La data de 08.09.2006 reclamantul G. N. a chemat in judecata pe paratii M.A.si Primaria C., pentru stabilirea liniei de hotar dintre reclamant si paratul M.A. iar parata Primaria C.sa fie obligata sa ii restituie conform Legii 247/2005 suprafata de teren ce o detine paratul.
In motivare, arata ca din suprafata totala preluata abuziv de stat in anii 1950, a recuperat suprafata de 4930 mp si pentru restul de suprafata de 3250 mp a facut cerere conform Legii 18/1991 si Legii 247/2005, intrucat constituie teren liber.
In sedinta publica de la 09.05.2007, instanta a dispus disjungerea cererii ce face obiectul legii fondului funciar de cererea in granituire, formandu-se dosare separate.
Prin sentinta civila nr.1928/03.02.2010, pronuntata de Judecatoria Craiova, in dosarul nr.10601/215/2007, a fost admisa actiunea precizata formulata de reclamant.
S-a dispus granituirea proprietatilor partilor conform expertizei tehnice intocmita de expert P.M., respectiv pe linia de hotar franta, ce uneste punctele 11*-12*-16*-17*-18*-19*-20*; paralela cu hotarul actual, deplasata spre est in proprietatea familiei M.
Au fost obligati paratii catre reclamant la plata sumei de 620,80 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a constatat si retinut ca, potrivit TDP nr. ....eliberat de Comisia Judeteana Dolj pentru Legea 18/1991, reclamantul este proprietarul suprafetei de 4450 mp teren, in C.
Potrivit contractului de donatie autentificat la nr. 8681/28.06.1988, paratul M.A. are in proprietate locuinta compusa din cinci camere si dependinte. Potrivit incheierii nr. 92307/12.12.2008 a O.C.P.I. Dolj a fost admisa cererea privind imobilul situat in localitatea C., str. P. cu nr. cadastral ..., inscris in CF nr. ... a localitatii C. sub A 1, proprietatea lui G.N. de sub B 1.
Potrivit extrasului de carte funciara, reclamantul figureaza cu suprafata de 4450 mp.
Din declaratia martorei M.A., propusa de parat, s-a retinut ca paratii s-au mutat acum cca. 40 ani, intr-un imobil cumparat de la numitul N.Imobilul paratilor M. se compune din teren care are gard, poarta de fier, realizat odata cu gardul gradinii botanice acum cca. 40 ani, gardul nefiind modificat pana in prezent.
Instanta a mai avut in vedere si dispozitiile art. 584 Cod Civil coroborate cu dispozitiile art. 1169 Cod civil.
Impotriva sentintei primei instante au formulat apel paratii, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivele de apel, apelantii au aratat ca instanta a facut o gresita apreciere a probelor administrate care atesta neechivoc faptul ca hotarul dintre cele doua proprietati nu s-a modificat de circa 10 ani, fiind construit din fundatie de beton, stalpi metalici si plasa metalica.
Se mai critica lipsa rolului activ si lipsa de obiectivitate a instantei care a omologat raportul de expertiza intocmit in cauza, apreciat ca fiind nul de catre apelanti, in conditiile in care nu au fost respectate obiectivele dispuse de instanta.
Prin decizia civila 324 din 3 iunie 2011 a Tribunalului Dolj s-a admis apelul declarat de parati, s-a schimbat in parte sentinta in sensul ca s-a stabilit linia de hotar pe aliniamentul delimitat intre punctele 4-28-27-31-32-34-35-36-37 conform completarii la raportul de expertiza intocmit in apel de expertul Danciu Danut si schitei anexa la raport.
S-au compensat cheltuielile de judecata si a fost obligat intimatul - reclamant sa plateasca apelantilor-parati suma de 1040 lei cheltuieli de judecata.
Tribunalul a retinut ca in dovedirea dreptului sau de proprietate reclamantul a invocat titlul de proprietate nr. 2223-44786/1998.
Paratii, la randul lor au opus contractul de donatie autentificat sub nr. 8681/28.06.1998, prin care fac dovada dreptului de proprietate asupra imobilului constructie , precum si contractele de vanzare cumparare autentificate sub nr. 6100/1966 si 13060/1987 cu care fac dovada dreptului de proprietate asupra suprafetei de 900 mp, pe care este amplasata constructia.
S-au retinut ca fiind incidente dispozitiile art. 584 cod civil, concluzionandu-se ca granituirea are caracter declarativ, iar nu constitutiv de hotar si ca prima instanta a omologat raportul de expertiza si a stabilit o linie de hotar pe un alt amplasament care nu a existat intre cele doua proprietati, si desi din concluziile lucrarii de expertiza rezulta ca reclamantul detine in fapt suprafata de teren pentru care justifica dreptul de proprietate prin titlul depus la dosar, prin linia de hotar astfel stabilita s-a adaugat proprietatii reclamantului suprafata de 122 mp, in lipsa vreo unei cereri si fara o analiza a dreptului de proprietate al partilor.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, sustinand ca au fost interpretate eronat probele si ca nu s-a avut in vedere ca paratii detin o anumita suprafata din terenul reclamantului, preluat abuziv de stat. S-a criticat efectuarea expertizei din apel, faptul ca nu s-a retinut mutarea gardului catre proprietatea reclamantului si nu s-a avut in vedere suprafata de teren detinuta de autorii reclamantului in anul 1948.
S-a aratat ca starea de fapt a fost gresit retinuta, ca actele invocate de parati nu fac dovada proprietatii asupra terenului, ca acestia se prevaleaza de acte false si ca reclamantul pretinde stabilirea hotarului astfel incat in proprietatea sa sa se includa suprafata de 122 m.p. pe care a solicitat-o spre reconstituire de la stat, conform Legii 247/2005.
Examinand criticile invocate, se constata ca recursul nu este fondat, urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente.
Dispozitiile art. 584 cod civil au fost corect aplicate de tribunal, care a solutionat litigiul pornind de la premisa ca granituirea proprietatilor invecinate se face in raport de intinderea dreptului de proprietate al partilor si de amplasamentul terenurilor.
Recurentul critica, pe de o parte, administrarea de noi probe in apel iar pe de alta parte, concluzia tribunalului cu privire la dreptul sau de proprietate.
Cat priveste raportul de expertiza efectuat in apel, se constata ca potrivit art. 287 alin 1 punct 4, cererea de apel trebuie sa cuprinda dovezile invocate in sustinerea apelului iar potrivit art. 295 cod procedura civila, in exercitarea rolului sau activ si potrivit efectului devolutiv al acestei cai de atac, in apel instanta poate incuviinta chiar din oficiu refacerea probelor administrate sau administrarea unor probe noi.
In speta, apelantii au solicitat prin motivele de apel refacerea expertizei topo care a fost efectuata la prima instanta iar in sedinta publica de la 7 septembrie 2010 tribunalul a incuviintat efectuarea unei expertize, justificat de faptul ca obiectiunile formulate de parti fata de expertiza anterioara au fost respinse fara o motivare pertinenta, proba fiind apreciata ca necesara pentru stabilirea corecta a starii de fapt.
Instanta a respectat astfel dispozitiile art. 295 alin. 2 cod proc. civila si pe cele ale art. 169 cod proc. civ., administrarea de noi probe in apel fiind corect considerata ca utila si pertinenta.
Cu privire la modul de stabilire al liniei de hotar, se constata ca reclamantul urmareste trasarea limitelor proprietatii sale conform actelor de proprietate detinute de familia sa anterior anului 1948, iar nu in conformitate cu actualele acte de proprietate.
Terenul in litigiu a fost preluat abuziv de stat de la autorii reclamantului, astfel ca, urmare a acestei preluari, reclamantul nu se mai poate prevala de actele vechi de proprietate decat intr-o actiune indreptata impotriva statului, avand ca obiect restituirea proprietatii. In actiunea in granituire, reclamantul trebuie sa dovedeasca dreptul sau actual si instanta are obligatia de a analiza doar actele care dovedesc proprietatea in prezent, calitatea de proprietar actual fiind ceruta de art. 584 cod civil.
In urma litigiilor purtate cu statul pentru recuperarea vechii proprietati, reclamantului i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 2223-44786/07.05.1998 pentru suprafata de 4450 mp teren, cu privire la care reclamantul s-a inscris in cartea funciara, potrivit incheierii nr. 92307 din 12.12.2008.
Asadar, in analiza oricaror pretentii legate de stabilirea liniei de hotar dintre reclamant si vecinii sai instanta nu poate avea in vedere alte acte decat acest titlu de proprietate, singurul care face dovada proprietatii, orice referiri ale reclamantului la situatia anterioara anului 1998, cand s-a eliberat titlul, neavand relevanta juridica pentru ca nu pot dovedi proprietatea.
Din acest motiv nu sunt fondate criticile recurentului vizand intinderea dreptului de proprietate al paratilor M. Recurentul reclamant nu poate pune in discutie suprafata de teren detinuta de vecinul sau, cat timp prin modul de stabilire a liniei de hotar i se respecta suprafata de teren asupra careia are titlu de proprietate, fiind inadmisibil ca pe calea actiunii in granituire acesta sa dobandeasca o suprafata de teren care nu este inscrisa in actele sale .
Pe de alta parte, trebuie avut in vedere ca actiunea in granituire este opusa nu numai posesorilor M., titulari ai dreptului de proprietate asupra constructiilor, ci si reprezentantilor autoritatii locale, astfel ca, stabilind limitele proprietatii din str. O., nr... instanta a avut in vedere dreptul exercitat in numele Municipiului Craiova. Astfel, autorii paratilor M. au devenit proprietarii constructiei conform contractului de vanzare cumparare nr. 13060/7.11.1987, terenul in suprafata de 660 m.p. fiind trecut in proprietatea statului, aceeasi constructie fiind donata paratului M.A. prin contractul 8681/28.06.1988. Paratii au cumparat suprafata de 660 m.p. prin contractul aut. sub nr. 1013 din 14 aprilie 1997, instanta nefiind investita cu vreo cerere privind valabilitatea acestei vanzari, caz in care nu se poate pronunta daca actul invocat de recurent in motivele de recurs este unul fals. Este de subliniat, inca o data, ca in cadrul actiunii in granituire nu se ia in discutie suprafata de teren detinuta de parat daca reclamantului i se recunoaste limita proprietatii conform actelor pe care le detine, fiind inadmisibil ca acestuia sa i se atribuie o suprafata de teren mai mare decat cea din acte.
Comparand schitele anexa la raportul de expertiza realizat de exp. P. M. si exp. D.D. cu schita cadastrala realizata la data cand reclamantul a inscris in cartea funciara proprietatea sa, se constata ca hotarul stabilit in apel este in conformitate cu documentatia cadastrala si ca lucrarea intocmita in prima instanta nu este completa, nefiind determinata suprafata detinuta de reclamant si nici situatia semnelor vizibile de hotar. In atare conditii, in mod corect proba cu expertiza a fost suplimentata in apel, raportul intocmit de exp. D. raspunzand tuturor obiectivelor necesare determinarii liniei de hotar.
Dimensiunile terenului din documentatia cadastrala corespund celor stabilite de expert, fiind stabilit ca reclamantul detine suprafata de teren din actele de proprietate. In acelasi timp, expertul a identificat portiunile de teren pe care se afla amplasat gard de plasa de sarma, pe fundatie de beton, cu o vechime de peste 40 ani si semnele vizibile de hotar reprezentate de tarusi si zidul constructiei cu destinatie locuinta proprietatea reclamantului.
Concluzia care se impune este aceea ca reclamantul nu poate pretinde mutarea gardului astfel incat sa ocupe o suprafata de 122 m.p. din terenul detinut in prezent de paratii M. si aflat in proprietatea municipiului, pentru ca aceasta parcela depaseste suprafata inscrisa in titlul sau de proprietate, neavand relevanta situatia terenurilor din anul 1948, anterior preluarii terenurilor de catre stat.
Apreciind ca nu sunt incidente motive de nelegalitate a deciziei in sensul art. 304 cod proc. civila, recursul se va respinge ca nefondat.
In temeiul dispozitiilor art. 274 cod procedura civila, va fi obligat recurentul reclamant sa plateasca intimatilor parati M. cheltuieli de judecata, constand in onorariu avocat.
4