Prin sentinta civila nr. 2725 din 10.07.2007 pronuntata de Judecatoria Caracal in dosarul nr. 306/207/2007 s-a admis in parte actiunea reclamantei N.N. , impotriva paratului C.M., avand ca obiect partaj bunuri comune. S-a respins ca neintemeiata cererea reconventionala formulata de parat.
S-a constatat ca prin incheierea de admitere in principiu din data de 10.04.2007 au fost stabilite de instanta bunurile dobandite de parti pe principiul comunitatii de bunuri si cotele care li se cuvin din aceste bunuri si anume apartamentul compus din doua camere si dependinte situat in C., autocamion marca ,,Saviem’’, o casa compusa din 6 camere, construita din chirpici si acoperita cu tigla, o fantana efectuata din tuburi de beton cu diametrul de 300 mm., un gard din lemn in lungime de 16 m , imobile situate in comuna O. N. judetul Olt, o magazie din chirpici acoperita cu placi de azbociment si un patul din stacheti de lemn acoperit cu tigla .
S-a constatat ca valoarea totala a bunurilor retinute prin incheierea de admitere in principiu este de 104.398,55 lei.
S-a dispus iesirea din indiviziune a partilor prin atribuirea de loturi in natura, in sensul ca s-a atribuit reclamantei apartamentul si paratului restul bunurilor, precum si sulta in valoare de 5.274,73 lei.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul iar prin decizia civila 221 din 8 septembrie 2008 a Tribunalului Olt s-a respins apelul ca nefondat.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs paratul, criticand modalitatea de evaluare si lotizare a bunurilor .
Recursul a fost respins pentru urmatoarele considerente.
Criticile privind evaluarea gresita a bunurilor constituie o apreciere subiectiva a recurentului, fara a fi sustinute de probe din care sa rezulte ca modalitatea de stabilire a valorii bunurilor de catre experti a fost eronata.
In raportul de expertiza s-a aratat care este modalitatea de calcul, argumentandu-se pe larg pentru ce s-a stabilit o anumita valoare bunurilor, care sunt actele normative avute in vedere de expert la efectuarea expertizei iar fata de argumentele expertului recurentul nu a adus nicio proba contrarie. Expertul a avut in vedere starea imobilelor, a aplicat coeficienti de reducere pentru starea tehnica, pentru amplasament, pentru materialele de constructii, rezultand pentru imobilele din com. O. o valoare relativ mica, asa cum arata si reclamanta intimata in concluziile scrise.
Nici critica referitoare la atribuirea bunurilor nu este fondata.
Finalitatea procesului de partaj o constituie atribuirea concreta a bunurilor, in materialitatea lor, catre copartasi, iar la formarea loturilor instanta trebuie sa se aiba in vedere prev. art. 741 c.civ., art. 673/5 si art. 673/9 c.p.c.
Art. 673/5 alin. 2 teza I c.p.c. dispune ca instanta va face imparteala in natura, aceasta constituind chiar un principiu al partajului. Fata de prev. art. 741 c.civ., instanta trebuie sa dea in fiecare lot, pe cat se poate, aceeasi cantitate de bunuri mobile, imobile, de drepturi sau creante de aceeasi natura, evitand, pe cat posibil, imparteala excesiva a imobilelor.
Criteriile legale prevazute de art. 673/9 c.p.c. sunt justificate rational si obiectiv, pentru a indruma instanta si a evita arbitrariul in formarea loturilor, ele nefiind stabilite intr-o ordine de preferinta, astfel ca toate aceste dispozitii trebuie aplicate coroborat, pentru a se respecta drepturile tuturor copartasilor si a se face o imparteala echitabila.
In speta, partile se aflau in indiviziune cu privire la doua bunuri imobile: un apartament in orasul C. si o gospodarie in mediul rural. Recurentul parat a invocat in favoarea sa, in principal, criteriul folosintei bunurilor de la data despartirii in fapt, dovedind cu acte de identitate si adeverinta de la asociatia de locatari ca a locuit in apartament.
Posesia exercitata de coindivizari asupra bunurilor supuse partajarii nu este prevazuta de art. 673 indice 9 C.pr.civ intre criteriile ce trebuie avute in vedere la formarea si atribuirea loturilor, insa in practica judiciara acest criteriu a fost luat in mod constant in considerare, pe langa criteriile enumerate exemplificativ de textul legal aratat. Acest criteriu nu trebuie absolutizat si nu poate fi in niciun caz avut in vedere ca singurul criteriu sau ca un criteriu prioritar la formarea si atribuirea loturilor.
In cauza , prima instanta s-a orientat spre varianta de lotizare care sa respecte criteriul atribuirii in natura a bunurilor, atribuind fiecarui copartas cate un imobil.
In conditiile in care gospodaria din mediul rural este edificata pe un teren proprietatea exclusiva a paratului, mostenit de la autorii sai, nu este in interesul partilor ca acest imobil sa fie atribuit reclamantei, deoarece ar da nastere la viitoare conflicte si s-ar ajunge la situatia ca terenul sa fie proprietatea unei persoane, iar constructiile proprietatea alteia. In plus, in timp ce familia recurentului locuieste in localitatea unde gospodaria este edificata, reclamanta nu are legaturi de familie in respectiva localitate si folosinta acestor constructii ar fi mult mai greoaie pentru ea.
Faptul ca in apartamentul din loc. C. a locuit recurentul impreuna cu cei trei copii rezultati din casatoria partilor nu poate duce la atribuirea acestui apartament in lotul paratului, deoarece copiii partilor sunt majori si folosinta locuintei s-a facut, teoretic, cu acordul ambilor coproprietari, drepturile lor locative fiind asimilate, dupa majorat, toleratilor in locuinta.
Mai mult, nu s-a dovedit si nici nu s-a invocat faptul ca reclamanta ar avea o relatie proasta cu cei trei descendenti si ca le-ar interzice acestora sa foloseasca in continuare apartamentul, astfel ca la atribuirea bunului nu prezinta relevanta faptul ca el este locuit de descendentii celor doi fosti soti.
Adoptarea unei variante de lotizare in care ambele imobile sa fie atribuite recurentului nu este legala, pentru ca s-ar incalca principiul atribuirii in natura a bunurilor si, in plus, ar duce la stabilirea unei sulte mult prea mari in sarcina recurentului, care nu a dovedit ca are venituri suficiente pentru a suporta datorii mari, dimpotriva, acesta sustinand ca este pensionat si bolnav de diabet.
Drept urmare, fata de situatia imobilelor si de imprejurarea ca terenul pe care sunt edificate constructiile din loc. O. apartine recurentului, curtea apreciaza ca instantele de fond au omologat, in mod corect, varianta de lotizare in care apartamentul este atribuit reclamantei, iar constructiile din loc O. - recurentului parat, varianta care duce la aplicarea corelata a tuturor criteriilor prevazute de art.673 indice 9 si a dispozitiilor art. 741 Cod Civil .
Fata de aceste considerente , in raport de dispozitiile art. 312 C,pr.civ. , se va respinge ca nefondat recursul declarat de parat.
In temeiul art. 274 C.pr.civ ., va fi obligat recurentul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecata catre intimata .
2