Potrivit dispozitiilor art. 11 lit. c si d, raportat la art.19 alin.1, 2 si 21 care devine aplicabil conform art.24 din lege, prin hotararea de deschidere a procedurii falimentului, judecatorul-sindic desemneaza un lichidator provizoriu care va indeplini atributiile prevazute de lege. Mandatul administratorului provizoriu dureaza pana cand judecatorul-sindic desemneaza, prin incheiere, lichidatorul definitiv, fie confirmand pe cel desemnat provizoriu, fie desemnand un altul, in baza hotararii adunarii creditorilor sau a hotararii creditorului majoritar. De regula, prima adunare a creditorilor trebuie sa ia in discutie problema desemnarii lichidatorului definitiv, fie prin confirmarea celui desemnat provizoriu, fie sa decida desemnarea unei alte persoane. Textul art.19 alin.2, in forma actuala, permite ca ceasta chestiune sa se discute si "ulterior", daca prima adunare nu a luat-o in discutie, fara a fixa vreo limita in timp.
Nu exista confirmare tacita de catre adunarea creditorilor a lichidatorului desemnat initial ca lichidator provizoriu, daca in cadrul primei sedinte nu s-a luat in discutie aceasta problema. Potrivit dispozitiilor art.14 din lege, hotararile adunarii creditorilor sunt valabile numai daca problema respectiva a fost cuprinsa in convocare, lipsa din convocare fiind sanctionata cu nulitatea deliberarii asupra chestiunii respective si daca hotararea in problema respectiva a intrunit cvorumul legal, votul neputand sa fie exprimat decat expres, nu si tacit.
Cat timp nu s-a luat in discutia primei sedinte a adunarii creditorilor problema desemnarii lichidatorului definitiv si nu s-a pronuntat de judecatorul-sindic o hotarare de desemnare a unui lichidator definitiv, mandatul lichidatorului desemnat initial are caracter de mandat provizoriu.
Decizia creditorului majoritar, sub semnatura reprezentantilor legali, trebuie publicata in BPI pentru a se asigura opozabilitatea ei fata de ceilalti creditori, care o pot contesta la judecatorul-sindic, contestatiile urmand a fi solutionate odata cu cererea de desemnare a lichidatorului definitiv. Lichidatorul provizoriu nu poate contesta decizia creditorului majoritar, legiuitorul acordand acest drept numai celorlalti creditori incat apararea acestuia nu poate fi calificata ca o contestatie, ci pur si simplu ca o aparare care tinde la respingerea cererii creditorului de desemnare a unei alte persoane ca lichidator definitiv.
Prin cererea formulata la 20.07.2010, creditoarea B.T. SA CLUJ, in calitate de titular al unei creante impotriva debitoarei M.T. SRL care reprezinta peste 50% din masa pasiva, a solicitat judecatorului-sindic desemnarea ca lichidator definitiv a SC C.C. IPURL, cu un onorariu lunar de 1000 lei ce va fi platit din averea debitoarei, in temeiul art.19 alin.21 din Legea nr. 85/2006, in locul lichidatorului desemnat in mod provizoriu la deschiderea procedurii.
Prin Incheierea din 18 octombrie 2010, pronuntata de judecatorul-sindic, in dosarul nr. 5920/101/2009, s-a respins cererea creditorului.
Impotriva Incheierii a declarat recurs creditoarea, criticand-o ca netemeinica si nelegala.
Recursul este fondat pentru cele ce se vor arata in continuare:
Potrivit dispozitiilor art. 11 lit. c si d, raportat la art.19 alin.1, 2 si 21 care devine aplicabil conform art.24 din lege, prin hotararea de deschidere a procedurii falimentului, judecatorul-sindic desemneaza un lichidator provizoriu care va indeplini atributiile prevazute de lege. Mandatul administratorului provizoriu dureaza pana cand judecatorul-sindic desemneaza, prin incheiere, lichidatorul definitiv, fie confirmand pe cel desemnat provizoriu, fie desemnand un altul, in baza hotararii adunarii creditorilor sau a hotararii creditorului majoritar. De regula, prima adunare a creditorilor trebuie sa ia in discutie problema desemnarii lichidatorului definitiv, fie prin confirmarea celui desemnat provizoriu, fie sa decida desemnarea unei alte persoane. Textul art.19 alin.2, in forma actuala, permite ca ceasta chestiune sa se discute si "ulterior", daca prima adunare nu a luat-o in discutie, fara a fixa vreo limita in timp.
Curtea apreciaza ca nu exista confirmare tacita de catre adunarea creditorilor a lichidatorului desemnat initial ca lichidator provizoriu, daca in cadrul primei sedinte nu s-a luat in discutie aceasta problema. Potrivit dispozitiilor art.14 din lege, hotararile adunarii creditorilor sunt valabile numai daca problema respectiva a fost cuprinsa in convocare, lipsa din convocare fiind sanctionata cu nulitatea deliberarii asupra chestiunii respective si daca hotararea in problema respectiva a intrunit cvorumul legal, votul neputand sa fie exprimat decat expres, nu si tacit.
In speta, nu s-a luat in discutia primei sedinte a adunarii creditorilor problema desemnarii lichidatorului definitiv si nu s-a pronuntat de judecatorul-sindic o hotararea de desemnare a unui lichidator definitiv.
In aceste conditii, si la momentul de fata, mandatul lichidatorului CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENTA P.E. are caracter de mandat provizoriu.
Se mai retine ca, desi au trecut mai multe luni de la deschiderea procedurii, cata vreme nu s-a desemnat un lichidator definitiv, adunarea creditorilor ori creditorul care detine peste 50% din masa pasiva poate hotari desemnarea unei anumite persoane ca lichidator definitiv. In cauza, B.T. SA, creditorul care detine peste 50% din masa pasiva, a luat, in conditiile art. 19 alin.21 , decizia de a desemna ca lichidator definitiv un alt practician in insolventa decat cel desemnat provizoriu, cu respectarea prevederilor art. 19 alin.2.
Decizia, sub semnatura reprezentantilor legali ai creditorului, a fost publicata in BPI. Publicarea are rolul de opozabilitate a deciziei fata de ceilalti creditori, care o pot contesta la judecatorul-sindic, contestatiile urmand a fi solutionate odata cu cererea de desemnare a lichidatorului definitiv. Intr-adevar, in BPI nr.5629/2010 s-a publicat cererea de desemnare a lichidatorului definitiv dar, din continutul acesteia, reiese clar decizia creditorului majoritar de a desemna in calitate de lichidator definitiv pe C.C. IPURL, cu un onorariu de 1000 lei lunar. Nu se poate considera ca lipsa de formalism echivaleaza cu neindeplinirea unei formalitati prealabile, cata vreme vointa creditorului era evidenta.
Curtea mai retine ca in termenul prevazut de art.19 alin.3, nici un creditor nu a formulat contestatie la decizia creditorului majoritar incat pe rolul judecatorului-sindic a ajuns doar cererea de desemnare a lichidatorului definitiv formulata de acest creditor. Lichidatorul provizoriu nu poate contesta decizia creditorului majoritar, legiuitorul acordand acest drept numai celorlalti creditori incat apararea acestuia nu poate fi calificata ca o contestatie, ci pur si simplu ca o aparare care tinde la respingerea cererii creditorului de desemnare a unei alte persoane ca lichidator definitiv.
Intr-adevar, inlocuirea neculpabila a lichidatorului presupune doar posibilitatea de inlocuire a lichidatorului provizoriu cu un lichidator definitiv stabilit de creditori sau de creditorul majoritar, in conditiile art.19 alin.2 si alin.21 . Dupa desemnarea lichidatorului definitiv, acesta poate fi inlocuit numai pentru motive temeinice la cererea comitetului creditorilor sau din oficiu de judecatorul-sindic.
In cauza, nu se pune problema unei inlocuiri pentru motive temeinice ci pur si simplu a inlocuirii neculpabile, a lichidatorului provizoriu cu cel definitiv.
Fata de considerentele expuse, Curtea apreciaza ca judecatorul-sindic a pronuntat o solutie nelegala, intemeiata pe interpretarea eronata a dispozitiilor art.19 si 11 alin.1 lit. c si d dar si pe aprecierea eronata a situatiei de fapt.
Astfel, in temeiul art. 304 pct.9 si 304 1 procedura civila, va admite recursul si va modifica incheierea judecatorului-sindic, in sensul admiterii cererii creditorului majoritar si desemnarii ca lichidator definitiv pe C:C. IPURL, cu un onorariu lunar de 1000 lei ce va fi platit din averea debitoarei, in locul lichidatorului provizoriu.
1