenta interdictiei prev .de art. 36 . Ori in speta de fata , reclamantul - intimat , ulterior revenirii in functie , dupa expirarea concediului medical a luat cunostinta de masura , a formulat apararile necesare si a depus plangerea prealabila fara a se afla in executarea masurii de detasare .
In concluzie ,avand in vedere toate aceste argumente coroborate , Curtea nu retine ca motiv de nelegalitate , nerespectarea disp. art. 36 din legea nr. 188/1999 .
Sub aspectul oportunitatii , Curtea constata ca institutia recurenta a motivat masura detasarii conform Notei nr. 984765/ 2014 .S-au avut in vedere anumite nereguli constatate in exercitarea atributiilor de director executiv al fostei structuri precum si realizarea unui procent redus de incasari la nivelul acesteia..
Eficientizarea activitatii institutiei la care se refera textul art. 89 alin.1 din legea nr. 188/1999 nu poate fi interpretata restrictiv , astfel cum invedereaza reclamantul - intimat si cum eronat a retinut si prima instanta . Interesul institutiei trebuie privit in ansamblu , la nivelul institutiei publice , inclusiv in sensul incercarii de indreptare ori eliminare a unor deficiente remarcate la nivelul inferior , in cadrul structurilor subordonate , fara personalitate juridica , intrucat detasarea a avut loc in cadrul aceleiasi institutii publice , intre doua structuri subordonate ierarhic , iar nu intre doua institutii publice distincte . Cu alte cuvinte , faptul ca in concret s -a avut in vedere , mai degraba un interes , o eficientizare a structurii din care s-a detasat reclamantul , decat a structurii unde s-a detasat , nu afecteaza legalitatea masurii in sine , urmarindu-se in final ,, un interes public ,, al institutiei in ansamblu .
Pe de alta parte , institutia publica beneficiaza in temeiul legii de o marja larga de apreciere a oportunitatii luarii unor masuri de mobilitate a propriilor functionari Oportunitatea, ca dimensiune a legalitatii actului administrativ , poate afecta validitate actului atunci cand nu se justifica, doar in masura in care are la baza un exces de putere publica , exercitat astfel incat se incalce dispozitii legale imperative si sa conduca la o vatamare reparabila doar prin anulare , pentru functionarul public vizat .
In contextul in care s-au respectat toate conditiile detasarii referitoare la functia publica ocupata , la nivelul de salarizare , la atributiile postului si in contextul de fapt in care masura s-a aplicat efectiv doar incepand cu data de 12 05 2014 , Curtea nu identifica un exces de putere nejustificat in raport cu vatamarile concrete invocate de intimatul - reclamant .
Prin intampinare , intimatul - reclamant reitereaza si motivele refuzului sau de a accepta masura, dat fiind incidenta situatiei reglementata de art. 80 alin.3 lit.b din legea nr. 188/1999 referitoare la cresterea si educarea copilului sau minor .
Curtea constata insa ca instanta de fond nu a retinut ca temeinic acest motiv de nelegalitate a actului administrativ contestat si nu este investita cu un recurs la considerente formulat de intimat in temeiul disp art. 461 alin.2 NCPC , astfel incat nu poate face obiectul analizei instantei de control judiciar .
Pentru toate aceste considerente , in temeiul disp. art. 488 alin.1 pct.8 si art. 496 alin.2 NCPC va admite recursul , va casa sentinta si in rejudecare va respinge actiunea ca neintemeiata ..