Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Admisibilitatea actiunii in granituire. Stabilirea cheltuielilor de judecata in cazul formularii mai multor capete de cerere. Decizie nr. 775 din data de 07.06.2010
pronunțată de Curtea de Apel Craiova

Admisibilitatea actiunii in granituire. Stabilirea cheltuielilor de judecata in cazul formularii mai multor capete de cerere.

Actiunea in granituire este admisibila chiar daca intre proprietati exista hotar exterior ori de cate ori acesta nu a fost stabilit prin intelegerea proprietarilor celor doua fonduri limitrofe sau prin hotarare judecatoreasca.
Textul art.584 cod civil , potrivit caruia cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate, constituie o reglementare speciala a modalitatii in care se stabilesc cheltuielile de judecata in raport cu dispozitiile art.274 Cod procedura civila care reprezinta dreptul comun in materia cheltuielilor de judecata.
Modalitatea de stabilire a cheltuielilor de judecata nu este legata de numarul capetelor de cerere admise ori respinse, intrucat aceste cheltuieli au fost facute prioritar pentru solutionarea capatului de cerere in granituire si numai in functie de trasarea liniei de hotar s-a putut stabili daca paratul ocupa din terenul reclamantei.

Prin actiunea civila adresata instantei si inregistrata sub nr.11416/318/2008 pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu reclamanta P.L. L. a chemat in judecata pe paratul P. D. solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se stabileasca linia de hotar dintre proprietatile partilor, sa fie obligat paratul sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie un teren de aproximativ 35 mp, obligarea paratului sa-si demoleze lucrarile de constructie incepute pe terenul proprietatea reclamantei si sa-si ridice de pe acelasi teren balastul depozitat, iar in caz de refuz sa fie abilitata reclamanta sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratului.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca detine in proprietate un teren in suprafata de 1489 mp, iar in momentul de fata P.D. a initiat lucrari de constructie pe portiunea de 35 mp descrisa anterior, depozitand materiale de constructie utilizate. Pentru a se stabili in mod concret suprafetele de teren detinute de fiecare dintre parti se impune stabilirea liniei de hotar si obligarea paratului la respectarea dreptului de proprietate al reclamantei.
Paratul P.D. a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii promovata de catre reclamanta, cu motivarea ca suprafata de 269 mp. pe are o detine a dobandit-o prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub numarul 4764/8.08.2005 si nu ocupa nici o portiune din proprietatea reclamantei. A mai aratat ca terenul dobandit in proprietate a fost intabulat, iar pentru constructia initiata a obtinut certificat de urbanism si autorizatie de construire in conditiile prevazute de lege. A fost de acord cu solutionarea granituirii.
S-a dispus efectuarea in cauza a unei expertize de specialitate, lucrarea fiind realizata de expert .P. P.
Prin sentinta civila nr.9924/16.12.2008 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu a fost admisa in parte actiunea civila promovata de reclamanta in sensul stabilirii liniei de hotar dintre proprietatile partilor astfel cum aceasta linie de hotar a fost trasata prin lucrarea de specialitate intocmita in cauza, fiind respinse capetele de cerere referitoare la revendicare si obligatie de a face.
Impotriva acestei hotarari a formulat apel reclamanta P.L.L., criticand sentinta instantei de fond in ceea ce priveste stabilirea liniei de hotar dintre proprietatile partilor, iar prin decizia nr.730/17.03.2009 pronuntata de Tribunalul Gorj a fost admis recursul, casandu-se sentinta de fond cu mentiunea rejudecarii in vederea realizarii unui nou raport de expertiza care sa transpuna in mod corect in teren actele de proprietate ale partilor.
Cauza a fost inregistrata sub numarul nr.5878/318/2009 pe rolul judecatoriei Tg-Jiu.
Prin sentinta civila nr.7170/11.11.2009 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr. 5878/318/2009 a fost admisa in parte actiunea civila formulata de reclamanta P.L.L. impotriva paratului P.D., stabilindu-se linia de hotar dintre proprietatile partilor conform raportului de expertiza intocmit in cauza si anume ca fiind o linie franta, orientata est-vest, compusa dintr-un segment lung de 12,23 m spre est si 4,76 m spre est. Totodata, au fost respinse capatul de cerere privind revendicarea terenului si capatul de cerere privind obligatia de a face, fiind compensate in parte cheltuielile de judecata si obligat paratul sa achite reclamantei suma de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca in conformitate cu raportul de expertiza intocmit in cauza linia de hotar dintre proprietati este data de un segment lung de 12,23 m spre est si 4,76 m spre est, iar dupa cum aceasta linie de hotar a fost stabilita in raport de actele de proprietate ale partilor paratul P.D. are amplasate constructia si materialele de constructie pe proprietatea sa, neocupand nici o portiune din proprietatea reclamantei.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul P.D., solicitand modificarea hotararii instantei de fond in sensul respingerii capatului de cerere in granituire si obligarea intimatei reclamante P.L. la plata cheltuielilor de judecata ocazionate paratului P.D. A aratat ca, in conditiile in care capatul principal de cerere constand in revendicare a fost respins, capatul de cerere in granituire trebuia la randul sau respins fiind vorba despre o cerere accesorie, cu atat mai mult cu cat se tindea la stabilirea liniei de hotar pe un alt amplasament decat cel existent, si anume la o distanta de 3,5 m fata de actuala linie de hotar. Capatul de cerere in granituire trebuia respins ca lipsit de interes, deoarece limita de hotar era stabilita anterior de catre fostii proprietari si respectata de catre apelantul parat. In acest fel nu se poate retine culpa procesuala a apelantului parat si deci in mod gresit a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata suportate pentru solutionarea a patru capete de cerere, dintre care nu a fost admis decat capatul de cerere in granituire. Desi expertii au stabilit ca recurentul parat nu ocupa din proprietatea intimatei reclamante, instanta de fond apreciaza ca recurentul datoreaza jumatate din contravaloarea onorariilor de experti in baza careia au fost respinse trei capete de cerere si care nu atesta in nici un mod culpa apelantului.
Prin decizia civila nr.69 din 5 martie 2010, Tribunalul Gorj a respins, ca nefondat, apelul.
A motivat instanta ca art.584 Cod civil prevede posibilitatea oricarei persoane de a indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa iar aceasta posibilitate nu este conditionata de stabilirea unei alte linii de hotar decat cea respectata anterior de catre parti, neputandu-se vorbi despre lipsa de interes in promovarea unei actiuni civile in granituire atata timp cat prin aceasta cerere se tinde la protejarea dreptului de proprietate.
A argumentat ca si in cazul ,confirmat prin expertiza ,in care paratul nu ocupa din terenul reclamantei, nu o lipseste pe aceasta de interesul promovarii cererii de granituire cu atat mai mult ca intre parti, conform probelor administrate, existau neintelegeri in privinta liniei de hotar, fiind necesare doua lucrari de specialitate pentru a transpune in teren actele de proprietate ale partilor si a stabili hotarul. A mai retinut instanta ca granituirea este un capat principal al actiunii astfel ca solutionarea cererii este independenta de solutia data cererii in revendicare.
Privitor la motivul de apel prin care se critica obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata, s-a retinut a fi de asemenea neintemeiat.
Instanta a avut in vedere art.584 Cod civil potrivit carora "cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate" - retinand ca acest text constituie o reglementare speciala a modalitatii in care se stabilesc cheltuielilor de judecata in raport cu dispozitiile art.274 Cod procedura civila care reprezinta dreptul comun in materia cheltuielilor de judecata.
A motivat tribunalul ca prima instanta a aplicat corect aceste dispozitii legale speciale in conditiile in care a compensat cheltuielile de judecata ocazionate partilor de proces si a obligat paratul la diferenta de 900 lei catre reclamanta - suma ce reprezinta 1/2 din suma de 1800 lei achitata in plus de reclamanta.
S-a argumentat ca s-a procedat astfel deoarece ambele expertize efectuate in cauza au vizat corecta transpunere in teren a actelor de proprietate ale partilor pentru a se putea trasa linia de hotar., modalitatea de stabilire a cheltuielilor de judecata nefiind legata de numarul capetelor de cerere admise ori respinse intrucat aceste cheltuieli au fost facute pentru solutionarea prioritara a capatului de cerere in granituire si numai in functie de trasarea liniei de hotar s-a putut stabili daca paratul ocupa din terenul reclamantei prin amplasarea constructiilor si a materialelor de constructie.
Impotriva deciziei a declarat recurs paratul, solicitand modificarea ambelor hotarari pronuntate in cauza in sensul respingerii capatului de cerere in granituire si obligarii reclamantei la plata cheltuielilor de judecata suportate de parat, printr-o corecta aplicare a dispozitiilor art.274 Cod procedura civila.
Intr-o teza subsidiara a solicitat in temeiul art.304 pct.1 Cod procedura civila casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal pentru a se pronunta ca instanta de recurs - in compunerea legala - asupra caii de atac exercitata impotriva sentintei.
A argumentat - pentru aceasta teza - ca intrucat instanta a fost investita cu o actiune avand capat principal revendicarea - stabilirea liniei de hotar fiind un capat accesoriu, ca si celelalte doua capete de cerere in obligatie de a face - sentinta era supusa unei singure cai de atac, aceea a recursului.
In plus a aratat ca solutia se impune cu atat mai mult ca in primul ciclu procesual calea de atac exercitata impotriva sentintei s-a calificat a fi recurs, fiind casata hotararea cu trimiterea cauzei spre rejudecare considerand recurentul ca este inadmisibil ca in cel de al doilea ciclu procesual cauza sa aiba doua grade de jurisdictie.
Pe fond recurentul a criticat hotararile pronuntate pentru admiterea capatului de cerere in granituire considerand ca in raport de solutia data capatului principal al actiunii - aceea de respingere a revendicarii - se impunea respingerea granituirii - capat accesoriu de cerere- intrucat prin formularea acestei cereri s-a solicitat stabilirea liniei de hotar pe un alt amplasament decat cel stabilit de instanta , si anume la 3,5 m. fata de hotarul astfel stabilit, pe o lungime de 10 m.
A mai sustinut ca cererea privind granituirea trebuia respinsa ca lipsita de interes avand in vedere ca limita de hotar era anterior stabilita si respectata de catre parat.
Privitor la obligarea sa de a suporta parte din cheltuielile de judecata - recurentul a apreciat ca solutia este gresita intrucat nu se afla in culpa procesuala.
Pe de alta parte, s-a criticat modul de stabilire a sumei datorata cu acest titlu - in raport de solutiile pronuntate in solutionarea celor patru capete de cerere din care doar cel privitor la stabilirea linie de hotar s-a admis - considerand ca trebuiau a fi cu mult diminuate.
A apreciat ca solutia este inechitabila si ca reclamanta trebuia sa suporte consecintele promovarii unei actiuni neintemeiate - cu scop sicanatoriu.
Recursul este nefondat.
Cererea reclamantei de stabilire a liniei de hotar dintre proprietatile partilor constituie capatul principal al actiunii promovata de aceasta iar nu un capat accesorii al actiunii cum eronat a sustinut recurentul parat.
Aceasta rezulta atat din modul de formulare a actiunii in judecata in care granituirea este prima cerere formulata cat si din corelarea capetelor de cerere revendicarea unei suprafete de teren si eventuala desfiintare a constructiilor ori mutarea materialelor de constructie aparand in actiune ca o consecinta a solutiei data cererii principale.
Granituirea nu este o consecinta a revendicarii ci, dimpotriva, stabilirea liniei de hotar poate avea drept consecinta admiterea ori respingerea petitului in revendicare.
Cum granituirea este petitul principal al actiunii - si nu reprezinta un litigiu evaluabil in bani , ca si capetele de cerere in obligatie de a face, in speta nu sunt incidente dispozitiile art.2821 c.pr.civ., calea de atac exercitata impotriva sentintei fiind corect solutionata ca apel .
Calificarea caii de atac exercitata in primul ciclu procesual de catre tribunal nu este obligatorie pentru instanta de recurs.
Pentru aceste considerente nu se poate retine motivul de casare invocat prin recurs.
Solutia data granituirii este legala.
Art.584 Cod civil circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoana care are un drept real asupra unui fond limitrof de a pretinde vecinului sau, prin actiune in justitie ori amiabil, stabilirea hotarului real ce trebuie sa separe fondurile invecinate si marcarea acestuia prin semne materiale vizibile.
Actiunea in granituire este admisibila chiar daca intre proprietati exista hotar exterior ori de cate ori acesta nu a fost stabilit prin intelegerea proprietarilor celor doua fonduri limitrofe sau prin hotarare judecatoreasca.
In speta, reclamanta a sustinut ca exista neintelegeri intre parti cu privire la linia de hotar iar prin intampinarea formulata in primul ciclu procesual, paratul a aratat ca este de acord cu capatul de cerere privind granituirea si nu a atacat sentinta pronuntata in primul ciclu procesual prin care s-a admis cererea in granituire si a fost obligat , in parte , la plata cheltuielilor de judecata, sentinta fiind casata in urma recursului declarat de reclamanta.
Totodata, in primul raport de expertiza tehnica efectuat in cauza s-a consemnat ca terenurile partilor, la data efectuarii expertizei - nu erau delimitate fizic intre ele prin repere - pe latura pe care se invecinau.
Prin urmare, stabilirea unei linii de hotar este cu atat mai necesara in lipsa unui hotar existent iar reclamanta justifica interesul in promovarea acestei cereri.
Mai este de observat ca prin actiune, aceasta nu a indicat un anume aliniament ci a solicitat instantei sa-l stabileasca in urma probelor administrate.
Pe de alta parte, paratul nu contesta aliniamentul stabilit ci, obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces.
Sub acest aspect - fata de considerentele mai sus aratate, nu se poate retine ca reclamanta a promovat actiunea doar in scop sicanatoriu si ca ar datora paratului cheltuielile de judecata ocazionate acestuia de litigiul ivit.
Corect instantele au interpretat si aplicat dispozitiile art.584 Cod civil privitoare la suportarea cheltuielilor granituirii in raport cu dispozitiile art.274 Cod proc.civila.
In privinta stabilirii sumei repartizata a fi suportata de parat din aceste cheltuieli, decizia instantei de apel este corect motivata, cheltuielile cu efectuarea expertizei fiind facute prioritar pentru solutionarea acestui capat al actiunii si trebuie suportate in mod egal de parti.
Fata de aceste considerente nu se constata temeiuri de casare ori de modificare a deciziei, urmand a se respinge, ca nefondat, recursul.

1

Sursa: Portal.just.ro