Indemnizatie de somaj. Stabilirea acesteia prin includerea in baza de calcul a platilor compensatorii. Nelegalitate.
Suma prevazuta la art.39 lit.b din Legea nr.76/2002 si care intra in componenta indemnizatiei de somaj, reprezinta media salariului de baza lunar brut, pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare si nu a venitului brut realizat. Or, notiunea de salariu, astfel cum este definita prin art.154 - 155 Codul muncii, nu poate include si platile compensatorii acordate de angajatori, ca masura de protectie, in cazul salariatilor concediati.
Tribunalul Hunedoara Sectia conflicte de munca si asigurari sociale - Sentinta nr.1664/LM/16 noiembrie 2010, ramasa irevocabila in data de 11.04.2011 prin respingerea recursului.
Prin actiune, reclamantul B.D.V., a chemat in judecata pe parata A.J.O.F.M. Hunedoara, solicitand anularea dispozitiei privind stabilirea dreptului la indemnizatia de somaj si restabilirea situatiei anterioare acestei dispozitii, anularea deciziei de imputare si plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, reclamantul a aratat ca prin dispozitia nr.2672/23.06.2010, i s-a stabilit retroactiv indemnizatia de somaj, iar prin decizia de imputare nr.1907/22.067.2010 parata i-a imputat suma de 2250 lei din indemnizatia de somaj cuvenita si incasata, cu motivarea ca in baza de calcul au fost incluse pe langa salariul de baza lunar si sume reprezentand plati compensatorii.
Apreciaza ca actele emise de parata sunt in mod vadit nelegale, intrucat baza de calcul pentru stabilirea contributiilor datorate bugetului asigurarilor de somaj este identica cu baza de calcul a indemnizatiei de somaj la care se refera art.39 alin.2 din Legea nr.76/2002 si art.191 din HG nr.174/2002 si este reprezentata de venitul brut realizat lunar si nu de salariul de baza lunar brut, cum in mod gresit a indicat parata in decizia de imputare.
Mentioneaza ca initial, la stabilirea indemnizatiei de somaj s-a avut in vedere printre altele, ca a fost salariat la AMH pana in 2009, iar in ultima luna de activitate, care se ia in calcul la stabilirea stagiului de cotizare, a avut un venit brut in suma de 46.002 lei, aceasta constituind baza de calcul, atat pentru impozitul pe venit, cat si pentru contributia datorata in temeiul art.26 si 27 din Legea nr.76/2002.
Se mai arata ca prin respectarea art.29 din Legea nr.76/2002 si art.19 din Legea nr.19/2009 s-a calculat, retinut si virat catre bugetul asigurarilor de somaj contributia individuala si contributia datorata de angajator pentru luna respectiva, cotele procentuale fiind aplicate asupra bazei lunare de calcul anterior mentionate, corespunzatoare venitului brut realizat in acea luna, conform adeverintei emise de angajator, declaratiei angajatorului si ordinului de plata prin care a fost platita suma.
Reclamantul precizeaza ca, raporturile de munca incheiate cu AMH au incetat in temeiul art.55 lit.b din Codul muncii, iar suma ce i-a fost stabilita in luna de plecare nu poate fi considerata plata compensatorie in sensul art.14 alin.2 lit.e din HG nr.174/2002, astfel cum a fost modificat prin art.I pct.2 din HG nr.149/2008, fiind achitata de catre angajator din fondul de salarii, dupa cum rezulta din adeverinta invocata in preambulul deciziei de imputare.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind anularea deciziei de imputare, motivele sunt identice cu cele pentru care solicita anularea dispozitiei de stabilire a indemnizatiei de somaj.
Parata prin intampinare a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, aratandu-se ca reclamantul a beneficiat in ultima luna de activitate in munca de o serie de plati compensatorii, incluse in veniturile acestei luni, realizand astfel un venit lunar brut de 46.002 lei, conform actelor eliberate de angajator.
La cererea reclamantului, inregistrata la AJOFM in luna decembrie 2009 i-a fost stabilita o valoare a indemnizatiei de somaj de 934 lei, cuantum aflat in plata in perioada decembrie 2009 - mai 2010, in media salariului lunar brut pe ultimele 12 luni de cotizare fiind luat in calcul si venitul realizat de acesta in ultima luna de activitate. In urma controlului efectuat de Curtea de Conturi, s-a stabilit prin procesul verbal de constatare din 15.04.2010 si in urma obiectiunilor A.J.O.F.M. Hunedoara, partial acceptate, ca sumele platite de AMH fostilor salariati, la incetarea raporturilor de munca, reprezinta plati compensatorii, pentru care nu se datoreaza contributii si care nu pot fi luate in calcul la determinarea cuantumului indemnizatiei de somaj.
S-a apreciat ca valoarea indemnizatiei de somaj a fost gresit determinata prin includerea in baza de calcul a platilor compensatorii si s-a dispus recalcularea indemnizatiei si recuperarea prejudiciului rezultat prin acordarea indemnizatiei de somaj mai mari decat cele prevazute de lege.
In consecinta, avand in vedere prev.art.39 din Legea nr.76/2002 privind stabilirea indemnizatiei de somaj, prin prima decizie s-a stabilit din nou indemnizatia de somaj al reclamantului in sensul celor aratate, incepand cu data acordarii, totodata fata de cuantumul initial al indemnizatiei de somaj, achitat in perioada decembrie 2009 - mai 2010 si cuantumul rezultat in urma recalcularii, debitul corect a fost imputat prin cea de-a doua decizie atacata.
Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele:
Dupa cum rezulta din copia carnetului de munca, reclamantul a fost angajat la AMH, pana la data de 16.03.2009 cand raporturile de munca au incetat prin acordul partilor conform art.55 lit.b Codul muncii. In concret, salariatii care acceptau incetarea raporturilor de munca, prin aplicarea schemei de plecari voluntare, beneficiau din partea angajatorului de plati compensatorii echivalente cu 6 - 24 salarii brute, individuale, in functie de vechime.
In urma incetarii raporturilor de munca, reclamantul nu avea dreptul la indemnizatia de somaj potrivit Legii nr.76/2002, datorita temeiului de drept precizat, respectiv art.55 lit.b Codul muncii. Ulterior, reclamantul s-a angajat la o alta unitate, pe o perioada de 9 zile, intre 23.11.2009 - 1.12.2009, respectiv contractul de munca incetand de aceasta data in temeiul art.65 Codul muncii.
Cum de aceasta data, temeiul de drept inscris in carnetul de munca ii conferea dreptul la indemnizatia de somaj si intrucat aceasta indemnizatie se stabileste si in raport cu media salariului de baza brut pe ultimele 12 luni (ceea ce cuprindea, partial si perioada in care a fost angajatul AMH), reclamantul a solicitat acordarea indemnizatiei de somaj. In documentatia anexata s-a depus si adeverinta eliberata de fostul angajator, care includea in venitul realizat in ultima luna de activitate si platile compensatorii achitate, situatie in care s-a ajuns la un venit brut vadit mai mare decat venitul lunar realizat in lunile anterioare.
In baza acestor date, contestatorului i s-a stabilit initial indemnizatia de somaj in suma de 934 lei. In urma controlului efectuat de Curtea de Conturi a Romaniei, prin Camera de Conturi Hunedoara, s-a stabilit, ca sumele primite de salariatii care au beneficiat de schema de plecari voluntare din cadrul AMH, la incetarea raporturilor de munca, sunt plati compensatorii pentru care nu se datoreaza contributii si care nu pot fi luate in calcul la determinarea indemnizatiei de somaj.
Fata de aceste masuri, parata a emis decizia de imputare nr.1907/22.06.2010, prin care i s-a imputat reclamantului suma de 2250 lei reprezentand indemnizatie de somaj incasata necuvenit, deoarece in baza de calcul au fost incluse in mod eronat pe langa salariul de baza lunar brut si sume reprezentand plati compensatorii. Totodata s-a emis si dispozitia nr.2672/2010 prin care incepand cu data de 1.12.2009 s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj, in suma de 539 lei.
Examinand decizia de imputare, pe care instanta este competenta sa o solutioneze potrivit art.119 din Legea nr.76/2002, precum si dispozitia de stabilire a indemnizatiei de somaj, se constata ca au fost legal emise, pentru urmatoarele considerente:
Conform prev.art.39 din Legea nr.76/2002, cuantumul indemnizatiei de somaj se stabileste dupa cum urmeaza :
a) 75% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
b) suma prevazuta la lit.a, la care se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare.
Prin urmare, suma prevazuta la lit.b a textului de lege mai sus mentionat si care intra in componenta indemnizatiei de somaj, reprezinta media salariului de baza lunar brut, pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare si nu a venitului brut realizat.
Or, notiunea de salariu, astfel cum este definita prin art.154 - 155 Codul muncii nu poate include si platile compensatorii acordate de angajatori, ca masura de protectie, in cazul salariatilor concediati.
Ca urmare, neluand in calcul platile compensatorii, salariul de baza lunar brut al reclamantului, in ultimele 12 luni de cotizare a fost, in realitate mult mai mic decat venitul mediu brut, fapt ce rezulta din carnetul de munca si din adeverinta emisa. Procedandu-se in acest fel, respectiv avandu-se in vedere venitul mediu brut, in loc de salariu, baza de calcul a fost substantial majorata in mod artificial ceea ce a determinat si o indemnizatie de somaj, intr-un cuantum mult mai mare decat cel legal.
Prin urmare, avand in vedere prev.art.39 alin.2 lit.b din Legea nr.76/2002, precum si adeverintele din care rezulta ca in media salariului brut lunar pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare au fost incluse si platile compensatorii, se constata ca initial, indemnizatia de somaj, prin luarea in calcul si a platilor compensatorii a fost eronat stabilita, astfel ca se impunea recuperarea sumelor achitate necuvenit si stabilirea corecta a cuantumului indemnizatiei de somaj, prin excluderea platilor compensatorii .
Art.14 alin.2 din HG nr.174/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.76/2002, precizeaza ca nu se includ in baza de calcul al indemnizatiei de somaj, compensatiile acordate in conditiile legii sau ale contractelor individuale de munca, salariatilor concediati pentru motive care nu tin de persoana lor.
Rezulta asadar ca textele legale sus mentionate prevad in mod explicit si imperativ neincluderea in baza de calcul a indemnizatiei pentru somaj a sumelor primite cu titlu de plati compensatorii, situatie in care aceste sume, cuprinse in venitul lunar brut realizat de reclamant in ultima luna de activitate la AMH, nu puteau fi avute in vedere la stabilirea cuantumului indemnizatiei.
Faptul ca s-au achitat sau nu contributiile catre bugetul asigurarilor pentru somaj, impozitul pe venit, nu are relevanta in cauza, fata de prevederile legale mai sus mentionate, intrucat venitul brut lunar realizat de reclamant in luna martie/aprilie 2009, include si platile compensatorii, iar notiunea de venit brut excede salariului brut.
De asemenea, nu prezinta relevanta in cauza faptul ca aceste plati compensatorii au fost platite din fondul de salarii, sau ar fi fost platite din alte fonduri intrucat reclamantul este indreptatit sa i se calculeze indemnizatia de somaj doar in baza salariilor de baza lunare brute, nu si a altor venituri.
In considerarea celor anterior retinute, cele doua decizii sunt legale si temeinice, motiv pentru care formulata de reclamant a fost respinsa ca nefondata.