Legislatia speciala in materie este constituita de OUG 195/2005, privind protectia mediului, aceasta lege speciala fiind intemeiata pe raspunderea civila delictuala prev. de art. 998 Cod civil. Potrivit dispoz. art. 95 din aceasta lege, raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpa, iar prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului se realizeaza conform prevederilor acestei ordonante de urgenta si a reglementarilor specifice.
Fata de dispozitiile legii speciale, dispoz. art. 998 Cod civil reprezinta legea comuna, pe structura careia se intemeiaza legea speciala, aceasta chiar agravand raspunderea civila delictuala in ceea ce priveste autorul prejudiciului adus mediului, care intotdeauna are o raspundere obiectiva, intemeiata pe ideea de cauzalitate, in temeiul careia cel pagubit prin fapta autorului poate obtine repararea prejudiciului incercat, fara sa dovedeasca vreo culpa din partea acestuia, deci independent de vinovatie.
Prin cererea inregistrata la nr. 4686/2005, pe rolul Judecatoriei Tg. Jiu, reclamantul D.G. a chemat in judecata pe parata Complexul Energetic R., solicitand sa fie obligata sa rezolve problemele poluarii mediului in zona locuintei sale, prin diminuarea procentului de poluare sau, daca nu este posibil, sa fie stramutat intr-o alta zona nepoluata, pe cheltuiala paratei.
Prin sentinta civila nr. 6718 din 3 nov. 2005, Judecatoria Tg. Jiu a admis actiunea si a fost obligata parata sa stramute gospodaria reclamantului in afara perimetrului afectat de poluare si sa incheie cu reclamantul o conventie in acest sens.
S-a respins cererea reclamantului pentru acordarea cheltuielilor de judecata.
Prin decizia civila nr. 82 A din 27 ian. 2006, Tribunalul Gorj a admis apelul paratei, a schimbat sentinta si a respins actiunea, cu motivarea ca stramutarea este rezultatul unei conventii intre parti pe baza principiului consensual si ca acesta are la indemana caile prev. de O.U. 195/2005 privind protectia mediului.
Prin decizia civila nr. 2720 din 21 sept. 2006, Curtea de Apel Craiova a admis recursul reclamantului, a casat decizia tribunalului si a trimis cauza pentru rejudecare acestei instante.
S-a retinut ca reclamantul a solicitat sa fie dezdaunat pentru prejudiciul cauzat de unitatea parata, ca actiunea este intemeiata pe raspunderea civila a acestuia si pe disp. art. 998 Cod civil raportat la legislatia speciala in materie .
Tribunalul Gorj, prin decizia civila nr. 757 A din 18 dec. 2006, a admis apelul paratei, a desfiintat sentinta si a trimis cauza pentru rejudecare.
In urma rejudecarii cauzei, prin sentinta civila nr. 3899 din 29 mai 2007, Judecatoria Tg. Jiu a admis actiunea principala avand ca obiect obligatia de a face si a obligat-o pe parata sa procedeze la edificarea unei gospodarii similare din punct de vedere valoric si tehnic in favoarea reclamantului, compusa din casa de locuit cu valoare tehnica de 38.849 lei, anexa gospodareasca formata din pivnite cu doua camere si bucatarie cu valoare tehnica de 10. 621 lei , sopron cu doua incaperi si fanar cu valoare tehnica de 12.718 lei , gard imprejmuitor cu valoare de 7.877 lei .
Gospodaria s-a dispus a fi edificata pe o suprafata de 1000 mp pusa la dispozitie de societatea parata in afara perimetrului afectat de poluare, in una din zonele in care detine teren, in vederea stramutarii gospodariilor afectate de lucrari de exploatare miniera.
A fost obligata parata la cheltuieli de judecata in suma de 300 lei.
S-a retinut ca, potrivit raportului de expertiza efectuat de expert G.D., s-a stabilit ca valoarea zgomotului din zona depaseste limita admisa de lege, ca potrivit dispozitiilor OUG 91/2002, persoanele juridice ce desfasoara activitati au obligatia sa nu prejudicieze ambientul si starea de sanatate si confort a populatiei, in caz contrar trebuie sa suporte repararea prejudiciului si inlaturarea urmarilor produse, restabilind conditiile anterioare .
Impotriva acestei sentinte au declarat apel ambele parti.
Reclamantul D.G. a criticat sentinta sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecata si a considerat ca mai era indreptatit sa primeasca suma de 607,25 RON .
Parata apelanta a criticat sentinta, aratand ca gresit s-a retinut incidenta dispoz. art. 998, 999 Cod civil, intrucat nu exista vinovatie, activitatea de extractie a lignitului fiind o activitate legala, ca dispoz. art. 5 din OUG 195/2005 privind protectia mediului recunoaste doar dreptul la o despagubire pentru prejudiciul suferit, in acest sens fiind si indrumarile deciziilor de casare; ca reconstructia gospodariilor afectate de lucrari miniere se realizeaza doar in baza unor conventii sub semnatura privata intervenita intre parti potrivit regulamentului aprobat prin Ordinul MEC nr. 579/13 oct. 2005 si numai cand locuintele respective sunt incluse in perimetrele de licenta de exploatare miniera.
S-a mai aratat ca parata nu are ca obiect de activitate constructia de locuinte si ca reclamantul s-a imbogatit fara justa cauza prin sentinta pronuntata, ramanand in proprietate si cu vechea locuinta.
In sedinta publica din 27 sept.2007, apelantul parat a declarat ca renunta la apelul formulat, instanta urmand sa ia act de pozitia sa procesuala.
Tribunalul Gorj, prin decizia civila nr. 387 din 04.10.2007, a admis apelul declarat de apelanta parata C.E.R. impotriva sentintei civile nr. 3899 din 29 mai 2007, pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu, in dosarul nr. 2567/31872007.
A schimbat sentinta, in sensul ca a admis in parte actiunea, parata fiind obligata sa ia masurile necesare in limitele prevazute de lege in vederea reducerii gradului de poluare.
S-a respins capatul de cerere privind stramutarea, apelanta fiind obligata la 600 lei RON - cheltuieli de judecata catre intimatul reclamant.
Pentru a pronunta astfel, instanta a retinut ca reclamantul a dovedit ca, in zona in care este situata locuinta sa, exista un grad de poluare ce impiedica folosinta normala a acesteia, motiv pentru care se impune admiterea primului capat de cerere in sensul obligarii paratei de a lua masurile necesare in vederea reducerii gradului de poluare in limitele prevazute de lege.
Nu se poate aprecia ca exista o imposibilitate a folosintei locuintei pentru a se dispune acordarea valorii intregii gospodarii in lipsa oricarei dovezi in acest sens, sarcina probei apartinand reclamantului si acesta nu a realizat-o, astfel ca motivele de apel referitoare la imbogatirea fara justa cauza si la retinerea dispoz. art. 998 Cod civil sunt fondate .
In termen legal, s-a declarat recurs de catre reclamantul D.G. si parata SC C.E.R. SA, considerandu-se decizia nelegala si netemeinica.
Reclamantul a invocat dispoz. art. 304, pct. 9 Cod pr. civ., deoarece in rejudecare instanta nu a respectat dispoz. art. 315 Cod pr. civ., in ceea ce priveste obligativitatea problemelor de drept dezlegate si neaplicand dispoz. art. 998 Cod civil; art. 304, pct. 6 Cod pr. civ., deoarece instanta a acordat altceva decat s-a cerut; dispoz. art. 304, pct. 8 Cod pr. civ., deoarece a fost interpretata gresit precizarea la actiune formulata de reclamant, precizare in care nu se regaseste capatul de cerere privind diminuarea gradului de poluare, ceea ce demonstreaza ca la acest capat de cerere s-a renuntat implicit.
Parata recurenta a solicitat judecarea in lipsa si a considerat ca hotararile sunt afectate de nelegalitate, avand in vedere ca nu s-au facut masuratori concrete ale nivelului de zgomot in perioada in care banda T 27 functiona, astfel incat concluziile expertului sunt simple aprecieri subiective; nu s-a tinut cont de faptul ca reclamantul si familia sa nu au locuit si nu locuiesc efectiv in gospodaria respectiva.
Parata a depus intampinare cu privire la recursul declarat de reclamant, considerand ca in mod corect actiunea are 2 capete de cerere si ca apelantul nu a renuntat expres la cel privind diminuarea gradului de poluare pana la limita admisa de stas, iar pentru a actiona dispoz. art. 998 Cod civil era necesar sa se faca dovada existentei unui prejudiciu, fapt care nu a fost dovedit.
In recurs, in sedinta publica din 5.12.2007, reclamantul a precizat ca a renuntat si intelege sa renunte la judecata capatului de cerere prin care solicita diminuarea factorilor si a procentajului de poluare, intelegand sa se judece doar pentru obligatia de a face. Declaratia a fost consemnata la fila 21 din dosarul de recurs, iar in incheierea de sedinta s-a consemnat ca parata nu este de acord sa se ia act de renuntare.
Partile au depus la dosar mai multe acte. Parata a depus un buletin de analiza pulberi sedimentabile in zona T., pentru lunile ianuarie-aprilie 2007, eliberata de Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, iar reclamantul a depus copie dupa certificatul de casatorie, de nastere, copie de pe cartea de identitate, de pe adeverinta nr. 9/2008, eliberata de Primaria F., adeverinta nr. 5847/17.12.2007, eliberata de Primaria comunei F., un buletin de analize pulberi sedimentabile in zona T., eliberata de Agentia pentru Protectia Mediului T., fotografii ale imobilului in litigiu, nota de cheltuieli de judecata.
Recursurile sunt neintemeiate, pentru urmatoarele considerente:
Prin decizia de casare nr. 2720/21.09.2006, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, s-a constatat ca, fata de precizarile formulate de reclamant la actiune, desi sunt echivoce, acesta a solicitat dezdaunarea pentru prejudiciul cauzat de unitatea parata, ceea ce inseamna raspunderea civila a acesteia, intemeiata pe dispoz. art. 998 Cod civil raportat la legislatia speciala in materia mediului. Instanta de fond a avut in vedere aceste dispozitii legale si este reala sustinerea reclamantului ca instanta de apel a considerat ca nu sunt aplicabile aceste dispozitii, deoarece nu s-a facut dovada prejudiciului.
Sub acest aspect, motivul de recurs legat de neaplicarea dispoz. art. 998 Cod civil apare ca intemeiat, nefiind insa de natura a schimba solutia pronuntata de tribunal. Astfel, desi tribunalul in considerentele deciziei civile retine ca motivul de apel formulat de catre parata privind gresita retinere a dispoz. art. 998 Cod civil, este intemeiat, de fapt, intreaga motivare a hotararii se intemeiaza pe raspunderea civila delictuala, schimbandu-se numai modalitatea de acoperire a prejudiciului suferit de reclamant, ceea ce demonstreaza ca aceasta mentiune din decizie constituie o eroare materiala savarsita in timpul redactarii hotararii.
Legislatia speciala in materie este constituita de OUG 195/2005, privind protectia mediului, aceasta lege speciala fiind intemeiata pe raspunderea civila delictuala prev. de art. 998 Cod civil. Potrivit dispoz. art. 95 din aceasta lege, raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpa, iar prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului se realizeaza conform prevederilor acestei ordonante de urgenta si a reglementarilor specifice.
Fata de dispozitiile legii speciale, dispoz. art. 998 Cod civil reprezinta legea comuna, pe structura careia se intemeiaza legea speciala, aceasta chiar agravand raspunderea civila delictuala in ceea ce priveste autorul prejudiciului adus mediului, care intotdeauna are o raspundere obiectiva, intemeiata pe ideea de cauzalitate, in temeiul careia cel pagubit prin fapta autorului poate obtine repararea prejudiciului incercat, fara sa dovedeasca vreo culpa din partea acestuia, deci independent de vinovatie.
Instanta de apel a facut aplicarea dispozitiilor legii speciale si implicit a dispoz. art. 998 Cod civil, privind raspunderea civila delictuala, conformandu-se astfel dispoz. art. 315 Cod pr. civ., potrivit carora hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
Prin actiunea introductiva, reclamantul a solicitat obligarea paratei sa ia masuri pentru diminuarea procentajului de poluare pana la limita admisa de STAS sau daca nu este posibila luarea acestor masuri, sa se dispuna stramutarea sa in alta zona nepoluata, pe cheltuiala paratei.
Fata de modul general in care a fost formulat capatul 2 de actiune, instanta a solicitat reclamantului sa precizeze obiectul obligatiei de a face, situatie in care acesta a aratat ca solicita stramutarea proprietatii, constand in casa de locuit, compusa din 2 camere cu sala deschisa, bucatarie, pivnita si sopru, amplasate pe o suprafata de 1000mp in comuna F., sat T., jud. Gorj (la data de 14.04.2005).
La data de 30 iunie 2005, s-a precizat din nou actiunea in sensul ca s-a solicitat construirea unei locuinte in echivalent, intr-o alta zona neafectata de zona miniera sau parata sa fie obligata la plata echivalentului acestei gospodarii, urmand ca reclamantul sa isi refaca singur gospodaria in alta zona.
Ca urmare a desfiintarii hotararii si trimiterii spre rejudecare, la data de 8.03.2007, reclamantul a precizat din nou actiunea, solicitand obligarea paratei la mutarea gospodariei intr-o zona nepoluata, revenind la precizarea facuta la 30.06.2005, in sensul ca nu se mai solicita plata echivalentului acestei gospodarii, deoarece reclamantul nu are posibilitatea unei reconstructii, neavand alt teren in proprietate. O noua precizare a actiunii a formulat reclamantul la data de 13.03.2007, prin care s-a solicitat edificarea unei noi gospodarii similara cu cea detinuta in comuna F., sat T., pe teritoriul comunei B., sat C. sau in orice alta parte unde parata a stramutat si alte gospodarii.
Asa cum se observa din precizarile facute de reclamant, acesta, de fiecare data, a formulat precizari numai cu privire la obligatia de a face, niciodata nearatand ca intelege sa renunte la judecata primului capat de actiune privind luarea masurilor de diminuare a procentajului de poluare pana la limita admisa de STAS. Rezulta acest lucru si din faptul ca atunci cand a inteles sa revina asupra unei cereri, a precizat in mod expres aceasta revenire, asa cum reiese din precizarea la actiune formulata de 8.03.2007, cu privire la solicitarea privind plata echivalentului gospodariei.
In timpul procesului de judecata a recursului, la data de 5.12.2007, reclamantul recurent a dat o declaratie consemnata de catre instanta, in sensul ca renunta in mod expres la primul capat de cerere formulat in actiunea introductiva privind diminuarea factorilor de poluare. In aceasta declaratie s-a facut mentiunea ca la acest capat de cerere a inteles sa renunte inca de la fond prin precizarile facute in acest sens.
Se constata ca aceasta ultima precizare nu se regaseste in niciuna din precizarile la actiune formulate de reclamant si este efectuata numai in scopul intaririi renuntarii la judecata acestui capat de cerere formulata in recurs.
Potrivit art. 246 Cod pr. civ., reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa, dar conform alin.4, cand partile au intrat in dezbaterea fondului renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti.
In speta, parata recurenta nu a fost de acord sa se renunte in aceasta faza de judecata a recursului, pozitia procesuala a paratei cu privire la acest aspect fiind constanta, asa cum rezulta si din intampinarea depusa la dosar.
Ca atare, facand aplicarea dispozitiilor legale citate mai sus, instanta de recurs nu poate sa ia act de renuntarea la judecarea acestui capat de cerere, situatie in care se constata ca investirea instantei s-a facut cu doua capete de cerere, respectiv diminuarea factorilor de poluare sau stramutarea gospodariei, asa cum corect a constatat instanta de apel.
Retinand aceasta situatie cu privire la investirea instantei, se constata ca instanta de apel a respectat intocmai limitele investirii, pronuntandu-se asupra capetelor de cerere cu care expres a fost investita, adoptand solutia obligarii paratei la luarea masurilor necesare in limitele prevazute de lege, in vederea reducerii gradului de poluare.
Solutia adoptata de instanta este legala, fiind intemeiata pe dispoz. OUG 195/2005, respectiv art. 64, lit. f, potrivit carora persoanele fizice si juridice au obligatia sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica, generatoare de zgomot si vibratii, astfel incat sa nu conduca prin functionarea acestora la depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental, art. 64 lit. a, potrivit carora persoanele fizice si juridice au obligatia sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei, adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici si conform lit. b, sa doteze instalatiile tehnologice care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare.
Regulamentul privind intocmirea programului si desfasurarea negocierilor pentru dobandirea folosintei si accesul la terenul pe care se efectueaza activitati miniere, adoptat prin Ordinul Ministerului Economiei si Comertului nr. 579/13.10.2005, prevede principiile de baza privind stramutarea pentru asezarile aflate in perimetrele de licenta, proceduri de dobandire a imobilelor si modalitatile de acordare a drepturilor de compensare.
Prin acest regulament este prevazuta posibilitatea stramutarii in situatia in care nu a putut fi evitata si se refera in general la stramutarea unei intregi asezari, or, asa cum rezulta chiar din fotografiile depuse de reclamant, acesta are in vedere numai locuinta sa care este integrata intr-o asezare (sat), a carui stramutare nu s-a solicitat.
Stramutarea presupune efectuarea de negocieri in acest sens, iar in situatia in care nu se ajunge la o intelegere cu proprietarii se prevede posibilitatea exproprierii pentru cauza de utilitate publica. In ceea ce priveste drepturile de compensare la care este indreptatita persoana afectata, acestea constau in optiunea de a alege intre compensare baneasca si stramutare sau compensatie mixta, in functie de bunul afectat.
Instanta de apel a considerat ca, fiind vorba numai de o locuinta, primeaza capatul de cerere privind luarea masurilor necesare in vederea reducerii gradului de poluare, pornind de la faptul ca locuinta reclamantului nu a fost inclusa in documentele de licenta de exploatare miniera.
Pe de alta parte, asa cum rezulta din actele dosarului, cumpararea locuintei de catre reclamant s-a facut in anul 1995, dar reclamantul si familia sa nu s-au mutat in aceasta locuinta, asa cum rezulta din adresa nr. 1637/23.03.2007, eliberata de Primaria comunei D., potrivit careia reclamantul si familia sa locuiesc efectiv in aceasta comuna, satul D.. De fapt, aceasta situatie rezulta si din raportul de expertiza intocmit de D.R., la data de 8.05.2007, potrivit caruia, asa cum se precizeaza la pct. 3 al concluziilor, imobilul casa de locuit, proprietatea reclamantului la data expertizei, era locuit partial, existand mobilier si lenjerie intr-o camera.
Copia cartii de identitate depusa de reclamant in recurs precizeaza ca domiciliul reclamantului s-a stabilit in comuna F., sat T., la data de 10.12.2007, prin urmare, in timpul judecarii recursului, ceea ce demonstreaza de fapt ca locuinta afectata de poluare este folosita ocazional, stabilirea domiciliului in timpul procesului in respectiva localitate facandu-se in scopul realizarii solicitarii reclamantului pentru stramutarea gospodariei. Faptul ca aceasta este realitatea este demonstrat si de adeverinta medicala existenta in dosar, eliberata pentruD.E., din care rezulta ca aceasta domiciliaza in comuna D.
Drepturile trebuie exercitate cu buna credinta, situatie in care se considera ca cererea de stramutare formulata poate fi interpretata ca un abuz de drept in conditiile in care reclamantul locuieste ocazional in respectivul spatiu, iar inlaturarea poluarii se poate remedia prin alte mijloace specifice, nu neaparat prin stramutarea locuinte si deci se urmareste, de fapt, obtinerea unei noi proprietati intr-o zona in care valoarea acesteia ar creste.
Fiind demonstrat nivelul de poluare fonica ca fiind mai mare decat valoarea maxima admisa, s-a demonstrat ca societatea parata aduce un prejudiciu reclamantului, chiar daca acesta locuieste ocazional in cladirea respectiva, fiind afectate conditiile de viata si ca atare, sanatatea acestuia, in perioadele de folosire a locuintei.
Trebuie precizat ca sentinta civila nr. 3899/29.05.2007, pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu, s-a referit numai la poluarea fonica, iar apelul declarat de reclamant a privit numai cheltuielile de judecata, situatie in care atat instanta de apel cat si instanta de recurs nu pot verifica decat aspectele legate de poluarea fonica, nu si de alte elemente de poluare. De altfel, nici prin motivele de recurs formulate reclamantul nu se refera decat la poluarea fonica, considerand ca aceasta ar fi determinanta in stramutarea gospodariei sale.
Cu toate acestea, prin solutia adoptata de catre tribunal, parata a fost obligata sa ia toate masurile necesare in vederea reducerii gradului de poluare, situatie in care a fost avuta in vedere si poluarea cauzata de praful de carbune.
Asa cum s-a aratat mai sus, raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpa si atat timp cat s-a facut dovada existentei un prejudiciu cauzat asupra sanatatii reclamantului prin poluarea fonica, in mod corect s-a facut aplicarea dispoz. art. 94 lit. i din OUG 195/2005, potrivit caruia persoana fizica sau juridica poluatoare suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste".
In concluzie, recursurile nu sunt intemeiate, situatie in care urmeaza a fi respinse, conform art. 312, alin.1 Cod pr. civ.
1