Stabilirea termenului de plata a sultei trebuie sa fie un termen rezonabil care sa aiba in vedere si prejudiciul la care coproprietarii carora bunul nu le-a revenit in lot s-ar expune si totodata sa preintampine cererea nejustificata a celui caruia bunul i-a fost repartizat in tergiversarea achitarii sultei.
Asupra recursului civil de fata :
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Craiova la data de 12 iulie 2007 reclamanta T. E. a solicitat in contradictoriu cu paratele T. A. E. si T. M. ca prin hotararea ce se va pronunta, instanta sa dispuna iesirea lor din indiviziune asupra cotei de 1/2 din apartamentul cu 3 camere si dependinte situat in Craiova, str. N. Iorga, bl.A 16, sc.1, ap.16, judetul Dolj, ce reprezinta masa succesorala ramasa de pe urma defunctului T. C., decedat la data de 16.05.1996.
In motivare, reclamanta a aratat ca din masa succesorala cotele legale ce le revin fiecarui mostenitor sunt: cota de 2/8 revine reclamantei in calitate de sotie supravietuitoare, cota de 3/8 ii revine paratei T. A. E. in calitate de fiica, iar cota de 3/8 va fi culeasa de T. L. M. si T. G. I. alaturi de mama lor T. M., mostenitori legali ai defunctului T. G. E. decedat la data de 07.11.2004, fiul autorului T. C.
Reclamanta a mai aratat ca la data de 09.10.2001 s-a dezbatut succesiunea defunctului T.C. si s-a eliberat certificatul de mostenitor nr. 65/2001 BNP Tone F. In urma acestuia au ramas ca mostenitori legali T. E. in calitate de sotie supravietuitoare si cei doi copii T. A. E. si T. G. E. care a decedat ulterior, mostenitorii legali ai acestuia din urma fiind T. L. M. si T. G. I. alaturi de mama lor T. M.
Reclamanta a mai aratat ca apartamentul ce face obiectul prezentei cauze, a fost dobandit in timpul vietii autorului, iar mostenitorii nu au ajuns la o intelegere prin care sa imparta voluntar bunurile.
In drept reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile prevazute de art.728 C.civ.
In sedinta publica de la 05.10.2007, cauza s-a suspendat in temeiul art. 242 pct. 2 c.p.c. pentru lipsa nejustificata a partilor si a fost repusa pe rol de catre reclamanta la data de 26.10.2007. In sedinta publica din 05.12.2007, instanta a dispus introducerea in cauza a mostenitorilor defunctului T. G. E., respectiv T. L. M. si T. G. I., in calitate de parati.
In sedinta publica de la data de 07.03.2008, paratii T. L. M., T. G. I. si T.M. au depus intampinare si cerere reconventionala prin care au solicitat admiterea in parte a actiunii intrucat masa succesorala ramasa de pe urma defunctului T. C. nu este cea descrisa de reclamanta.
Paratii au aratat ca sunt mostenitorii legali ai defunctului T. G. E., venind la succesiunea autorului T.C. prin reprezentare.
Au mai aratat paratii ca imobilul ce face obiectul actiunii a fost dobandit de defunctul T. C. impreuna cu reclamanta, in baza unui contract pentru construirea de locuinte nr. 1461/1976 cu pretul de 99.851 lei vechi, plata acestui imobil facandu-se in rate, conform contractului de imprumut incheiat cu CEC la data de 08.01.1977.
Parata T. M. a aratat ca din anul 1987 s-a casatorit cu T. G. E. si impreuna cu acesta a locuit in casa reclamantei si a autorului T. C., s-au gospodarit impreuna, contribuind la toate cheltuielile necesare, considerent pentru care a solicitat sa se constate cota ei de 1/4 din ratele achitate in baza contractului de imprumut precizat mai sus, in perioada anilor 1987 - 1997, precum si cota de 1/4 din aceste rate pentru defunctul ei sot T. G. E., decedat la data de 29.11.2004.
A mai aratat ca intre parti, respectiv T. C. si T. E., pe de o parte si T. G. E. si T. M., pe de alta parte, a intervenit o conventie si anume ca acest apartament sa le revina celor tineri, T. C. si T. E., acestia fiind de acord sa contribuie lunar la achitarea ratelor.
A mai aratat parata ca din anul 1991 reclamanta si defunctul ei sot nu au mai avut loc de munca, reclamanta realizand venituri dintr-o activitate comerciala care avea ca obiect de activitate comercializare de paine si produse de panificatie.
Parata a mai sustinut ca cealalta parata T. A. E., desi figureaza cu acelasi domiciliu cu partile, nu mai locuieste in apartamentul in litigiu din anul 1987, aceasta construindu-si o casa cu ajutorul parintilor ei, respectiv T. E. si T. C.
Parata T. M. a solicitat sa se constate cota ei de 1/4 din urmatoarele imbunatatiri pe care aceasta le-a adus imobilului: montat apometre, inlocuit coloana de caldura, inlocuit instalatie sanitara, zidit balcon si inchis cu geam termopan balconul si la toate camerele apartamentului, zugravit interior apartament, montat gresie in baie, bucatarie si marmura in hol, schimbat usa de la intrare, iar cealalta cota a apartinut fostului ei sot pe care-l mosteneste alaturi de fii acestuia T. L. M. si T. G. I.
In drept paratii au intemeiat cererea reconventionala pe dispozitiile art.115 - 119 c.p.c.
Avand in vedere contractul de donatie aut. 790/29.08.2003, la data de 09.05.2008, reclamanta a depus o cerere prin care a solicitat introducerea in cauza in calitate de parati a numitilor P. C. si P. M. A. si a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei T. A. E.
La data de 09.05.2008 parata N. M. fosta T., a depus o precizare la cererea reconventionala in sensul ca a evaluat imbunatatirile la suma de 10.000 si a depus la dosarul cauzei certificatul ei de casatorie cu N. P. J., certificatele de nastere ale celor doi fii T. L. M. si T. G. I. si chitanta cu taxa de timbru cu privire la pretentiile solicitate, certificatul de mostenitor nr. 199/2006 BNP T. M.D., de pe urma defunctului T. G. E.
In sedinta publica din data de 09.05.2008, instanta a dispus introducerea in cauza in calitate de parati a numitilor P. C. si P. M. A.
La data de 06.06.2008, reclamanta prin aparatorul ales a formulat cerere de disjungere a cererii reconventionale fata de cererea principala avand in vedere capatul de cerere privind pretentiile, cerere care a fost respinsa de instanta.
In aceeasi sedinta reclamanta, prin aparator, a invocat exceptia tardivitatii introducerii cererii in pretentii si exceptia lipsei calitatii procesuale active pentru cota de 1/4 solicitata de parata - reclamanta N. M, exceptii care au fost respinse de instanta in sedinta publica din 13.06.2009.
La data de 13.06.2008, paratii N. M., T. L. M. si T. G. I. au depus o precizare la actiune in sensul ca evalueaza la suma de 3.000 lei. ratele achitate pentru apartamentul in litigiu in perioada anilor 1987 - 1997.
Prin incheierea de admitere in principiu din data de 12.12.2008 instanta a admis in parte si in principiu actiunea, a admis in parte si in principiu cererea reconventionala formulata de paratii N. (T.) M., T. L. M., T. G. I.
A respins in principiu actiunea formulata impotriva paratei T. A. E., a constatat ca partile se afla in indiviziune cu privire la apartamentul cu 3 camere, situat in Craiova, str. Nicolae Iorga, bl. A 16, sc.1, ap. 16, a constatat ca asupra imobilului in litigiu s-au facut urmatoarele imbunatatiri: schimbat usa de la intrarea in apartament, gresie in baie, bucatarie si hol, realizate impreuna de catre defunctul Tarcea Constantin, reclamanta, defunctul T. G. E. si parata N. (T.) M., fiecaruia dintre acestia revenindu-i cate o cota de 1/4 din contravaloarea lor; schimbat instalatii sanitare, zugravit, montat apometre, zidit balcon si inchis cu termopan, geamuri termopan la toate camerele, imbunatatiri realizate impreuna de reclamanta, defunctul T. G. E. si parata N. (T.) M., fiecaruia dintre acestia revenindu-i cate o cota de 1/3 din contravaloarea acestora.
S-a dispus iesirea din indiviziune in cote de 10/16 pentru reclamanta T. E., 3/16 pentru mostenitorii defunctului T. G. E., si anume paratii N. (T.) M., Tarcea Laurentiu Mihai, Tarcea Gabriel Ionut, 3/16 pentru paratii Petrica Constantin si Petrica Maria Alexandra.
S-a respins capatul de cerere reconventionala avand ca obiect constatarea unui drept de creanta al defunctului Tarcea George Emil si paratei Nicolae (Tarcea) Marioara, constand in cota de 1/4 si 1/4 din ratele achitate in perioada anilor 1987-1997 in baza contractului de imprumut.
S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea constructii civile avand ca obiective: identificarea apartamentului in litigiu, evaluarea acestuia, evaluarea imbunatatirilor efectuate la acest apartament de catre parti si autorii lor, urmand a se tine seama si de inscrisurile depuse la dosarul cauzei, propuneri de lotizare, avand in vedere marimea cotelor parti cuvenite, posesia exercitata asupra bunului, optiunile partilor.
In cauza, pentru intocmirea raportului de expertiza a fost desemnat expertul Ionescu Iulica, acesta efectuand raportul de expertiza l-a depus la dosar la data de 16.03.2009.
Prin sentinta civila nr.6234 din 10.04.2009, pronuntata de Judecatoria Craiova, a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamanta, admisa in parte cererea reconventionala formulata de paratii Nicolae Marioara, Tarcea Laurentiu Mihai si Tarcea Gabriel Ionut.
A fost respinsa actiunea formulata impotriva paratei T. A. E.
A fost omologat raportul de expertiza tehnica intocmit de expert Ionescu Iulica in ceea ce priveste evaluarea apartamentului si imbunatatirile acestuia.
S-a dispus iesirea din indiviziune astfel:
Atribuie reclamantei apartamentul situat in Craiova, str. N.Iorga, bl.A 16, sc.1, ap.16 in valoare de 189.206 lei; lot valoric cuvenit 115.536,83 lei, aceasta urmand a plati sulta paratilor suma de 73.669,17 lei, astfel: paratilor P.C. si P.M.A. suma de 33.888,93 lei, iar mostenitorilor lui T.G.E. suma de 39.777,33 lei.
Paratii P.C. si P.M.A. primesc sulta de la reclamanta, suma de 33.888,93 lei.
Paratii N.M., T.L.M., T.G.I. primesc sulta de la reclamanta suma de 39.777,33 lei.
S-a stabilit termen pentru plata sultelor 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararii.
Au fost compensate cheltuielile de judecata efectuate de parti.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca prin contractul de donatie autentificat sub nr. 790/29.08.2003 de BNP Radovici, parata T.E.E. a transmis cu titlu gratuit catre paratii P.C. si P.M.A. nuda proprietate a cotei sale de 3/16 din dreptul de proprietate asupra apartamentului cu 3 camere, situat in Craiova, str. Nicolae Iorga, bl. A 16, sc.1, ap. 16, astfel ca nu mai are calitate de coproprietar al imobilului ce face obiectul cererii de iesire din indiviziune si, in consecinta, nici calitate procesuala pasiva in prezenta cauza, situatie in care instanta a respins cererea de iesire din indiviziune formulata de reclamanta impotriva paratei T.A.E. ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate.
Instanta a retinut ca valoarea apartamentului este de 180.000 lei, valoarea imbunatatirilor facute de T.C., reclamanta, T.G.E. si parata N. (T.) M. este de 1.482 lei, iar valoarea imbunatatirilor facute de reclamanta, defunctul T.G.E. si parata N. (T) M. este de 7.724 lei.
La atribuirea fizica a bunurilor si formarea loturilor, s-au avut in vedere disp. art. 6739 C.p.c., urmand ca instanta, conform marimii cotelor parti ce revin fiecaruia dintre copartajanti (reclamanta detinand cea mai mare cota parte din dreptul de proprietate), posesiei exercitate de reclamanta asupra imobilului in litigiu, optiunii partilor, sa atribuie reclamantei apartamentul cu 3 camere, situat in Craiova, str. Nicolae Iorga, bl. A 16, sc.1, ap. 16, obligand-o la plata catre parati a unei sulte de 73.669,17 lei, astfel: catre paratii P.C. si P.M.A. suma de 33888,93 lei, iar mostenitorilor lui T.G.E. suma de 39777,33 lei.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta T.E., criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica.
In motivarea apelului, a solicitat modificarea incheierii de admitere in principiu, in sensul ca in cuprinsul acesteia se va mentiona faptul ca restul cotei de 1/2 din bunul ce face obiectul iesirii din indiviziune este cota sa proprie din apartamentul cu 3 camere si dependinte, situat in Craiova, str. N.Iorga, bl.16, sc.1, ap.16 si modificarea termenului de plata al sultei, urmand ca acesta sa fie mai mare decat cel stabilit de catre instanta de fond; de asemenea, a solicitat modificarea cotei de 1/4 din imbunatatiri retinuta in favoarea paratei T.M. si a sotului acesteia, intrucat, in realitate contributia acestora la imbunatatirile aduse imobilului a fost mult mai mica, iar o parte din imbunatatiri au fost facute doar cu contributia exclusiva a apelantei-reclamante.
Cu privire la retinerea, de catre instanta de fond, a unei contributii de 1/4 din imbunatatirile aduse la imobil de catre parata T.M. si T.G.E. alaturi de apelanta si sotul acesteia a aratat ca solutia este gresita, intrucat a dovedit pe deplin faptul ca in perioada in care au fost facute aceste imbunatatiri situatia financiara a paratei si a sotului sau era destul de deficitara, in sensul ca T.M. realiza venituri in timp ce sotul sau nu era angajat in munca si acestia aveau de crescut doi copii minori.
S-a mai aratat ca parata a realizat la randul sau venituri foarte mici in raport de veniturile apelantei, care pe langa pensie mai desfasura si o activitate comerciala in cadrul unei asociatii familiale, de unde obtinea venituri substantiale, dupa cum rezulta din declaratiile globale de venit.
Cu privire la capatul de cerere privind stabilirea termenului de plata a sultei catre parati in termenul de 6 luni, a aratat ca in mod gresit instanta de fond a dispus acest termen, intrucat apelanta nu are venituri care sa-i permita plata intr-un termen atat de scurt, astfel ca a solicitat ca plata sultei sa se faca in termen de un an de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii.
Intimatii au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea apelului declarat, sustinand ca obiectul partajului il constituie cota de 1/2 din apartament, ca au participat la efectuarea imbunatatirilor la imobil, iar cu privire la termenul stabilit de instanta de plata a sultei, se precizeaza a fi suficient.
Prin decizia civila nr.785 din 10 decembrie 2009, Tribunalul Dolj a respins apelul, retinand ca prima critica este neintemeiata avand in vedere ca prin incheierea de admitere in principiu s-a dispus iesirea din indiviziune a partilor cu privire la imobilul in litigiu, cota reclamantei stabilindu-se cu includerea si a cotei sale de 1/2 ( 1/8 in calitate de mostenitor + 1/2 in calitate de coproprietar = 10/16).
In ceea ce priveste contributia intimatei T.M. si a lui T.G.E. la efectuarea imbunatatirilor, s-a retinut ca de asemenea criticile sunt neintemeiate, solutia primei instante avand la baza intregul probatoriu administrat in cauza.
In acest sens, din coroborarea declaratiilor martorilor audiati in cauza s-a retinut ca cele doua familii, a reclamantei si a fiului acesteia, s-au gospodarit impreuna si au suportat in egala masura cheltuielile imobilului si mai mult, apelanta nu a facut dovada, prin nici una din probele administrate, a celor sustinute in fata instantei de apel, neindicand, in concret, vreo proba in dovedirea motivelor de apel.
In privinta termenului stabilit de prima instanta de achitare a sultei, s-a apreciat ca acesta este suficient de lung fata de cuantumul acesteia.
Impotriva acestei decizii a declarat si motivat recurs in termen reclamanta, considerand-o ca fiind nelegala, sustinand ca hotararea instantei de apel a fost data cu gresita aplicare a legii, in sensul ca s-a retinut in favoarea paratei T.M. o contributie de 1/4 din contravaloarea imbunatatirilor facute la imobil in conditiile in care nu exista la dosarul cauzei dovezi in acest sens.
Sustine recurenta ca dimpotriva, din probe rezulta ca parata si sotul sau au avut o contributie foarte mica, intrucat intimatul parat in acea perioada nu realiza venituri, iar salariul intimatei parate era practic insuficient pentru sustinerea propriei familii care era compusa din 4 persoane si deci paratii nu aveau posibilitati financiare pentru a contribui in raport cu cota retinuta de instanta la realizarea imbunatatirilor, aratand ca actele depuse la dosar si martorii audiati confirma faptul ca recurenta reclamanta si autorul T.C. au fost cei care au sprijinit financiar si material familia intimatilor parati, asa incat cota de contributie a acestora la imbunatatirile aduse imobilului trebuie sa fie mai mica de 1/4.
O alta critica invocata de recurenta reclamanta, incadrata in drept de aceasta in dispozitiile art.304 pct.7 c.pr.civ., vizeaza faptul ca decizia instantei de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijina, aratand ca respingand motivul invocat de apelanta reclamanta prin care a criticat termenul de plata a sultei ca fiind prea mic in raport cu veniturile realizate de aceasta, Tribunalul s-a rezumat doar a arata in considerente ca este suficient in raport de cuantum, dar nu a facut nicio analiza cu privire la veniturile reclamantei si nu a precizat criteriul potrivit caruia se stabileste cand un cuantum este mai mare sau mai mic.
Recursul este nefondat.
Se constata astfel ca referitor la motivele formulate de recurenta reclamanta privitoare la retinerea starii de fapt, acestea nu se circumscriu ipotezelor din motivele de casare si modificare prevazute de art.304 Cod procedura civila, in forma actuala, pentru exercitarea recursului, situatie in care nu mai pot fi examinate in aceasta cale extraordinara de atac.
Or, aprecierea cotei contributive a intimatilor T. M. si T. C. la imbunatatirile aduse imobilui supus impartelii s-a facut tinandu-se seama de ansamblul materialului probator administrat in cauza si ca atare temeinicia aprecierilor ce au determinat adoptarea acestei solutii de catre instanta, nu mai poate fi cenzurata in calea de atac a recursului.
Se constata astfel ca motivandu-si recursul, recurenta reclamanta face trimitere la probele administrate, la faptul ca, potrivit starii de fapt relevate din acestea, nu s-a dovedit contributia intimatilor in cota stabilita de instanta, care a retinut ca actele depuse la dosar coroborate cu proba testimoniala denota faptul ca familia reclamantei si a fiului acesteia s-au gospodarit impreuna si au suportat in egala masura cheltuielile imobilului, considerent pentru care se constata ca motivul de recurs vizand acest aspect este lipsit de temei legal.
Cat priveste cealalta critica invocata de recurenta reclamanta, se constata ca de asemenea este nefondata, Tribunalul raspunzand in considerentele hotararii motivului de apel privind termenul de achitare a sultei, apreciind ca in raport de cuantumul acesteia, termenul de 6 luni stabilit de Judecatorie este suficient de lung.
Or, unul din principalele atribute ale dreptului de proprietate il constituie dreptul de dispozitie in virtutea caruia fiecare coproprietar poate hotari in mod liber daca doreste sau nu sa ramana in indiviziune, ceilalti coproprietari neputandu-se opune hotararii celui care solicita incetarea starii de indiviziune, sens in care sunt dispozitiile art.728 c.civ., potrivit carora "nimeni nu poate sa fie obligat sa ramana in indiviziune".
Incetarea acestei stari se poate realiza prin mai multe modalitati, respectiv in conformitate cu acordul de vointa al coindivizarilor sau in baza unei hotarari judecatoresti prin impartirea in natura a bunului cand se permite divizarea, prin atribuirea bunului in natura unuia sau unora dintre coproprietari, prin vanzarea bunului si impartirea pretului obtinut.
Daca bunul este atribuit in natura unuia dintre coproprietari, asa cum este cazul in speta, este necesar a se prevede obligatia acestuia de a achita celorlalti coproprietari valoarea cotei ce le revine, caci in caz contrar ar fi lezat in mod evident si direct, dreptul lor de proprietate.
Stabilirea termenului de plata a sultei trebuie sa fie un termen rezonabil care sa aiba in vedere si prejudiciul la care coproprietarii carora bunul nu le-a revenit in lot s-ar expune si totodata sa preintampine cererea nejustificata a celui caruia bunul i-a fost repartizat in tergiversarea achitarii sultei.
In acest sens, prin dispozitiile art.67311 alin.2 c.pr.civ., legiuitorul a stabilit ca in situatia in care s-a dispus ca vanzarea bunului sa se faca de parti prin buna invoiala, termenul nu poate fi mai mare de 6 luni.
Acest termen este un termen rezonabil, aplicabil si in speta, constatandu-se ca, de fapt, intentia recurentei reclamante este aceea de a prelungi cat mai mult termenul in care poate achita sulta datorata celorlalti coproprietari, fiind evident ca daca indeplinirea acestei obligatii ar urma sa se faca de recurenta numai din veniturile obtinute din pensie, realizarea ei nu ar fi posibila nici dupa expirarea termenului solicitat, de un an.
Asa fiind, constatandu-se ca hotararea supusa recursului nu este afectata de motivele de casare sau modificare prevazute de art.304 pct.1-9 c.pr.civ., urmeaza ca potrivit art.312 alin.1 c.pr.civ., recursul declarat de parat sa fie respins ca nefondat.
1