Potrivit Legii nr.99/1999, constituirea unei garantii reale mobiliare, in baza prevederilor acestei legi, nu impiedica vanzarea ulterioara a bunului gajat de catre debitor. In acest caz insa, potrivit art. 23 alin.3, creditorul poate urmari, la alegere, bunul afectat garantiei aflat in mana tertului, produsul bunului adica pretul incasat aflat in mana debitorului, cat si ambele ( bunul si produsul bunului). Aceasta inseamna ca garantia nu dispare in cazul instrainarii bunului ci ea se transfera asupra produsului bunului, adica asupra pretului incasat. Cum garantia creditorului s-a transferat asupra pretului incasat, nu se poate retine valoarea trecuta in contractul de garantie ca limita a gajului pentru ca numai pretul real obtinut a intrat in patrimoniul debitorului, numai acesta fiind produsul bunului. Ca urmare, creditorul are o creanta partial garantata impotriva debitorului, in limita pretului real obtinut. Pentru diferenta, creditorul poate urmari si bunul mobil aflat in mana tertului.
Astfel, creanta va participa la distribuire in limita garantiei conform art.120 alin. 1 pct.2, iar restul conform art.122 pct. 7 din Legea nr.64/1995.
Lichidatorul judiciar desemnat sa administreze procedura falimentului debitoarei SC C COM SRL Plopsoru, a depus la dosar raportul asupra activitatii acesteia, precum si tabelul preliminar al creantelor inregistrate.
Tabelul a fost afisat la usa tribunalului si s-a acordat termen pentru solutionarea eventualelor contestatii.
Fata de modul in care creanta sa a fost inscrisa in tabelul preliminar, creditoarea BRD GSG Sucursala Tirgu Jiu a formulat contestatie, solicitand inscrierea creantei sale ca o creanta garantata partial, in limita valorii bunurilor, trecuta in contractul de gaj, de 988.000.000 lei.
Prin Sentinta nr. 434 din 26 mai 2005 pronuntata de judecatorul-sindic s-a respins contestatia creditoarei.
Impotriva sentintei a formulat recurs creditoarea, criticand-o ca netemeinica si nelegala.
Recursul este fondat pentru cele ce se vor arata in continuare:
Curtea constata ca BRD GSG Sucursala Tirgu Jiu s-a inscris la masa pasiva a debitoarei cu o creanta in cuantum de 2.894.412.021 lei, creanta garantata iar, in urma verificarii, lichidatorul judiciar a admis creanta in cuantumul integral solicitat de creditoare, insa ca o creanta chirografara care va fi platita conform art.122 pct.7 din Legea nr.64/1995. La motivul contestarii, lichidatorul a mentionat ca ipotecile cu care s-a garantat creanta au fost constituite de terti iar bunurile mobile din averea debitoarei ce au facut obiectul contractului de gaj nr. 147/2002 au fost vandute cu factura 4801251/7.03.2003. Prin cererea sa, creditoarea a contestat numai felul creantei, considerand-o partial garantata, in limita valorii bunurilor mobile consemnata in contractul de gaj. Creditoarea nu a contestat si cuantumul creantei incat motivul doi de recurs ce vizeaza aplicarea gresita a art.45 din Legea nr.64/1995 si anume faptul ca procedura insolventei nu are ca efect stoparea curgerii dobanzilor la creantele avand ca izvor contractele de credit nu poate fi analizat pentru prima data in recurs.
Curtea apreciaza insa ca este fondat primul motiv de recurs si anume cel referitor la felul creantei, judecatorul-sindic facand o aplicare gresita a dispozitiilor Legii nr.99/1999 titlul privind garantiile reale mobiliare.
Potrivit Legii nr.99/1999, constituirea unei garantii reale mobiliare, in baza prevederilor acestei legi, nu impiedica vanzarea ulterioara a bunului gajat de catre debitor. In acest caz insa, potrivit art. 23 alin.3, creditorul poate urmari, la alegere, bunul afectat garantiei aflat in mana tertului, produsul bunului adica pretul incasat aflat in mana debitorului, cat si ambele ( bunul si produsul bunului). Aceasta inseamna ca garantia nu dispare in cazul instrainarii bunului ci ea se transfera asupra produsului bunului, adica asupra pretului incasat de debitor. Potrivit facturii, debitorul a primit drept pret pe bunurile ce au fost constituite gaj pentru garantarea creditului, suma de 449.820.000 lei si in consecinta garantia creditorului s-a transferat asupra acestei sume, neputandu-se retine valoarea trecuta in contractul de garantie, pentru ca numai pretul real obtinut a intrat in patrimoniul debitoarei, numai acesta fiind produsul bunului. Ca urmare, creditorul are o creanta partial garantata impotriva debitorului in limita pretului real obtinut. Pentru diferenta, creditorul poate urmari si bunul mobil aflat in mana tertului, precum si garantiile imobiliare constituite de terti.
Cat priveste caracterul transferului, la momentul actual nu se poate stabili daca este sau nu fraudulos, prin prisma Legii nr.64/1995, Legea nr.99/1999 permitand instrainarea bunurilor gajate, iar lichidatorul nu era obligat sa promoveze actiuni pentru anularea transferurilor, decat daca are date concrete privind caracterul fraudulos al transferurilor, acest lucru fiind lasat de lege si la indemana comitetului creditorilor.
Fata de considerentele expuse, Curtea va admite recursul si, in temeiul art.304 pct.9 cod procedura civila, va modifica sentinta recurata, va admite in parte contestatia si va dispune inregistrarea creditoarei in tabelul definitiv al creantelor cu o creanta in cuantum de 289.441 lei (RON), garantata partial, in limita pretului obtinut din vanzarea bunurilor gajate, respectiv a sumei de 44.982 lei (RON). Astfel, creanta va participa la distribuire in limita garantiei conform art.120 alin. 1 pct.2, iar restul conform art.122 pct. 7 din Legea nr.64/1995.