Regula unanimitatii. Decizie nr. 267 din data de 19.02.2007
pronunțată de Curtea de Apel Craiova

Regula unanimitatii nu trebuie absolutizata, ci trebuie tinut cont de circumstantele fiecarei cauze. Actiunea in revendicare formulata de un singur reclamant din cauza faptului ca nu si-a cunoscut rudele, descendente ale autorului comun, familia sa fiind nevoita sa plece din tara in timpul regimului comunist, nu poate fi respinsa pentru nerespectarea regulii unanimitatii.
La data de 3.02.2000, reclamantul J.C. (fost Greceanu) a chemat in judecata pe paratii Statul Roman, prin M.F. si SC ALIA SA Craiova, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratilor sa lase in deplina proprietate si linistita posesie imobilul compus din casa si terenul aferent, situat in Craiova, str. Jietului, nr. 4, jud. Dolj.
Prin sentinta civila nr. 13544 din 12.07.2000, pronuntata de Judecatoria Craiova, s-a admis actiunea, paratii fiind obligati sa lase reclamantului in deplina proprietate si linistita posesie imobilul mentionat, retinandu-se ca imobilul a fost preluat de la autorul reclamantului in mod abuziv.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata SC ALIA SA Craiova, iar prin decizia civila nr. 5660 din 23.11.2000 Tribunalul Dolj a admis apelul, a schimbat sentinta si a respins actiunea formulata de reclamant, retinandu-se ca imobilul a fost preluat de stat cu titlu valabil, respectiv in baza Decretului 176/1948.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, iar prin decizia civila nr. 551/12.02.2002, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, s-a admis recursul declarat de reclamant, a fost modificata decizia si mentinuta hotararea instantei de fond.
Impotriva tuturor hotararilor pronuntate in cauza a formulat recurs in anulare Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie , cauza fiind inregistrata la instanta suprema sub nr. 677/12.02.2003.
Prin decizia civila nr. 7091 din 15.02.2004, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a admis recursul in anulare, s-au casat hotararile si s-a trimis cauza spre rejudecare la Judecatoria Craiova.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca, in speta, nu s-a respectat regula unanimitatii, autorul J.J. avand ca mostenitori legali pe fiicele sale, C.P.T., B.J., D.J., A.J., E.J., (B.J. instrainand cota sa de 1/5 din imobil dobanditorului D.T., decedat, avand trei mostenitoare) .
Trimisa spre rejudecare, cauza a fost inregistrata sub nr. 11127/civ/5.07.2005.
La data de 6.09.2005, reclamantul a formulat cerere de chemare in judecata a altor persoane, care ar pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, respectiv pe intervenientele T.M. si K.I., ca mostenitoare ale autorilor J.C. si E.J..
In cauza, intervenientele au formulat cerereri prin care au solicitat obligarea paratilor sa le lase in deplina proprietate si linistita posesie cotele ce le revin din imobilul situat in Craiova, str. Jietului, nr. 4, alaturi de reclamant, precum si a se dispune iesirea din indiviziune asupra masei succesorale, ramasa de pe urma defunctului J.J..
Parata SC ALIA SA a solicitat respingerea, ca inadmisibila, a cererii de interventie in interes propriu si respingerea actiunii.
Prin sentinta civila nr. 9647 din 4.10.2005, pronuntata de Judecatoria Craiova, in dosarul nr. 11127/C/2005, s-a admis actiunea precizata formulata de reclamant si cererile de interventie formulate de interveniente.
Au fost obligati paratii Statul Roman, prin M.F. si SC ALIA SA Craiova sa lase reclamantului si intervenientelor in deplina proprietate si linistita posesie imobilul compus din 4 constructii si terenul aferent in suprafata de 1776,44mp.
Pentru a pronunta astfel, instanta a retinut ca nationalizarea imobilului in litigiu s-a facut cu incalcarea dispozitiilor constitutionale in vigoare la data respectiva si anume art. 8 si 10 din Constitutia Republicii Populare Romane din 13.04. 1948.
S-a constatat neintemeiata exceptia inadmisibilitatii cererilor de interventie, nefiind incalcate dispozitiile procesuale civile privitoare la formularea acestora.
Impotriva acestei sentinte au formulat apel paratii SC ALIA SA Craiova si Statul Roman, prin M.F.P., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivele de apel formulate de parata SC ALIA SA Craiova se arata ca instanta nu a apreciat corect probele administrate in cauza si nu a respectat dispozitiile cu caracter obligatoriu, stabilite prin decizia de casare nr. 709/2004, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Reclamantul nu a probat ca este unic mostenitor, ca cele 5 fiice ale defunctului J.J. si-ar fi impartit imobilul succesoral si nici ca mama sa, B.J. ar fi devenit unica mostenitoare a tatalui ei.
Instanta a analizat si alte aspecte care nu au facut obiectul dispozitiilor de casare, cum este cel referitor la valabilitatea titlului statului, desi din probe nu rezulta ca, la data nationalizarii, imobilul se afla in proprietatea fiicelor lui J. J..
In apelul declarat de paratul Statul Roman, prin M.F. s-a invocat lipsa calitatii procesuale active a reclamantului, care nu a facut dovada vocatiei sale succesorale concrete fata de autorii sai; inadmisibilitatea cererilor de completare a actiunii in rejudecare si a cererilor de interventie, fiind incalcate dispoz. art. 132 alin.1 Cod pr.civ. si art. 57 alin.3 Cod pr.civ.; inadmisibilitatea actiunii in revendicare formulata de reclamant, pentru neindeplinirea regulii unanimitatii, precum si lipsa calitatii procesuale pasive a SC ALIA SA Craiova, deoarece nu s-a facut dovada identitatii dintre imobilul situat in Craiova, str. Jietului, nr. 4 si imobilul din fosta str. Hera, nr. 2 si fosta str. Chiriac, nr.2.
Tribunalul Dolj, prin decizia civila nr. 919 din 31.05.2006, pronuntata in dosarul nr. 90/civ/2006, a respins apelurile declarate de parati.
Instanta de apel a retinut ca motivele de apel referitoare la gresita investire a primei instante cu cererile formulate in baza art. 57 Cod pr.civ. si cu cererile de interventie in interes propriu, la inadmisibilitatea promovarii cererii in revendicare pe calea interventiei principale, dupa intrarea in vigoare a Lg. 10/2001, la neindeplinirea regulii unanimitatii si la lipsa dovezilor privind calitatea reclamantului si intervenientilor de mostenitori acceptanti ai succesiunilor autorilor lor sunt nefondate.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs recurentele parate SC ALIA SA Craiova si D.G.F.P.Dolj, pentru Ministerul Finantelor Publice.
In recursul sau, recurenta SC ALIA SA Craiova a criticat decizia recurata, pentru urmatoarele motive:
Decizia Tribunalului Dolj este netemeinica si nelegala, deoarece nu au fost respectate dispozitiile cuprinse in Lg. 10/2001 si in Codul civil, precum si dispozitiile din Codul de pr.civila si cele din decizia de casare nr. 7091/15.12.2004, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in dosarul nr. 677/2003.
Astfel, in cererea de chemare in judecata cat si pe parcursul judecatii, reclamantul J.C. a sustinut ca este unicul mostenitor al lui J.J., bunicul sau matern.
Instantele de fond si de apel nu au avut in vedere indrumarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in sensul de a se examina daca s-a respectat regula unanimitatii.
Recurenta arata ca, in situatia in care sunt mai multi mostenitori si masa succesorala este in stare de indiviziune, nici unul dintre acestia nu poate introduce singur actiunea in revendicare, ci numai impreuna cu ceilalti mostenitori, deoarece o astfel de actiune implica exercitarea unui drept exclusiv si absolut asupra bunului ce face obiectul revendicarii, ori, in speta de fata, reclamantul, fara a fi imputernicit de catre rudele sale care pretind aceleasi drepturi ca si el asupra imobilului, a actionat invocand in fata organelor judiciare calitatea de unic mostenitor.
In recursul sau, recurenta D.G.F.P. Dolj, pentru M.F., a criticat decizia recurata, pentru urmatoarele motive:
Atat instanta de fond cat si cea de apel nu au respectat instructiunile de casare stabilire de ICCJ, prin admiterea recursului in anulare, referitoare la regula unanimitatii.
Reclamantul J. ( fost Greceanu ) C. nu a facut dovada faptului ca este mostenitorul matusilor sale, O.D. si A.V., din moment ce autoarea sa si-a instrainat cota de 1/5 catre T.D., prin actul de vanzare transcris cu nr. 8284/21.09.1937 si nici a faptului ca matusile sale mai erau in posesia cotelor de 1/5 din imobilul in litigiu.
Analizand materialul probator existent la dosarul cauzei, precum si decizia recurata, prin raportare la motivele de recurs, Curtea constata ca recursurile sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente:
Atat instanta de fond cat si cea de apel au respectat dispozitiile legale in vigoare, precum si indicatiile date de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia de casare nr. 7091/15.12.2004, pronuntata in dosarul nr. 677/2003, cu privire la regula unanimitatii.
Cum prin decizia de casare, cauza a fost trimisa instantei de fond pentru rejudecare, inseamna ca ciclul procesual s-a reluat de la inceput.
Prin urmare, odata cu admiterea cererilor de interventie si examinarea calitatii partilor, de catre instanta de fond, a fost examinata si regula unanimitatii, din actele existente la dosarul cauzei rezultand ca nu mai exista alti mostenitori in viata ai autorului J., in afara de reclamantul J. (fost Greceanu) C. si intervenientele T.M. si K.I..
Ca atare, toti mostenitorii cunoscuti ai autorului au formulat actiune in revendicarea imobilului respectiv, astfel ca este indeplinita regula unanimitatii, mai ales ca recurentii parati nu au reusit sa faca dovada faptului contrar, anume acela ca ar mai exista si alti mostenitori cu vocatie succesorala.
De altfel, regula unanimitatii nu trebuie absolutizata, ci trebuie tinut cont de circumstantele fiecarei cauze. In speta de fata, reclamantul J.C. a formulat singur actiune in revendicare, doar din cauza faptului ca nu si-a cunoscut rudele, familia sa fiind nevoita sa plece din tara in timpul regimului comunist, fiind in imposibilitate sa-si cunoasca toate rudele, descendente ale autorului comun, bunicul sau matern, J.J..
Trebuie tinut cont de faptul ca, dupa ce a aflat ca mai exista rude, respectiv urmasi ai surorilor mamei sale, reclamantul le-a anuntat, iar acestea, in cel de-al doilea ciclu procesual, au formulat cereri de interventie.
In acest sens, in Hotararea din 14.12.2006, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntata in cauza Lupasi si altii impotriva Romaniei, se arata, in paragraful 76, ca "_aplicarea stricta a regulii unanimitatii a impus reclamantilor o sarcina disproportionata care i-a privat de orice posibilitate clara si concreta ca tribunalele sa decida asupra cererilor de restituire a terenurilor in litigiu, aducand astfel atingere instantei insasi a dreptului lor de acces la un tribunal".
Cum Romania este in prezent membra a U.E. si semnatara a Conventiei Europene a Drepturilor Omului si Protocoalelor sale, ea este obligata sa aplice legislatia si respectiv, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, ori, potrivit paragrafului 75 din speta citata, "_orice dispozitie a conventiei sau protocoalelor sale trebuie interpretata in asa fel incat sa garanteze drepturi concrete si efective si nu teoretice si iluzorii_".
Prin urmare, a respinge cererea reclamantului si intervenientelor, pe motivul ca nu s-a respectat regula unanimitatii, desi rezulta in mod clar ca acestia au incercat, pe toate caile posibile, sa afle daca mai sunt si alti mostenitori, ar echivala cu o incalcare a dreptului lor la justitie, prev. de art. 6 alin.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.