Circumstantele agravate reprezinta imprejurari, situatii, stari, alte date ale realitatii exterioare continutului infractiunii, anterioare sau concomitente savarsirii infractiunii, care au legatura cu fapta sau cu infractorul si care reflecta astfel, un grad de pericol social mai ridicat al faptei sau o periculozitate sporita a infractorului.
Astfel, savarsirea faptei din motive josnice, constituie circumstanta agravanta legala, potrivit art. 75 lit. d cod penal.
Sunt considerate motive josnice acele porniri interioare ale persoanei, care sunt contrare moralei, cum ar fi: razbunarea, setea de imbogatire, s.a.
Daca exista sunt probe suficiente care sa permita concluzia ca inculpatul a savarsit faptele din razbunare, se impune retinerea circumstantei agravante prevazuta de art. 75 lit. d Cod penal .
Prin sentinta penala nr. 355 din 12.02.2007 pronuntata de Judecatoria Tg.-Jiu inculpatul D. D.l. I., a fost condamnat la 3 luni inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art. 192 alin. 2 cu aplicarea art. 99 si urmatoarele si art. 74-76 Cod penal , si la 6 luni inchisoare pentru tentativa la infractiunea prevazuta de art. 197 alin. 1 cu aplicarea art. 99 si urmatoarele si art. 74-76 Cod penal , contopindu-se pedepsele si aplicandu-se pedeapsa de 6 luni inchisoare a carei executare a fost suspendata conditionat pe un termen de incercare de un an .
Prin rechizitoriul nr.3612/P/2006 al Parchetului de pe linga Judecatoria Tg - Jiu a fost trimis in judecata inculpatul D. D. I., pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.192 alin 2 si art.20 raportat la art.197 alin.1 cod penal , cu aplicarea art. 99 si urm. cod penal si art. 33 lit. a cod penal.
Instanta, analizand actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarea stare de fapt:
In noaptea de 15 - 16.07.2006 partea vatamata s-a aflat la domiciliul martorei D. S., de unde a plecat la primele ore ale diminetii, spre locuinta sa situata in orasul T., sat S., judetul Gorj, urmand ca la scurt timp sa fie urmata de sora sa D. S., respectiv martora.
Aceasta din urma, ajunsa la scurt timp la domiciliul partii vatamate, a observat ca portile si usile de la casa erau deschise, iar in curte a gasit obiecte de imbracaminte ce apartineau partii vatamate.
Discutand cu numita B. A., vecina partii vatamate, aceasta a precizat ca partea vatamata a fost batuta de inculpat si a fost victima unei tentative de viol, iar cand a reusit sa scape a venit la domiciliul sau dezbracata, numita B.A. imprumutandu-i cateva haine, de unde a plecat la domiciliul fiului.
Intalnind-o pe partea vatamata, martora D. S. a precizat ca aceasta prezenta urme de lovituri pe corp, iar in prezent a ramas cu o stare de temere determinata de cele intamplate.
Martorul D. V., respectiv fiul partii vatamate, a confirmat sustinerile martorei D. S., aratand ca mama sa a plecat din domiciliul surorii in data de 16 iulie 2006, in jurul orelor 5 dimineata.
Ca, de la partea vatamata a aflat ca inculpatul a intrat in curtea casei, a amenintat-o cu un cutit sa intre in casa, iar atunci cand s-a impotrivit a trantit-o la pamant, a lovit-o, i-a taiat hainele cu cutitul si a incercat sa o violeze.
A mai sustinut martorul ca partea vatamata, dupa ce inculpatul a parasit gospodaria sa, a alegat la vecina sa B. A., careia i-a povestit cele intamplate, aceasta fiind cea care i-a imprumutat partii vatamate obiecte de imbracaminte.
A mai precizat martorul ca, dupa cele intamplate, mama sa a ramas cu o stare de temere, evitand sa ramana singura in domiciliul sau.
In drept, fata de cele retinute mai sus instanta a constatat ca inculpatul, actionand in modalitatea descrisa mai sus, a savarsit infractiunea prevazuta de art. 192 alin. 2 cod penal si infractiunea prevazuta de art. 20 raportat la art. 197 alin.1 cod penal in conditiile art.33 lit.a cod penal, astfel ca instanta va da eficienta dispozitiilor prevazute de art. 34 cod penal.
La individualizarea judiciara a pedepselor ce se vor aplica inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei stabilite de art. 72 cod penal, gradul de pericol social al faptelor savarsite, imprejurarile in care au fost comise, urmarile acestora, persoana faptuitorului, lipsa antecedentelor penale ale acestuia, dispozitiile art.99 si urmatoarele cod penal si dispozitiile art. 74 lit. a cod penal, urmand a se da eficienta si dispozitiile art. 76 cod penal.
Impotriva sentintei a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu invocand neaplicarea circumstantei agravante prevazuta de art. 75 lit. d cod penal si gresita individualizare a pedepselor.
Prin decizia penala nr. 142 A din 02 mai 2007, pronuntata de Tribunalul Gorj s-a admis apelul declarat de parchet, s-a desfiintat sentinta in sensul ca s-au inlaturat dispozitiile art.74 si 76 cod penal pentru ambele infractiuni retinute in concurs in sarcina sa, majorandu-se pedepsele stabilite la cate 1 an si 6 luni cu aplicarea art.86 ind.1 cod penal privind suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.
Tribunalul a constatat, in raport de conditiile concrete ale savarsirii faptelor, nejustificata retinerea circumstantei agravante prevazuta de art. 75 lit. d cod penal, elementele de fapt nefiind caracteristice motivelor josnice dar tot nejustificata si retinerea circumstantelor atenuante personale in favoarea inculpatului si in acelasi timp, si suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate.
In raport de pericolul social concret al faptelor, instanta de fond trebuia sa aiba in vedere sanctionarea concursului de infractiuni si ca inculpatul sa fie in viitor supravegheat cu privire la comportarea sa in scopul determinarii sale de a nu mai savarsi fapte antisociale facandu-se deci aplicarea dispozitiilor art. 861 cod penal.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti a declarat recurs parchetul criticand decizia pentru nelegalitate si netemeinicie in sensul ca pedeapsa aplicata este mult prea blanda in raport cu natura infractiunilor retinute in sarcina inculpatului, cu modalitatea de savarsire, conditiile concrete si scopul pentru care le-a savarsit, respectiv scop de razbunare; in mod gresit nu s-a retinut in sarcina inculpatului circumstanta legala agravanta prevazuta de art. 75 lit. d cod penal, desi din probele dosarului rezulta cu certitudine ca fapta a fost savarsita din razbunare; de asemenea, pedeapsa aplicata este in alte limite decat cele legale, intrucat termenul de incercare in cazul inculpatilor se reduce la jumatate, pedeapsa aplicata fiind nelegala nelegala.
Recursul este fondat.
In mod judicios instanta de apel nu a retinut in favoarea inculpatului circumstanta atenuanta judiciara a lipsei antecedentelor penale, avand in vedere ca lipsa antecedentelor penale nu il caracterizeaza pe inculpat in masura in care sa i se acorde valoarea de circumstanta atenuanta ci,imprejurarea se impune a fi luata in seama la dozarea pedepsei, in sensul orientarii acesteia spre minimul special, precum si la individualizarea judiciara a modalitatii de executare a pedepsei.
Se retine, insa, ca, in mod gresit ambele instante nu au facut aplicarea in cauza a dispozitiilor art. 75 lit. d cod penal, neretinand in sarcina inculpatului aceasta circumstanta agravanta legala, respectiv savarsirea faptelor din motive josnice.
Circumstantele agravate reprezinta imprejurari, situatii, stari, alte date ale realitatii exterioare continutului infractiunii, anterioare sau concomitente savarsirii infractiunii, care au legatura cu fapta sau cu infractorul si care reflecta astfel, un grad de pericol social mai ridicat al faptei sau o periculozitate sporita a infractorului.
Astfel, savarsirea faptei din motive josnice, constituie circumstanta agravanta legala, potrivit art. 75 lit. d cod penal.
Sunt considerate motive josnice acele porniri interioare ale persoanei, care sunt contrare moralei, cum ar fi: razbunarea, setea de imbogatire, s.a.
In speta, sunt probe suficiente care sa permita concluzia incidentei in cauza a acestor dispozitii legale, respectiv sa se retina imprejurarea ca inculpatul a savarsit faptele din razbunare, nefiind relevanta imprejurarea ca in acelasi timp, acesta s-a aflat si sub influenta bauturilor alcoolice, starea de betie fiind voluntara .
Din declaratia inculpatului si asupra careia nu se revine in cursul procesului penal, care afirma ca relatiile anterioare cu victima erau foarte bune, dar ca s-a enervat foarte tare atunci cand si-a adus aminte ca aceasta ar fi afirmat in sat ca inculpatul ar fi tatal copilului numitei F. C., rezulta limpede ca, acesta s-a decis sa-i aplice o corectie victimei , respectiv o "bataie" si sa o determine pe aceasta sa-si ceara scuze.
Desi nu exista martori oculari ai faptei, sau persoane carora inculpatul sa le fi spus motivul care l-a determinat sa procedeze asa, exista o serie de alte elemente indirecte , care prin coroborare cu cele sustinute de inculpat, conduc la concluzia savarsirii faptelor din razbunare: inexistenta unei situatii tensionate anterioare intre inculpat si victima, faptul ca rezolutia infractionala nu a fost luata spontan, ci in momentul in care inculpatul a trecut in drum spre casa pe langa locuinta numitei F. C.; faptul ca s-a decis in acel moment sa se inarmeze cu un cutit, ceea ce a si facut, dar si imprejurarea ca, in ciuda rezistentei intampinate din partea victimei, inculpatul - fiind motivat puternic de dorinta razbunarii, a continuat sa puna in practica rezolutia sa infractionala si, chiar mai mult decat decizia sa initiala, aceea de a-i aplica doar o "bataie".
Asadar, se va retine in sarcina inculpatului circumstanta agravanta prevazute de art. 75 lit. d cod penal, referitor la savarsirea ambelor infractiuni pentru care a fost trimis in judecata.
Fata de aceasta imprejurare si in conditiile neretinerii unor circumstante atenuante legale sau judiciare, se impune reindividualizarea dar numai a pedepsei aplicate in cauza inculpatului pentru infractiunea prevazuta si pedepsita de art. 192 alin. 1, alin. 2 cod penal - de violare de domiciliu, la 2 ani inchisoare.
Procedand in acest mod, se tine seama de faptul ca inculpatul a savarsit infractiunea de viol in forma tentativei, iar cea de violare de domiciliu in forma consumata, in asa fel incat sa se dea eficienta egala circumstantei agravante legale in individualizarea fiecarei pedepse, prin fixarea unui cuantum putin peste minimul special al pedepsei in fiecare caz in parte, mentinandu-se astfel pedeapsa aplicata inculpatului de tribunal, aceea de 1 an si 6 luni pentru infractiunea de viol.
In baza art. 33 - 34 cod penal, se va dispune contopirea pedepselor aplicate inculpatului pentru cele doua fapte aflate in concurs real, urmand ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani, la care se va adauga sporul de 2 luni inchisoare aplicat de instanta de apel, urmand ca in final acesta sa execute 2 ani si 2 luni inchisoare, ca pedeapsa accesorie se vor interzice inculpatului numai drepturile prevazute de art. 74 alin. 1 lit. a teza II si b cod penal, pe perioada prevazute de art. 71 cod penal, prin interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 71 alin. 2 cod penal , tinand seama de criteriile prevazute de art. 71 alin. 3 cod penal si in raport cu exigentele jurisprudentei CEDO asa cum sunt cuprinse in Hotararea pronuntata in cazul Hirst vs. Marea Britanie.
In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, nu au fost formulate critici in legatura cu stabilirea si individualizarea acestei modalitati, respectiv cu aplicarea in cauza a dispozitiilor art 86 ind. 1 cod penal criticile de nelegalitate vizand modul de stabilire a termenului de incercare, in sensul ca intervalul de 5 ani fixat de catre tribunal in baza art. 86 ind. 2 cod penal, este nelegal fiind stabilit cu incalcarea dispozitiilor art. 110 cod Penal..
Intr-adevar, in cazul inculpatului minor fata de care se dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, prin derogare de la dispozitiilor. art. 86 ind. 2 alin. 1 cod penal intervalul fixat de instanta pentru compunerea termenului de incercare nu este cel de la 2 ani la 5 ani, ci cel prevazut de dispozitiile. art. 110 cod penal, respectiv de la 6 luni la 2 ani.
Asadar, Curtea va stabili un termen de incercare pe durata caruia se suspenda executarea pedepsei sub supraveghere de 4 ani si 2 luni, compus din pedeapsa aplicata in cauza si 2 ani, intervalul fixat de instanta, orientat la maximul acestuia.
In acelasi timp, se va face aplicarea dispozitiilor art. 71 alin. 5 cod penal, dispunandu-se si suspendarea executarii pedepsei accesorii pe durata suspendarii sub supraveghere a pedepsei principale.
Avand in vedere ca instanta de apel nu a explicitat obligatiile si masurile de supraveghere impuse inculpatului, ci s-a limitat la a face trimitere la dispozitiile legale prevazute de art. 86 ind. 3 cod penal, Curtea va stabili expres aceste obligatii si masuri de supraveghere, pentru ca inculpatul sa le cunoasca si sa le respecte si pentru a nu exista nici un fel de nelamurire cu privire la existenta si continutul acestora sau vreun impediment la executare.